Știri
Știri din categoria Externe
Al 20-lea pachet de sancțiuni al UE lovește direct în veniturile energetice și finanțarea Rusiei, într-un set de măsuri care extinde lista neagră a „flotei fantomă” și restrânge accesul băncilor rusești la tranzacții, potrivit Știrile Pro TV. Miza economică este limitarea resurselor cu care Moscova își susține războiul din Ucraina, prin blocarea canalelor de încasare și a rutelor de ocolire a sancțiunilor.
Pachetul a fost aprobat oficial joi, după ce Slovacia și Ungaria și-au retras obiecțiile, în contextul reluării fluxurilor de petrol prin conductele Drujba.
Conform informațiilor prezentate, noile măsuri vizează mai multe zone-cheie ale economiei ruse și ale infrastructurii folosite pentru a evita restricțiile:
Un element central este extinderea sancțiunilor asupra transportului maritim asociat exporturilor rusești: 46 de nave au fost adăugate pe lista neagră a UE, ducând totalul la 632, a raportat Reuters, citată de Kyiv Post. Pachetul include și restricții legate de porturi, spărgătoare de gheață și nave-cisternă pentru GNL (gaz natural lichefiat) cu legături în Rusia.
Totodată, UE folosește pentru prima dată un instrument anti-eludare pentru a restricționa exporturile unor mărfuri către țări acuzate că ajută Rusia să ocolească sancțiunile.
La scurt timp după adoptare, Rusia a criticat pachetul. Misiunea Rusiei la UE a acuzat Uniunea Europeană de încălcarea dreptului internațional și a Cartei ONU, potrivit TASS, descrisă în material drept principal canal de propagandă al Kremlinului.
„Uniunea Europeană a demonstrat încă o dată disprețul său total față de dreptul internațional și Carta ONU”
Moscova a mai susținut că sancțiunile reprezintă „coerciție economică” și a invocat „aplicarea extrateritorială” a acestora împotriva statelor care cooperează cu Rusia, insistând că doar sancțiunile aprobate de Consiliul de Securitate al ONU ar fi legitime.
UE a impus sancțiuni Rusiei încă de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022, iar ulterior a extins repetat restricțiile pentru a viza economia de război, exporturile de energie, băncile, furnizorii militari și rețelele de evitare a sancțiunilor.
Recomandate
Rusia amenință cu represalii „dure” după al 20-lea pachet de sancțiuni al UE , iar miza imediată este riscul de fricțiuni suplimentare pe lanțurile de energie și transport maritim , într-un moment în care Bruxelles-ul își pregătește cadrul legal pentru a lovi mai direct exporturile rusești de petrol și GNL, potrivit HotNews . Moscova susține că noul set de măsuri „va afecta” nu doar Rusia, ci și Uniunea Europeană și țările în dezvoltare, invocând o „criză energetică globală” și o penurie de resurse resimțită în multe regiuni. Declarațiile au fost făcute de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , la conferința de presă săptămânală. „Vom lua măsuri de represalii. Acestea vor fi dure. Vor fi elaborate şi implementate în conformitate cu interesele noastre.” Ce vizează pachetul UE: energie, servicii maritime, finanțe și comerț Potrivit informațiilor prezentate, pachetul este axat pe restricții în servicii financiare, comerț și energie, inclusiv transportul petrolului și al gazelor naturale lichefiate (GNL) și serviciile maritime asociate. Sunt menționate și restricții legate de exporturi și importuri pentru o serie de produse, inclusiv îngrășăminte folosite în agricultură. Zaharova a susținut că măsurile ar „destabiliza și mai mult piețele energetice” și ar lovi în special țările în dezvoltare, care „nu își mai pot permite energie la prețuri umflate artificial”. Tot ea a afirmat că restricțiile privind îngrășămintele ar pune presiune pe „securitatea alimentară” la nivel global. Componenta operațională: lovitura pe „flota din umbră” și pe exporturile de energie În plan practic, UE și-a creat baza legală pentru a interzice servicii maritime legate de exportul petrolului și al produselor petroliere rusești, însă aplicarea acestor sancțiuni ar urma să necesite „coordonare strânsă și dialog” cu statele din G7, conform anunțurilor Consiliului UE și Comisiei Europene citate în material. Pachetul include și extinderea listelor de sancțiuni cu: 36 de entități implicate în explorare, extracție, rafinare și transport al petrolului, inclusiv activități asociate „flotei din umbră” folosite pentru ocolirea sancțiunilor; pe listă intră și o companie importantă de asigurări maritime; încă 46 de nave ale „flotei din umbră”; măsuri care îngreunează contractarea de petroliere prin interdicții generale privind furnizarea unor servicii (mentenanță, remorcare și altele), precum și servicii pentru nave transportatoare de GNL și spărgătoare de gheață, cu scopul de a limita exporturile rusești de gaze. În paralel, UE a decis ca de anul viitor să sisteze importurile de gaze din Rusia, după o perioadă în care a redus achizițiile și le-a înlocuit în mare parte cu GNL mai scump, importat în special din SUA, menționează materialul. Contextul politic al adoptării Cele 27 de state membre au validat pachetul după ce Ungaria a ridicat veto-ul, în urma redeschiderii conductei petroliere Drujba de către Ucraina. În aceeași decizie, UE a aprobat și un ajutor financiar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, sub forma unui împrumut, conform informațiilor din articol (detaliat într-un material HotNews despre pachetul de măsuri: HotNews ). Deocamdată, Rusia nu a detaliat ce contramăsuri va adopta, limitându-se la promisiunea unor represalii „dure” și la condamnarea „măsurilor coercitive unilaterale”, pe care le consideră ilegale. [...]
