Știri
Știri din categoria Politică
Disputa dintre președintele Petr Pavel și premierul Andrej Babiš riscă să blocheze reprezentarea Cehiei la summitul NATO din iulie, pe fondul unor neclarități constituționale privind cine conduce delegația oficială și al tensiunilor politice dintre cei doi, potrivit Politico.
Miza este una de guvernanță și politică externă: Constituția Cehiei îi dă președintelui atribuția de a „reprezenta statul în exterior” (Articolul 63), însă deciziile luate în baza acestui articol necesită aprobarea guvernului. În practică, asta lasă deschisă întrebarea dacă Pavel poate participa în delegația oficială fără acordul cabinetului condus de Babiš.
Conflictul a escaladat înaintea summitului NATO din Turcia (Ankara), programat în iulie. Pavel a participat la toate summiturile anuale NATO de la preluarea mandatului în 2023, dar Babiš, revenit la putere în 2025, susține că președintele nu poate face parte din delegația guvernamentală și invocă inclusiv reguli de protocol de securitate. Premierul a pus problema și în termeni practici, întrebând „cum ar arăta” ca amândoi să apară simultan.
Președintele a indicat că ar fi „jenant” să nu participe și a sugerat că ar putea lua parte la întâlniri informale ale șefilor de stat, în timp ce premierul ar gestiona componenta oficială. Mai mult, Pavel a spus că ar fi dispus să acopere costurile deplasării și ia în calcul acțiuni în justiție dacă guvernul îi blochează participarea.
Un purtător de cuvânt al președintelui a transmis că, dacă guvernul ar decide în iunie într-un mod care l-ar exclude „efectiv” din îndatoririle constituționale, Pavel ar trebui să ia în considerare „alte instrumente” — o referire la o posibilă acțiune de competență la Curtea Constituțională.
De cealaltă parte, un purtător de cuvânt al lui Babiš a precizat că guvernul va discuta componența delegației în cursul lunii iunie și că până atunci nu va aborda subiectul.
Babiš a spus în martie că vrea să participe personal la summit pentru a apăra în fața președintelui american Donald Trump modul în care guvernul gestionează cheltuielile de apărare. Potrivit aceleiași surse, guvernul ceh este pe cale să reducă cheltuielile de apărare de bază la aproximativ 1,8% din PIB în acest an, sub ținta NATO de 2%, deși alianța a convenit creșteri semnificative până în 2035.
Ulterior, ministrul apărării Jaromír Zůna a declarat că Praga intenționează să adauge 20 miliarde coroane cehe (822 milioane euro, aprox. 4,1 miliarde lei) la bugetul apărării înainte de summit, pentru a îndeplini țintele alianței — o majorare care ar inversa în mare parte reducerile făcute de guvern în martie.
Relația dintre cei doi lideri este descrisă ca adversarială încă de la revenirea lui Babiš la putere, cu dispute pe teme de politică externă și norme democratice, dar și pe fondul controverselor de conflict de interese legate de afacerile premierului. Cei doi s-au confruntat și în alegerile prezidențiale din 2023, câștigate de Pavel cu aproape un milion de voturi, într-o țară cu 10,9 milioane de locuitori.
NATO nu vrea să se implice: un oficial al alianței a declarat că liderul delegației la un summit NATO este o decizie pe care fiecare stat aliat o ia singur. Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO, a arătat că, având în vedere participările anterioare ale lui Pavel, ar fi „foarte neobișnuit” ca această practică să se schimbe.
Un sondaj al agenției NMS indică o opinie publică împărțită: 57% dintre cehi vor ca Babiš să reprezinte țara la summit, în timp ce 47% vor ca Pavel să participe. Decizia guvernului este așteptată în iunie, iar scenariul unui litigiu constituțional rămâne deschis dacă președintele va contesta formal excluderea sa.
