Știri
Știri din categoria Externe
Al 20-lea pachet de sancțiuni al UE lovește direct în veniturile energetice și finanțarea Rusiei, într-un set de măsuri care extinde lista neagră a „flotei fantomă” și restrânge accesul băncilor rusești la tranzacții, potrivit Știrile Pro TV. Miza economică este limitarea resurselor cu care Moscova își susține războiul din Ucraina, prin blocarea canalelor de încasare și a rutelor de ocolire a sancțiunilor.
Pachetul a fost aprobat oficial joi, după ce Slovacia și Ungaria și-au retras obiecțiile, în contextul reluării fluxurilor de petrol prin conductele Drujba.
Conform informațiilor prezentate, noile măsuri vizează mai multe zone-cheie ale economiei ruse și ale infrastructurii folosite pentru a evita restricțiile:
Un element central este extinderea sancțiunilor asupra transportului maritim asociat exporturilor rusești: 46 de nave au fost adăugate pe lista neagră a UE, ducând totalul la 632, a raportat Reuters, citată de Kyiv Post. Pachetul include și restricții legate de porturi, spărgătoare de gheață și nave-cisternă pentru GNL (gaz natural lichefiat) cu legături în Rusia.
Totodată, UE folosește pentru prima dată un instrument anti-eludare pentru a restricționa exporturile unor mărfuri către țări acuzate că ajută Rusia să ocolească sancțiunile.
La scurt timp după adoptare, Rusia a criticat pachetul. Misiunea Rusiei la UE a acuzat Uniunea Europeană de încălcarea dreptului internațional și a Cartei ONU, potrivit TASS, descrisă în material drept principal canal de propagandă al Kremlinului.
„Uniunea Europeană a demonstrat încă o dată disprețul său total față de dreptul internațional și Carta ONU”
Moscova a mai susținut că sancțiunile reprezintă „coerciție economică” și a invocat „aplicarea extrateritorială” a acestora împotriva statelor care cooperează cu Rusia, insistând că doar sancțiunile aprobate de Consiliul de Securitate al ONU ar fi legitime.
UE a impus sancțiuni Rusiei încă de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022, iar ulterior a extins repetat restricțiile pentru a viza economia de război, exporturile de energie, băncile, furnizorii militari și rețelele de evitare a sancțiunilor.
Recomandate
Italia amenință că va cere „reduceri” la contribuția la bugetul UE , dacă Bruxelles-ul nu renunță la mecanismul prin care unele state membre beneficiază anual de corecții la sumele plătite, potrivit Mediafax . Mesajul premierului Giorgia Meloni vine înainte ca liderii UE să vadă, săptămâna viitoare, primele cifre pentru următorul Cadru Financiar Multianual (bugetul pe șapte ani), într-un moment în care negocierile se anunță tensionate. Meloni a transmis avertismentul în Parlamentul italian, menționând că, dacă sistemul „reducerilor” nu este abolit, Italia va cere „același privilegiu”. În același context, premierul a spus că „răbdarea Romei a luat sfârșit” în privința plăților UE către unele state. Miza: bugetul UE pe șapte ani și „cutia de negociere” Conform informațiilor citate de Mediafax, cifrele pentru următorul buget multianual urmează să fie puse pentru prima dată pe masa liderilor UE la summitul de săptămâna viitoare. Capitalele așteaptă așa-numita „cutie de negociere” – proiectul de text care stabilește sumele și domeniile de cheltuieli. Diplomați europeni se așteaptă ca noul proiect al Comisiei să includă reduceri „modeste”, generalizate, dar nu „reduceri drastice”. Două blocuri cu interese opuse Disputa privind „reducerile” (corecții la contribuțiile naționale) se suprapune peste o confruntare mai largă despre dimensiunea și prioritățile bugetului UE: Țările „frugale” (Germania și Olanda, alături de Suedia, Danemarca și Austria) beneficiază de corecții de miliarde de euro la contribuțiile lor și se opun unui buget mai mare, invocând presiunea asupra finanțelor publice naționale. Acest grup insistă, potrivit sursei, pe reduceri liniare, generalizate. „ Prietenii Coeziunii ” , un grup informal de 16 țări din care fac parte inclusiv Polonia, Spania și Portugalia, se opun reducerilor bugetului regional și cer eliminarea definitivă a rambursărilor. Italia este aliniată acestui grup. Context: amenințări anterioare și calendar fără „termene artificiale” Tensiunile pe tema rambursărilor nu sunt noi. În decembrie, Roma a amenințat că va bloca deciziile Consiliului European dacă mecanismul nu era eliminat din discuții, după ce reapăruse într-un text de negociere al președinției daneze, potrivit aceleiași surse. Meloni a mai spus că Italia nu se va lega de „termene limită artificiale” și că va semna acordul doar după obținerea „celui mai bun compromis posibil”. [...]