Rusia contestă legitimitatea noului pachet de sancțiuni al UE , susținând că măsurile sunt „fără sens” în lipsa unei decizii a Consiliului de Securitate al ONU , într-o încercare de a submina baza juridică și efectele extraterritoriale ale restricțiilor europene, potrivit The Jerusalem Post . Diplomați ruși de la misiunea Rusiei pe lângă Uniunea Europeană au transmis, citați de agențiile de presă ruse, că „doar sancțiunile impuse prin decizia Consiliului de Securitate al ONU sunt legitime”. În aceeași declarație, ei au descris restul măsurilor drept „măsuri coercitive unilaterale” care ar contraveni dreptului internațional și Cartei ONU. Acuzația-cheie: efecte asupra țărilor terțe și „aplicare extraterritorială” RIA a relatat că declarația diplomaților ruși acuză UE că restricționează exporturile unor bunuri specifice către mai multe țări care cooperează cu Rusia. În acest context, partea rusă a calificat abordarea drept „șantaj economic” și „aplicare extraterritorială a sancțiunilor” — adică extinderea efectelor sancțiunilor dincolo de jurisdicția UE, prin constrângeri care pot afecta și actori din afara Uniunii. Context: al 20-lea pachet de sancțiuni și deblocarea politică Uniunea Europeană a adoptat al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu războiul din Ucraina, după ce Slovacia și Ungaria și-au retras opoziția, pe fondul reluării fluxurilor prin conducta de petrol Druzhba. UE își propusese inițial să adopte pachetul pentru a marca patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei, la 24 februarie, însă calendarul a fost amânat. [...]
Premierul Albaniei, Edi Rama , avertizează că UE riscă să rămână fără influență într-un eventual acord de pace Ucraina–Rusia dacă menține blocajul dialogului direct cu Moscova , potrivit Antena 3 . El spune că tăierea canalelor de comunicare cu Rusia a fost o „greșeală strategică” și că Europa „trebuie să vorbească mereu” cu „toată lumea”. Rama a făcut declarațiile într-un interviu acordat Politico, la Forumul Economic de la Delphi (Grecia), susținând că amânarea discuțiilor cu Rusia va reduce capacitatea Europei de a influența rezultatul final al negocierilor. În argumentația sa, Rusia „nu pleacă nicăieri”, indiferent de modul în care se va încheia războiul. Divergență față de linia unor lideri UE Poziția premierului albanez intră în contradicție cu abordarea unor oficiali de rang înalt ai Uniunii Europene, între care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care au evitat contactele directe cu liderii ruși, inclusiv cu Vladimir Putin. Potrivit articolului, rațiunea invocată de aceștia este că discuțiile nu ar avea sens cât timp Moscova este hotărâtă să continue războiul. Pentru Rama, miza este și una politică: Albania speră să adere la UE în următorii ani, iar el sugerează că o Europă absentă din dialogul direct cu Moscova ar putea ajunge „pe margine” în arhitectura unui viitor acord de pace. „Nu avem dependențe de Rusia”, susține Rama Premierul afirmă că Albania nu are legături economice relevante cu Rusia și își justifică astfel libertatea de a critica strategia UE: „Nu avem niciun fel de dependență de Rusia, nu avem investiții, nu avem gaz rusesc și alte mizerii rusești, așa că pot spune asta.” Declarațiile vin în contextul în care liderii UE se reunesc la Nicosia (Cipru) pentru discuții despre sprijin suplimentar pentru Ucraina și despre