Știri
Știri din categoria Externe
Cipru cere o implicare mai activă a UE în Orientul Mijlociu, pe fondul riscurilor pentru energie și rute comerciale, avertizând că blocul „nu își permite” să rămână un „observator distant”, în condițiile în care războiul cu Iranul blochează transporturi și împinge prețurile în sus, potrivit Politico.
Ministrul cipriot de Externe, Constantinos Kombos, a spus într-un interviu acordat publicației, la reuniunea Consiliului European de la Nicosia, că „este clar” că Uniunea „ar putea și ar trebui să facă mai mult” și că trebuie să fie „mai prezentă și mai activă” în gestionarea conflictului. În viziunea sa, crizele din Gaza, Marea Roșie, Liban și Iran riscă să submineze parteneriate economice și rute de comerț, ceea ce face ca pasivitatea UE să devină incompatibilă cu ambiția de a fi un actor geopolitic.
În contextul în care petroliere și transporturi de gaze sunt blocate în Strâmtoarea Hormuz, iar prețurile la energie „au explodat”, liderii europeni nu au ajuns încă la un acord privind modul în care ar putea contribui la securizarea acestei rute strategice, notează Politico. Germania ar fi indicat că ar putea accepta cererea președintelui american Donald Trump pentru o operațiune maritimă care să redeschidă strâmtoarea, în timp ce Franța susține că un astfel de demers ar fi acceptabil doar în cadrul unui acord de pace.
Kombos a invocat existența unor eforturi de mediere și negocieri care implică partea iraniană și SUA și a insistat că UE ar trebui să fie „mult mai prezentă” și „mult mai vizibilă” în astfel de procese.
Ciprul, care deține președinția rotativă de șase luni a Consiliului UE, a convocat vineri după-amiază discuții între liderii UE și cei din Egipt, Liban, Siria, Iordania și statele din Golf, descrise drept cel mai important summit multilateral de la începutul războiului cu Iranul.
Totuși, relațiile cu o parte dintre partenerii regionali sunt tensionate de refuzul acestora de a se alătura sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei după invazia pe scară largă a Ucrainei. Ministrul cipriot a spus că UE trebuie să își intensifice eforturile pentru a opri fluxurile ilicite de bunuri și bani către Kremlin, dar a avertizat că o abordare care privește exclusiv statele din Golf prin această lentilă riscă să rateze „o parte importantă” a evoluțiilor din regiune, pledând pentru relații pragmatice.
Kombos a susținut și declarațiile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a avertizat asupra „influenței ruse, turce sau chineze”, afirmații controversate inclusiv din cauza includerii Turciei, aliat NATO, în aceeași enumerare cu actori percepuți drept mai ostili.
În același timp, Politico reamintește contextul sensibil pentru Cipru: insula este divizată între nordul turco-cipriot și sudul greco-cipriot din 1974, iar Ankara nu recunoaște Republica Cipru, stat membru UE recunoscut internațional ca autoritate suverană asupra întregii insule. Publicația notează și că Turcia a blocat demersurile Ciprului de a deveni membru NATO.
Mesajul Ciprului pune accent pe o consecință directă pentru UE: escaladarea din Orientul Mijlociu nu este doar o criză de securitate, ci una cu efecte imediate asupra energiei și comerțului, iar lipsa unei poziții comune privind Strâmtoarea Hormuz arată limitele capacității blocului de a acționa rapid într-un punct critic pentru aprovizionare și transport.