Recomandate
Președintele Luiz Inacio Lula da Silva rămâne favorit înaintea alegerilor din octombrie , dar diferența față de principalul contracandidat s-a redus ușor, potrivit unui sondaj Datafolha citat de Reuters . Pentru mediul de afaceri, miza imediată este creșterea incertitudinii politice într-o economie majoră din America Latină, pe fondul unei curse mai strânse și al unor evoluții juridice cu potențial de a influența campania. Cursa se strânge marginal, în marja de eroare Într-o simulare de tur doi, Lula ar obține 47% din voturi, iar senatorul Flavio Bolsonaro 43%, arată Datafolha. În iulie, Lula conducea cu 48% la 43%. Schimbarea este de un punct procentual și se află în marja de eroare a sondajului, de două puncte procentuale. În scenariul de tur întâi, Lula este creditat cu 39%, urmat de Bolsonaro cu 33%. Restul candidaților menționați în sondaj au procente mult mai mici: Ronaldo Caiado (5%), Renan Santos (4%) și Romeu Zema (3%). Brazilia organizează turul doi dacă niciun candidat nu depășește 50% din voturile valabile în primul tur, situație care s-a repetat la fiecare scrutin prezidențial din 2002 încoace. Semnale de presiune pentru Lula: aprobare în scădere, dezaprobare în creștere Sondajul indică și o deteriorare a indicatorilor de percepție pentru actualul președinte: rata de aprobare a coborât la 47% (de la 49% în iulie), iar dezaprobarea a urcat la 50% (de la 48%). Acesta este primul sondaj Datafolha publicat după debutul oficial al campaniei, moment de la care candidații au voie, legal, să solicite activ voturi. Context juridic și vulnerabilități în tabăra adversă Sondajul este și primul după ce Curtea Supremă a Braziliei a autorizat Poliția Federală să investigheze pe fiul cel mare al lui Lula, sub suspiciunea unor afaceri ilicite care ar implica guvernul federal. De cealaltă parte, Reuters notează că Flavio Bolsonaro a fost afectat în sondaje după dezvăluirea din mai potrivit căreia ar fi cerut unui bancher, aflat acum în închisoare, să finanțeze un film despre tatăl său, fostul președinte Jair Bolsonaro. Datafolha a intervievat 2.058 de persoane, începând cu 18 august. [...]
Motivarea CCR pe legea integrității redeschide disputa despre sancțiuni și neretroactivitate , după ce USR acuză Curtea Constituțională că a „fraudat Constituția”, iar Dominic Fritz susține că, din argumentația Curții, ar rezulta că sancțiunea nu i se aplică lui, ci „mandatului” său, potrivit HotNews . Curtea Constituțională a publicat vineri seara motivarea deciziei prin care a declarat constituțională încetarea de drept a funcției publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru aleșii găsiți definitiv incompatibili sau în conflict de interese, un amendament PSD la legea ANI. HotNews a relatat separat despre motivare în acest material: HotNews . De ce contează: efecte directe asupra mandatelor aleșilor cu decizii definitive ANI În această situație se află și Dominic Fritz, lider USR și primarul Timișoarei, care a pierdut în iunie procesul cu Agenția Națională de Integritate, prin decizie definitivă a Înaltei Curți, conform HotNews . Într-o reacție ironică pe Facebook, Fritz a spus: „Putem sta liniștiți: a motivat CCR-PSD că sancțiunea nu mi se aplică mie, ci mandatului meu”. Acuzațiile USR: „contradicții” în motivare și „fraudarea Constituției” Deputatul USR Alexandru Dimitriu, citat de HotNews, susține că motivarea CCR „se contrazice singură de patru ori în același document” și acuză Curtea de „fraudarea Constituției”, calificând argumentația drept „toxică”. Dimitriu afirmă că, după ce CCR ar fi vorbit despre „două sancțiuni administrative” aplicate „titularului funcției, demnității sau mandatului”, ar fi ajuns apoi să susțină că norma care duce la pierderea mandatului nu ar fi o sancțiune personală, ci ar înceta o „funcție viciată” prin fapta titularului. Pentru a ilustra diferența, deputatul a folosit o comparație: „Cu alte cuvinte, nu se pedepsește omul, ci se vindecă funcția, ceea ce în lumea reală sună cam ca și cum nu i-ai lua permisul șoferului, ci ai vindeca mașina de amintirea unei depășiri”. În același mesaj, Dimitriu susține că „mandatele nu comit conflicte de interese, oamenii le comit”, iar efectul practic ar fi că „cel care rămâne pe drumuri nu e mandatul, ci primarul ales”. Ce urmează Din informațiile prezentate de HotNews, miza imediată este aplicarea prevederii privind încetarea de drept a funcției la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru aleșii cu decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese, în condițiile în care USR contestă public logica motivării CCR. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre pași procedurali concreți sau un calendar de aplicare în cazul Fritz. [...]