criza energetică din blocul comunitar, pe fondul blocadei impuse de Iran în Strâmtoarea Hormuz, mai notează articolul. Relația cu SUA și un proiect de investiții controversat Materialul mai arată că Albania s-a poziționat ferm de partea UE în ultimii 13 ani, menținând în același timp o relație apropiată cu Statele Unite și cu președintele Donald Trump, ale cărui obiective militare în Iran Rama le-a lăudat public. El spune că ar permite armatei americane să desfășoare operațiuni de pe teritoriul Albaniei, cu condiția ca Washingtonul să ofere „protecție aeriană”. În paralel, guvernul albanez negociază cu Affinity Partners , companie deținută de Jared Kushner, o posibilă investiție de 1,4 miliarde de dolari (aprox. 6,4 miliarde lei) pentru transformarea insulei Sazan (5 kilometri pătrați) într-o stațiune ecologică de lux. Proiectul a generat proteste ale organizațiilor de mediu, care susțin că ar intra în contradicție cu obligațiile Albaniei în procesul de aderare la UE. Rama respinge ideea că insula ar fi fost „vândută” și spune că nu există un acord semnat, ci doar negocieri în curs, adăugând că proiectul nu ar trebui să afecteze candidatura Albaniei la UE. [...]
Ucraina a adus acasă 193 de prizonieri de război , într-un nou schimb cu Rusia care menține una dintre puținele linii funcționale de contact între părți, în pofida continuării ostilităților, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat vineri, 24 aprilie, că cei eliberați provin din mai multe structuri: Forțele Armate, Garda Națională, Serviciul de Grăniceri, Poliția Națională și Serviciul Special de Transport. Zelenski a precizat că unii dintre militari au fost răniți, iar alții s-au confruntat cu acuzații penale inițiate de Rusia. „Este important ca schimburile să continue și ca oamenii noștri să se întoarcă acasă.” Ce indică schimbul: continuitate operațională, nu detensionare Schimbul anunțat este al 73-lea de la începutul invaziei la scară largă, conform Cartierului General de Coordonare al Ucrainei pentru Tratamentul Prizonierilor de Război. Autoritățile ucrainene spun că acest schimb a continuat înțelegerile atinse în urma unui schimb anterior, de Paște. În același timp, materialul notează că schimburile de prizonieri au rămas una dintre puținele zone de contact între cele două părți, în condițiile în care luptele continuă. Detalii despre cei eliberați și acuzațiile Kievului Oficialii ucraineni au afirmat că mulți dintre cei eliberați ar fi fost deținuți ilegal în regiunea Cecenia din Rusia, iar unii ar fi fost vizați de dosare penale „fabricate”, despre care Kievul susține că încalcă Convențiile de la Geneva. Schimbul a inclus și: militari tineri, născuți în anii 2000; soldați răniți; mai mulți ofițeri. Context: un nou schimb era anticipat Ucraina semnalase anterior că un nou schimb este iminent. Potrivit articolului, Kirîlo Budanov, șeful Biroului Prezidențial al Ucrainei, a spus că Kievul se aștepta la un nou schimb în viitorul apropiat, menționând că astfel de operațiuni sunt adesea întârziate de proceduri logistice și legale de ambele părți. Pe 11 aprilie, Ucraina și Rusia au realizat un schimb în urma căruia au fost eliberați 175 de militari ucraineni și șapte civili. Zelenski a mai transmis că Ucraina lucrează „zilnic” pentru repatrierea tuturor captivilor și a mulțumit partenerilor internaționali care sprijină procesul. [...]