Lovirea rafinăriei Afipski ridică presiunea pe infrastructura de combustibili a Rusiei , într-un episod care combină riscuri operaționale pentru producția de produse petroliere cu efecte colaterale în zone urbane, potrivit Digi24 . Armata ucraineană a transmis că forțele sale au lovit în timpul nopții rafinăria de petrol Afipski, din regiunea Krasnodar (sudul Rusiei), iar după impact ar fi izbucnit un incendiu, conform unui comunicat al Statului Major General , citat de Reuters. De cealaltă parte, oficiali ruși din Krasnodar au spus că incendiul a fost provocat de căderea resturilor unei drone și că a fost stins la fața locului. În comunicatul armatei ucrainene, rafinăria Afipski este descrisă drept una dintre cele mai mari unități de rafinare din sudul Federației Ruse, cu un volum anual de prelucrare de 6,25 milioane de tone. Potrivit aceleiași surse, unitatea produce motorină, benzină, păcură și alte produse petroliere, folosite pentru susținerea economiei și a logisticii militare ruse. Efecte locale: resturi de dronă peste locuințe și pene de curent Autoritățile din regiunea Krasnodar au anunțat că incendiul a fost stins până dimineață. În același timp, fragmente ale dronelor interceptate au căzut peste un bloc din orașul Krasnodar, iar atacul a provocat pene de curent în unele cartiere, conform informațiilor prezentate. Extinderea țintelor: Crimeea și obiective legate de drone Armata ucraineană a mai declarat că a lovit obiective din Crimeea controlată de Rusia, legate de producția de drone și nave. Rusia a anunțat, la rândul ei, că a interceptat în cursul nopții 330 de drone deasupra regiunilor Breansk, Belgorod, Kursk și a Crimeei anexate. Context: dezvoltarea armelor cu rază lungă în Ucraina În paralel, Ucraina continuă să dezvolte armament cu rază lungă de acțiune. Potrivit presei ucrainene, citate de JurnalTV , racheta de croazieră „Flamingo”, folosită în atacuri recente, poate atinge viteza de până la 950 km/h și ar avea o rază de acțiune de până la 3.000 km; despre impactul acestor arme asupra războiului a vorbit expertul în aviație Valeri Romanenko. În lipsa unor date suplimentare despre avariile efective și durata eventualelor opriri, amploarea impactului asupra producției rafinăriei nu poate fi evaluată din informațiile disponibile în acest moment. [...]
Administrația Trump pregătește deportări către Republica Centrafricană , o destinație terță pentru migranți pe care SUA nu îi pot trimite acasă , potrivit Reuters . Planul vizează un grup de iranieni și alți migranți, într-un aranjament care ridică probleme de aplicare și control al garanțiilor procedurale, în condițiile în care unii dintre cei vizați au obținut deja protecție în instanțele americane. Două avocate și un oficial informat asupra cazului au declarat că primul zbor către Republica Centrafricană ar urma să transporte aproximativ 20 de persoane, inclusiv sirieni și afgani, și ar putea pleca chiar de joi. Un cetățean turc care a invocat persecuție politică și care ar avea, de asemenea, protecție de tip „withholding of removal” (o formă de protecție care blochează deportarea către țara de origine) ar putea fi la bord, potrivit avocatului său, care a vorbit sub protecția anonimatului. Cazurile iranienilor: protecție acordată de judecător, dar risc de relocare forțată Printre iranienii vizați se află două femei care, potrivit avocatei lor, Emily Trostle, riscă tortură și persecuție dacă ar fi trimise înapoi în Iran. Una este convertită la creștinism, iar cealaltă este activistă pro-democrație, a precizat aceasta. Cele două au fost reținute la sosirea în SUA în noiembrie 2024, au cerut azil și au obținut „withholding of removal” de la un judecător american de imigrație. Reuters notează că acest tip de protecție implică o constatare judiciară că persoanele respective se confruntă cu un risc mai mare de 50% de a fi persecutate sau torturate în Iran. „Deportări în țări terțe”: acorduri opace și un precedent regional Administrația Trump a folosit acorduri de deportare în țări terțe, inclusiv cu vecina Republicii Centrafricane, Republica Democrată Congo, pentru a îndepărta persoane pe care nu le poate trimite legal în țările de origine. Washingtonul susține că aceste acorduri sunt legale, însă organizații pentru drepturile omului și avocați spun că detaliile sunt neclare, iar mulți dintre cei deportați ajung, în cele din urmă, repatriați. Republica Centrafricană a acceptat recent, potrivit Reuters, un acord pentru a primi „third-country deportees” (deportați către o țară terță) din SUA, însă nici Departamentul de Stat al SUA, nici președinția din Republica Centrafricană nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Ce se știe despre condițiile din Bangui și amploarea posibilă a programului Persoanele deportate ar urma să fie ținute în apartamente în capitala Bangui și nu sunt așteptate să fie repatriate imediat, potrivit oficialului informat. Acesta a adăugat că, în timp, „sute” de migranți ar putea fi deportați în Republica Centrafricană în baza acordului. Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) a transmis că va oferi „asistență umanitară după sosire” migranților trimiși la Bangui, la cererea guvernului centrafrican, subliniind că nu este implicată în operațiunile de îndepărtare și că sprijinul va fi acordat „strict voluntar” și cu respectarea standardelor internaționale aplicabile. Reuters mai arată că SUA au acordat anul acesta 85 milioane de dolari (aprox. 391 milioane lei) către OIM pentru operațiuni în Republica Centrafricană. În context, Reuters descrie Republica Centrafricană drept o țară cronic instabilă, afectată de violență și sărăcie, cu o populație de circa 5,5 milioane de oameni, marcată de cicluri repetate de tulburări după independența din 1960. Context politic: războiul cu Iranul și criticile din zona juridică Reuters notează că SUA și Israel au lansat lovituri puternice asupra Iranului la finalul lui februarie, declanșând un război aflat acum în a treia lună. În acest cadru, Ali Rahnama, director juridic interimar la Iranian American Legal Defense Fund, a criticat planul de deportare: „În chiar momentul în care Statele Unite promit poporului iranian libertate și sprijin pentru a se opune Republicii Islamice, trimit solicitanți de azil iranieni care au fugit de același regim înapoi către pieirea lor.” Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a declarat săptămâna trecută că toți deportații vor beneficia de „due process” (garanții procedurale complete), potrivit Reuters. Planul de deportare a iranienilor a fost relatat anterior de The New York Times, mai scrie Reuters. [...]
Anunțul lui Donald Trump privind un „acord” de oprire a războiului cu Iranul a mișcat rapid piețele , împingând în jos cotațiile petrolului și susținând bursele asiatice, însă Teheranul spune că nu a luat încă o decizie finală, potrivit HotNews . Președintele SUA a declarat, într-o transmisiune televizată de sprijin pentru viceguvernatorul Georgiei, Burt Jones, că Statele Unite „au pus capăt războiului” cu Iranul și că partea iraniană ar fi acceptat să nu dețină niciodată arme nucleare , obiectiv pe care Trump l-a numit „95% din acord”. El a spus și că a anulat noi atacuri asupra Iranului și a sugerat că s-a ajuns la un „memorandum de înțelegere foarte ferm”, fără să detalieze termenii. Într-o declarație ulterioară din Biroul Oval, Trump a afirmat că documentele ar urma să fie finalizate „în următoarele zile”, cu o posibilă semnare „poate în Europa”, și a avansat ideea că vicepreședintele JD Vance ar putea semna chiar „în acest weekend”. Teheranul temperează: „Nu a ajuns încă la o concluzie definitivă” Diplomația iraniană a transmis însă că nu există, deocamdată, o decizie de semnare. Purtătorul de cuvânt Esmaeil Baqaei a declarat pentru mass-media de stat iraniană: „Până în prezent, Iranul nu a ajuns încă la o concluzie definitivă cu privire la acord.” Agenția semi-oficială Tasnim, afiliată IRGC, a reacționat la rândul ei, susținând că declarațiile lui Trump „nu ar trebui luate ad litteram”, în lipsa unor anunțuri oficiale din partea Iranului. Ce elemente au fost invocate și unde rămân goluri Din informațiile prezentate, Trump nu a oferit detalii despre conținutul compromisului, cu două excepții menționate în material: redeschiderea imediată a strâmtorii Ormuz după semnare; imposibilitatea ca Iranul să se doteze cu arme nucleare. Separat, potrivit unui mesaj postat pe X de biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu, Trump ar fi promis că orice acord final va include „eliminarea uraniului îmbogățit” din Teheran. Reacția Israelului și efectul imediat în piețe O sursă israeliană citată de CNN a spus că postarea lui Trump l-ar fi surprins pe Benjamin Netanyahu, aflat într-o întâlnire pe teme de securitate legate de Iran, și că Israelul nu avea cunoștință de un acord iminent sau de vreo aprobare. Pe plan economic, speranța unei detensionări a conflictului a dus la scăderea cotației petrolului Brent cu 1,11%, la 89,37 dolari (aprox. 411 lei) pe baril vineri dimineață. În același timp, bursele asiatice au crescut, cu indicele Nikkei din Tokyo în urcare cu aproape 4% și Kospi din Seul cu peste 7%, pe fondul reducerii percepției de risc în regiune. [...]