Dragoș Pîslaru cumulează două portofolii ministeriale și șefia PNL Sector 3 , o concentrare de roluri care poate influența direct modul în care partidul își gestionează organizațiile din București și relația cu guvernarea, potrivit Mediafax . Pîslaru, ministru interimar în Guvernul Bolojan, a fost numit președinte al filialei PNL din Sectorul 3 și a transmis vineri seară o primă reacție pe rețelele de socializare. În aceeași logică de numiri, Oana Gheorghiu a primit conducerea filialei PNL Sector 4, ambele mandate fiind acordate de Ciprian Ciucu, primarul PNL al Capitalei. Ce funcții cumulează Pîslaru în Guvern și în partid Conform informațiilor din articol, Dragoș Pîslaru deține în prezent: portofoliul de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, în Guvernul interimar Bolojan; portofoliul de ministru al Muncii, preluat după moțiunea de cenzură care a demis executivul; funcția interimară de președinte al PNL Sector 3. În mesajul public, Pîslaru a prezentat numirea ca pe o responsabilitate suplimentară și a explicat că a ales să se implice alături de Ilie Bolojan, Ciprian Ciucu și echipa PNL, invocând o „agendă reformatoare”. „Nu privesc acest moment ca pe o distincție, ci ca o responsabilitate în plus față de oamenii în slujba cărora politicienii trebuie să se afle întotdeauna. […] De aceea am ales să mă implic, alături de Ilie Bolojan, Ciprian Ciucu și echipa extinsă a PNL care își propune o agendă reformatoare pentru România și în beneficiul fiecărui român.” Context: intrare recentă în PNL și schimbări interne Pîslaru a intrat în PNL în luna iulie, după ce până atunci a condus partidul REPER . Mediafax notează că el și Oana Gheorghiu au intrat în partid într-o perioadă tensionată, după ce Adrian Veștea (prim-vicepreședinte) fusese nominalizat pentru funcția de premier, în locul lui Ilie Bolojan. În acel context, PNL a decis organizarea unui Congres Extraordinar, prin care cei doi ar fi urmat să preia funcții de conducere, însă hotărârile congresului au fost anulate de o decizie a instanței, iar Pîslaru și Gheorghiu au rămas simpli membri ai partidului. Separat, articolul amintește că Pîslaru și-a anunțat public susținerea pentru Ciprian Ciucu la alegerile pentru Primăria Capitalei, iar după victoria acestuia s-a discutat despre o posibilă fuziune REPER–PNL. [...]
Motivarea CCR validează pierderea mandatului în 30 de zile pentru aleșii cu decizii ANI definitive , iar asta ridică miza politică și juridică pentru peste 120 de persoane vizate de așa-numitul „amendament Fritz”, potrivit Antena 3 . Curtea Constituțională a publicat vineri seară motivarea deciziei prin care a declarat constituțional amendamentul introdus de PSD în Legea ANI (Agenția Națională de Integritate). Judecătorii au argumentat că modificarea legislativă „încheie un mandat a cărui integritate a fost afectată”. Ce se schimbă, concret, prin „amendamentul Fritz” Prevederea stabilește că aleșii aflați în funcție, pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost constatat definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile. În material se arată că această interpretare a fost văzută ca având o „țintă fixă” – primarul Timișoarei, Dominic Fritz – dar și că ar exista și alți aleși locali în situații similare. Antena 3 notează că „peste 120 de persoane” sunt vizate de amendament. Reacția USR: acuzații de contradicții și „decizie scrisă pentru un singur om” Publicarea motivării a declanșat reacții dure în USR. Dominic Fritz a comentat ironic că sancțiunea nu i s-ar aplica lui, ci mandatului: „Putem sta liniștiți: a motivat CCR-PSD că sancțiunea nu mi se aplică mie, ci mandatului meu.” În aceeași linie, deputatul USR Alexandru Dimitriu (fost secretar de stat în Ministerul Justiției) a susținut, potrivit Agerpres, că motivarea este „toxică” și că instanța constituțională „se contrazice singură” în document. El a acuzat că raționamentul ar fi construit pentru a ajunge la „un rezultat stabilit dinainte” și a descris motivarea drept o „improvizație” menită să justifice o decizie „scrisă pentru un singur om”. Cine a contestat amendamentul și pe ce temei Amendamentul a fost contestat la CCR de un grup de parlamentari USR și PNL, dar și de președintele Nicușor Dan. Contestatarii au invocat încălcarea articolului 15 din Constituție, argumentând că legea ar produce efecte pentru situații juridice încheiate sub vechea reglementare și ar adăuga o sancțiune nouă – pierderea mandatului în curs. În același context, Curtea a respins și un amendament AUR privind declarațiile de avere ale concubinelor și a decis că este neconstituțională publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor, nu doar cele ale soților/soțiilor. [...]