Recomandate
Donald Trump vrea să pună pe agenda G7 deminarea Strâmtorii Ormuz , o rută-cheie pentru petrol și gaze , într-un demers care poate influența direct percepția de risc din piețele energetice, potrivit Mediafax . Subiectul ar urma să fie discutat săptămâna viitoare cu liderii statelor membre G7, la reuniunea care începe luni în Franța, conform unui oficial de rang înalt al administrației americane citat de Associated Press. Oficialul a vorbit sub protecția anonimatului, în baza regulilor Casei Albe. Marea Britanie și Franța și-au exprimat interesul de a participa la operațiunile de deminare a Strâmtorii Ormuz, însă doar după intrarea în vigoare a unei eventuale încetări a ostilităților, a mai spus oficialul. De ce contează: o rută critică pentru energia globală Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul petrolului și gazelor naturale. Din acest motiv, securitatea traficului în zonă rămâne o preocupare majoră pentru piețele energetice internaționale, pe fondul tensiunilor legate de conflictul cu Iranul. Context diplomatic: discuții regionale și semnale mixte din negocieri În marja summitului G7, Trump ar urma să aibă întâlniri și cu liderii Egiptului, Qatarului și Emiratelor Arabe Unite, pentru a discuta eforturi diplomatice de reducere a tensiunilor și de încheiere a războiului cu Iranul. Declarațiile vin pe fondul unor informații recente, din surse diplomatice, despre progrese în negocierile pentru un acord între Washington și Teheran. Totuși, autoritățile iraniene au transmis sâmbătă că memorandumul de la Islamabad, despre care se specula că ar putea fi semnat duminică, nu va fi parafat la această dată, deși posibilitatea semnării „în zilele următoare” rămâne deschisă. [...]
Benjamin Netanyahu nu va participa la întâlnirea bilaterală de la G7 dintre Donald Trump și lideri din Orientul Mijlociu , o absență care vine în momentul în care Washingtonul își leagă agenda summitului de un „acord puternic” cu Iranul și de planuri de deminare în Strâmtoarea Hormuz , un punct critic pentru fluxurile globale de energie, potrivit The Jerusalem Post . Un oficial american de rang înalt a declarat că premierul israelian nu va lua parte la întâlnirea programată săptămâna viitoare în Franța, în marja summitului G7. În același cadru, Trump este așteptat să se întâlnească cu liderii Egiptului, Emiratelor Arabe Unite, Qatarului și ai altor state din regiune și să aibă întrevederi bilaterale suplimentare cu liderii Franței și Indiei. Strâmtoarea Hormuz, pe agenda SUA: deminare după redeschidere Același oficial a spus că SUA consideră că au ajuns la un acord cu Iranul, descris drept „un acord puternic”. În plus, Washingtonul ar urma să se implice în operațiuni de deminare în Strâmtoarea Hormuz, „la deschiderea” acestei rute maritime esențiale, a mai afirmat oficialul. Potrivit declarațiilor citate, și țările G7 ar putea participa la deminarea strâmtorii. Iranul neagă trimiterea unei echipe de negociere În paralel, un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a declarat sâmbătă că Iranul nu are planuri să trimită o echipă de negociere la Geneva sau în altă locație în următoarele zile, potrivit presei de stat iraniene. Alte întâlniri și teme la G7 La summit, Trump este așteptat să participe și la o sesiune de lucru cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, potrivit unor oficiali. Pe agenda discuțiilor cu liderii prezenți ar urma să fie incluse, între altele, creșterea economică și dezvoltarea, reziliența lanțurilor de aprovizionare, migrația ilegală și inteligența artificială, precum și consolidarea lanțului de aprovizionare pentru minerale critice folosite în tehnologii avansate. Materialul este prezentat ca „în dezvoltare”, iar detaliile despre calendarul și condițiile redeschiderii Strâmtorii Hormuz sau despre conținutul acordului invocat de partea americană nu sunt precizate în informațiile disponibile. [...]