Slovenia a relaxat restricțiile față de Israel, inclusiv pe zona de armament , după schimbarea de guvern de la Ljubljana, potrivit Agerpres . Noul executiv conservator condus de naționalistul Janez Jansa a ridicat embargoul asupra armelor impus Israelului și a anulat interdicțiile de intrare pe teritoriul sloven aplicate premierului israelian Benjamin Netanyahu și la doi miniștri. Decizia inversează măsurile adoptate anul trecut de guvernul liberal condus atunci de Robert Golob, care impusese restricții în contextul războiului din Gaza, într-o linie similară cu cea urmată și de alte state membre ale Uniunii Europene. Ce măsuri au fost anulate și de ce contează Guvernul Jansa, instalat în funcție săptămâna trecută, a anunțat că a anulat interdicțiile de intrare care îi vizau pe: Benjamin Netanyahu, premierul Israelului; Itamar Ben-Gvir, ministrul securității naționale; Bezalel Smotrich, ministrul finanțelor. Executivul sloven a motivat decizia prin nevoia de a relua contactele la nivel politic. „Acest lucru va permite restabilirea condițiilor pentru un dialog politic normal cu Israelul.” În paralel, Slovenia a lăsat să expire embargoul asupra armelor, considerând decretul „inutil” în raport cu legislația națională din domeniul apărării și cu criteriile UE privind exporturile de armament. Context: schimbare de direcție după instalarea guvernului Jansa Pe lângă ridicarea restricțiilor de intrare și a embargoului, guvernul Jansa a eliminat și interdicția de a importa produse provenite din coloniile evreiești din Cisiordania ocupată. În același timp, Israelul a anunțat săptămâna trecută deschiderea primei sale ambasade în Slovenia, pe fondul unei „încălziri” a relațiilor după schimbarea guvernului și alegerea lui Jansa ca prim-ministru de către Parlament la finalul lunii mai. Tot după preluarea mandatului, guvernul a retras un steag palestinian arborat simbolic pe clădirea guvernului, de la momentul în care Ljubljana a recunoscut statul palestinian în 2024. Relațiile bilaterale se deterioraseră sub guvernul anterior de centru-stânga, condus de Robert Golob, care calificase ofensiva militară israeliană din Gaza drept „genocid”, mai notează Agerpres, citând AFP. [...]
Amânarea funeraliilor lui Ali Khamenei împinge Iranul într-o nouă etapă de tranziție politică, cu efecte directe asupra calendarului instituțional și a stabilității interne , potrivit Agerpres . Primarul Teheranului, Alireza Zakani, citat de AFP, a indicat că funeraliile liderului suprem iranian, ucis pe 28 februarie în prima zi a războiului, au fost „amânate” pentru sfârșitul lunii iunie sau începutul lunii iulie. Acesta estimează, citat de agenția iraniană Fars , că funeraliile naționale vor avea loc între 26 iunie și 5 iulie, în luna Muharram din calendarul musulman. Ali Khamenei, care a condus Republica Islamică aproape 37 de ani, a murit la 86 de ani, în timpul bombardării reședinței sale din centrul Teheranului. Funeraliile naționale erau prevăzute inițial pentru 4 martie, dar au fost amânate din cauza războiului. Iranul menționase recent jumătatea lunii iunie pentru funeraliile naționale, care ar urma să dureze trei zile la Teheran și în orașele sfinte Qom și Mashhad (nord-est), unde Khamenei va fi înmormântat. În planul succesiunii, fiul lui Ali Khamenei, Mojtaba , i-a succedat la începutul lunii martie, însă nu a mai apărut în public de atunci; rănit într-o lovitură aeriană, el comunică exclusiv prin mesaje scrise, conform aceleiași surse. [...]