Uniunea Europeană își reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova și respinge „ferm” amenințările venite de la Moscova, într-un mesaj cu miză de securitate regională, relevant și pentru stabilitatea economică din proximitatea UE, potrivit Antena 3 . Reacția a fost formulată de purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper , după avertismentele secretarului Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu , privind „măsurile necesare” pentru protejarea cetățenilor ruși din regiunea transnistreană. Informația este relatată de IPN și Deschide.md, citate de Agerpres. Ce transmite Bruxelles-ul și de ce contează Comisia Europeană spune că prioritatea UE rămâne sprijinirea eforturilor de menținere a ordinii democratice și reafirmă angajamentul pentru o soluționare pașnică a conflictului transnistrean. „Poziția noastră este foarte clară. Susținem o rezolvare pașnică a conflictului transnistrean și independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul granițelor sale recunoscute internațional”, a declarat Anitta Hipper. Mesajul are o componentă de reglementare și securitate: UE își fixează public linia oficială privind conflictul transnistrean și respinge orice justificare pentru acțiuni unilaterale invocate în numele „protecției cetățenilor” într-o regiune separatistă. Contextul: acuzațiile lui Șoigu și tema trupelor ruse din Transnistria Declarația Comisiei Europene vine după ce Serghei Șoigu a acuzat autoritățile de la Chișinău și Uniunea Europeană că ar acționa pentru retragerea forțelor ruse din Transnistria și pentru schimbarea formatului de menținere a păcii în regiune. Potrivit mediilor citate, Șoigu a susținut că astfel de demersuri ar putea afecta stabilitatea Republicii Moldova și a regiunii și a afirmat că Moscova va lua „măsurile necesare” pentru a-și proteja cetățenii din stânga Nistrului. În materialul citat nu sunt prezentate detalii despre eventuale măsuri concrete sau un calendar al unor pași următori. [...]
China a blocat exporturile de bunuri cu dublă utilizare către șapte entități europene , o măsură cu impact direct asupra lanțurilor de aprovizionare pentru tehnologii sensibile și asupra relațiilor comerciale UE–China, potrivit HotNews , care citează Reuters. Decizia este motivată de acuzații legate de vânzări de armament către Taiwan sau colaborări cu insula. Ministerul Comerțului din China a anunțat că cele șapte entități sunt plasate „imediat” pe lista de control al exporturilor, ceea ce înseamnă interdicția exporturilor de produse cu dublă utilizare către acestea. Printre companiile menționate se numără producătorul german de electronice de apărare Hensoldt AG și FN Browning, producător de arme de apărare și sportive cu sediul în Belgia. Ce interzice concret Beijingul și de ce contează operațional Pe lângă oprirea exporturilor directe, ministerul chinez precizează că organizațiilor și persoanelor străine le este interzis să transfere sau să furnizeze către cele șapte entități produse cu dublă utilizare provenite din China, iar activitățile conexe „trebuie oprite imediat”. În practică, măsura poate bloca nu doar livrările din China, ci și reexportul unor componente sau tehnologii de origine chineză prin intermediari. „Bunurile cu dublă utilizare” sunt definite ca bunuri, software sau tehnologii cu aplicații atât civile, cât și militare; în această categorie intră și anumite elemente de pământuri rare, descrise ca esențiale pentru fabricarea dronelor și a cipurilor. Context: Taiwan, precauția Europei și semnalul către UE Taiwanul, guvernat democratic, este revendicat de China drept teritoriu propriu și își procură majoritatea armamentului din Statele Unite. Materialul notează că Europa nu a vândut către Taipei echipamente majore, precum avioane de vânătoare, de aproximativ trei decenii, din îngrijorarea de a nu provoca Beijingul. Înaintea anunțului public, China spune că a informat Uniunea Europeană prin mecanismul de dialog bilateral privind controlul exporturilor. Nu au existat comentarii imediate din partea guvernului Taiwanului, a Uniunii Europene, Hensoldt sau FN Browning. Mesajul oficial: măsura e „țintită”, nu generală Beijingul susține că decizia nu ar trebui să afecteze comerțul obișnuit UE–China, deoarece se aplică doar produselor cu dublă utilizare. „Măsurile se aplică doar produselor cu dublă utilizare și nu afectează schimburile economice și comerciale normale dintre China și Europa.” „Entitățile din UE care respectă legea și dau dovadă de integritate nu au absolut niciun motiv de îngrijorare”. În același timp, HotNews arată că China a sancționat în mod repetat producători americani de armament pentru vânzările către Taiwan, cele mai recente penalizări fiind în decembrie anul trecut , după anunțul SUA privind un pachet de vânzări de armament de 11 miliarde de dolari (aprox. 50,6 miliarde lei) către insulă. Taiwanul respinge revendicările de suveranitate ale Beijingului și afirmă că doar populația insulei își poate decide viitorul. [...]