Drona ucraineană a devenit o problemă operațională zilnică pentru armata rusă , iar Vladimir Putin a recunoscut public acest lucru de Ziua Rusiei, într-un moment în care Kremlinul încearcă să convingă publicul că are soluții tehnologice pentru front, potrivit Kyiv Post . În locul concertului anual de amploare din Piața Roșie, anulat anul acesta și mutat într-un format indoor, Putin a discutat cu militari ruși și a insistat pe tema dronelor, descriind presiunea constantă pe care acestea o pun asupra trupelor. Președintele rus a spus că primește zilnic rapoarte despre problemă și a comparat dronele care „stau” deasupra pozițiilor cu „muștele”, sugerând că, în unele situații, soldații „nu pot ridica capul”. De ce contează: războiul dronelor forțează adaptare rapidă și expune vulnerabilități Potrivit publicației, Putin a ales să vorbească despre drone nu întâmplător, pe fondul faptului că „războiul dronelor” nu mai poate fi ascuns: este „vizibil, măsurabil și imposibil de negat”. În același timp, dronele ucrainene au schimbat modul de ducere a războiului, inclusiv prin lovituri în adâncimea teritoriului rus, perturbarea rafinăriilor și atacarea unor ținte militare și industriale, ceea ce obligă Moscova să admită că „spatele” nu mai este sigur. În acest context, materialul notează că Kremlinul are nevoie să arate că „are răspunsuri”, pe fondul unor pierderi rusești raportate la circa 30.000 de militari pe lună (cifră prezentată ca raportată, fără detalii suplimentare în textul sursă). Ce au cerut militarii și ce a promis Putin În discuția cu Putin, militari ruși au descris dificultăți tehnice concrete și au cerut măsuri de accelerare a contracarării dronelor ucrainene: un militar a spus că dronele ucrainene operează tot mai mult pe frecvențe între 8 și 12 gigahertzi, ceea ce le face mai greu de detectat de sistemele rusești de la sol; același militar a afirmat că „dispozitivele noastre de la sol au încetat să le mai vadă” și a întrebat dacă laboratoare comerciale ar putea fi autorizate să producă și să livreze module anti-dronă; un alt militar a avertizat că războiul devine „mai tehnologic” pe zi ce trece și că Ucraina introduce sisteme avansate de drone; un militar a mai susținut că dronele ucrainene operează cu ajutorul Starlink , în timp ce Rusia nu ar avea un echivalent la scară. Putin a răspuns că „inamicul își schimbă constant parametrii” și că Rusia are nevoie de un sistem care să reacționeze flexibil și să rămână „cu un pas înainte”. În privința unui posibil echivalent Starlink, el a insistat că Rusia ar fi dezvoltat deja un astfel de sistem, dar a spus că problema rămasă este scalarea — fără să ofere nume, detalii tehnice sau un calendar. Context politic: de la „operațiune specială” la „război” Materialul mai arată că, la eveniment, Putin și militarii au folosit în mod repetat termenul „război”, în contrast cu formula oficială de „operațiune specială” folosită anterior pentru a minimaliza amploarea conflictului. Putin a reluat și narativul potrivit căruia Rusia ar fi „practic singură” împotriva „Occidentului colectiv” și a acuzat țările NATO de acțiuni ostile, negând din nou că Moscova a declanșat invazia pe scară largă. Publicația concluzionează că rămâne de văzut dacă promisiunile lui Putin privind menținerea „cu un pas înainte” se vor materializa, însă recunoașterea publică a presiunii dronelor indică faptul că Ucraina a forțat Kremlinul să explice de ce Rusia încearcă, de fapt, să recupereze decalajul tehnologic. [...]
Autoritatea de Integritate din Ungaria indică un posibil prejudiciu de 3,5 miliarde de euro din fonduri UE , iar cazul poate declanșa anchete care să lovească direct în rețelele de contracte publice construite în jurul fostului premier Viktor Orbán, potrivit Antena 3 . Suspiciunile vizează contracte guvernamentale din zona comunicațiilor, cu o valoare totală de 10 miliarde de euro în ultimii patru ani, din care aproximativ 3,5 miliarde de euro ar putea proveni din supraevaluarea artificială a prețurilor, conform Autorității de Integritate din Ungaria (HIA) . Șeful instituției, Ferenc Pál Biró, a declarat pentru The Independent că oficiali de rang înalt din cercul apropiat al lui Orbán ar trebui investigați. Miza economică: contracte publice și prețuri „umflate” HIA spune că a comparat valorile contractelor cu prețurile de piață și a ajuns la concluzia că aproximativ o treime din sumele rulate prin aceste canale reprezintă, în opinia instituției, o supraevaluare cu „risc ridicat de corupție”. „În final, am constatat că, dacă comparăm aceste contracte cu prețurile și condițiile normale de piață, aproximativ o treime din sumele care au circulat prin aceste canale reprezintă, în opinia noastră, o supraevaluare și, ca atare, prezintă un risc ridicat de corupție.” Potrivit lui Biró, contractele ar fi fost atribuite de organisme centralizate de achiziții pe care autoritatea le descrie ca fiind controlate direct de ministere, însă legătura de responsabilitate „rămâne” de investigat. „Din ceea ce înțelegem până acum, fără a formula acuzații, aceste entități sunt deținute sau controlate de ministere, iar ministerele sunt conduse de miniștri. Legătura de cauzalitate și responsabilitatea concretă rămân aspecte care trebuie investigate.” Cine apare în dosar: companii de comunicații și grupul Lounge Autoritatea acordă atenție specială unui grup de companii care ar fi câștigat majoritatea licitațiilor guvernamentale din domeniul comunicațiilor în perioada regimului Orbán. Biró a indicat grupul Lounge, asociat cu Gyula Balasy. În paralel, Balasy a anunțat că va transfera statului firmele care au furnizat servicii de comunicare pentru guvernul Orbán, împreună cu o parte din investițiile sale. În articol este citat și un raport al Corruption Research Centre Budapest (CRCB), potrivit căruia numărul contractelor câștigate de companiile lui Balasy ar fi crescut de la zero la aproximativ 150 pe an între 2012 și 2025. Balasy susține că nu face acest pas pentru că ar avea „ceva de ascuns” și afirmă că firmele sale au câștigat contractele prin proceduri „complet transparente”. Context politic și de reglementare: HIA, creată sub presiunea UE HIA este descrisă ca un organism independent creat în 2022, la presiunea Uniunii Europene, pentru a monitoriza cheltuirea fondurilor europene. În material se arată că instituția a avut un rol în eforturile de combatere a corupției din ultimii ani ai conducerii lui Orbán. Cazul apare într-un moment în care noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar , liderul partidului Tisza, a promis revizuirea contractelor publice, combaterea corupției și recuperarea „activelor statului furate”. Magyar a comentat pe Facebook interviul lui Balasy, afirmând că „acest sistem s-ar putea prăbuși mult mai repede decât și-ar imagina cineva”, cu referire la apropiații lui Orbán. De ce contează: risc de anchete și presiune pe relația cu UE Din perspectiva economică, acuzațiile vizează modul în care au fost cheltuite fonduri europene și felul în care funcționează achizițiile publice într-un sector cu bugete mari, precum comunicațiile guvernamentale. Dacă suspiciunile se confirmă, consecința directă ar fi deschiderea unor investigații asupra unor oficiali de rang înalt și asupra mecanismelor de atribuire a contractelor. În plan mai larg, articolul amintește că, potrivit indicelui de percepție a corupției al Transparency International, Ungaria este pe ultimul loc în UE și pe locul 84 la nivel mondial, iar Peter Magyar a mers la Bruxelles pentru a încerca deblocarea fondurilor europene suspendate pe fondul preocupărilor legate de statul de drept și corupție. În același timp, este menționat avertismentul analistului Péter Kreko că destructurarea rețelelor de corupție ar putea paraliza temporar segmente ale administrației, chiar dacă obiectivul ar fi realizabil cu sprijin instituțional, inclusiv din partea HIA. [...]
Viktor Orbán își consolidează controlul asupra Fidesz , în ciuda eșecului electoral din aprilie , după ce a fost reales sâmbătă la conducerea partidului, într-un congres organizat la Budapesta, relatează Agerpres . Mișcarea indică faptul că formațiunea mizează pe continuitate la vârf, chiar dacă a pierdut alegerile legislative în fața partidului conservator Tisza. Orbán, în vârstă de 63 de ani, a spus delegaților că „niciodată” nu se va da bătut și a admis că Fidesz „pentru moment nu este o formațiune politică de succes”, susținând însă că partidul trebuie să se refacă și să se reînnoiască în lunile următoare. Vot aproape unanim, în pofida criticilor interne Deși la congres s-au auzit și voci critice, Orbán a fost singurul candidat la șefia partidului. Potrivit televiziunii HirTv, el a primit sprijinul a 729 dintre cei 737 de delegați. Context: primul congres după pierderea alegerilor Congresul a fost primul organizat de Fidesz după înfrângerea „clară” suferită la alegerile legislative din aprilie, când partidul a fost devansat de Tisza. În acest context, realegerea lui Orbán sugerează că Fidesz preferă să gestioneze reconstrucția internă fără o schimbare de lider, cel puțin pe termen scurt. [...]
Iranul își securizează agresiv stocul de uraniu îmbogățit , iar asta poate complica partea cea mai sensibilă a unui posibil acord SUA–Iran: verificarea și preluarea efectivă a materialului, potrivit The Jerusalem Post , care citează o relatare CNN bazată pe cinci surse familiarizate cu informații ale serviciilor americane. Conform CNN, în ultimele săptămâni Iranul ar fi prăbușit tuneluri și ar fi amplasat mine explozive la intrări, într-un efort de a izola un depozit de uraniu îmbogățit. Informația apare la o zi după ce un oficial de rang înalt din administrația SUA le-a spus jurnaliștilor că Washingtonul și Teheranul ar fi aproape de un acord care ar presupune ca Iranul să renunțe la uraniul îmbogățit „aproape de nivelul necesar pentru o armă” în favoarea SUA. Miza pentru negocieri: cum se extrage uraniul, nu doar ce scrie în acord Deși Reuters a relatat vineri că acordul aflat în discuție ar include dezmembrarea programului nuclear iranian și ar permite SUA să colecteze uraniul îmbogățit al regimului, articolul notează că nu sunt clare detaliile despre modul în care uraniul ar urma să fie extras . Președintele SUA, Donald Trump , a spus în repetate rânduri că recuperarea uraniului este o prioritate în negocieri și a susținut că doar SUA și, „posibil”, China ar avea capacitatea de a face acest lucru. Opțiunea militară, pusă pe pauză O altă relatare CNN, de vineri, susține că SUA ar fi planificat inițial o misiune terestră în Iran pentru recuperarea uraniului, însă Trump ar fi oprit operațiunea. Într-un interviu la 103FM, fostul ministru al apărării Yoav Gallant a afirmat că SUA și Israelul „ar fi putut și ar fi trebuit” să își combine forțele pentru a recupera uraniul în timpul războiului. „Ar fi trebuit să mergem și să aducem uraniul îmbogățit cu forța, într-o operațiune militară, în timpul campaniei. Asta ar fi smuls programul nuclear din Iran”, a spus Gallant. Riscul de verificare: uraniu „declarat” ca inaccesibil Scott Roecker, fost șef al biroului pentru îndepărtarea materialelor nucleare din cadrul National Nuclear Security Administration, și-a exprimat îngrijorarea că fortificarea amplasamentelor ar putea împinge negociatorii să ceară Iranului să aducă uraniul într-o locație centrală pentru verificare și îndepărtare, ceea ce ar lăsa Teheranului controlul asupra inventarului prezentat. „În acest scenariu, m-aș teme că Iranul ar susține că o parte din uraniul îmbogățit puternic nu poate fi recuperată. Nu am avea încredere deplină că Iranul nu ar putea păstra accesul la el, la un moment dat, în viitor”, a declarat Roecker, citat de CNN. [...]