Donald Trump a decis scutirea temporară de tarife pentru importuri de carne de vită „în afara cotei”, mizând pe o ieftinire rapidă înaintea alegerilor de la mijlocul mandatului , potrivit Al Jazeera . Măsura ar permite importul a până la 300.000 de tone de carne tocată de vită în următoarele trei luni fără plata tarifelor mai mari care se aplică, de regulă, după depășirea unor volume stabilite. Trump a susținut, într-o postare pe Truth Social , că există un angajament ca această carne să fie vândută la un preț cu 25% sub nivelul curent al pieței, astfel încât reducerea să ajungă la consumatori. Președintele nu a precizat însă cu ce țară a încheiat înțelegerea și nici ce companii ar urma să vândă sub prețul pieței. Un oficial de la Casa Albă a declarat pentru Al Jazeera că Trump ar urma să semneze un ordin executiv „în următoarele două săptămâni”. Potrivit aceluiași oficial, în schimbul relaxării tarifare, administrația ar fi obținut un acord cu exportatori străini de carne de vită pentru un discount de 25% care să fie transferat către consumatorii americani. Context: prețuri în creștere și presiune electorală Datele Biroului american de Statistică a Muncii arată că prețul pentru o livră (453,6 grame) de carne tocată de vită era de 5,55 dolari (aprox. 25 lei) când Trump a revenit la Casa Albă, iar în iulie ajunsese la 6,89 dolari (aprox. 31 lei) — o creștere de 24% de la preluarea mandatului și de 10% față de iulie anul trecut. Anunțul vine înaintea alegerilor „midterm” din noiembrie, unde costul vieții este așteptat să cântărească mult în opțiunile de vot. În acest context, un sondaj Reuters/Ipsos citat de Al Jazeera indică faptul că democrații sunt considerați mai de încredere decât republicanii în gestionarea costului vieții, iar aprobarea lui Trump pe această temă este redusă. Reacții: critică din interiorul Partidului Republican Măsura a atras critici inclusiv din tabăra republicană. Senatorul Tim Sheehy (Montana), aliat al lui Trump, a spus că decizia va afecta familiile de crescători de bovine și organizațiile agricole americane, argumentând că fermierii se confruntă de decenii cu „monopolul procesatorilor” și că relaxarea tarifelor ar putea agrava situația. De ce sunt prețurile ridicate Administrația Trump s-a confruntat cu dificultăți în reducerea costurilor la carne de vită, care au rămas ridicate pe parcursul celui de-al doilea mandat, notează Al Jazeera. Publicația indică drept factori principali: creșterea prețurilor la bovine, pe fondul celui mai scăzut efectiv de vite din anii 1950 încoace; tarifele impuse de Trump pentru carnea de vită importată, care au restrâns oferta; închiderea frontierei SUA–Mexic pentru bovine vii, din cauza îngrijorărilor legate de boala „screwworm”. În octombrie anul trecut, Casa Albă a încercat să crească achizițiile de carne de vită din Argentina, ceea ce a generat reacții negative din partea grupurilor de crescători și fermieri, care au avertizat că vor fi afectate. [...]
Guvernul Ungariei vrea ca finanțările pentru maghiarii din afara granițelor să devină mai transparente până la 1 ianuarie 2027 , prin revizuirea programelor și eliminarea elementelor care „indică interese personale” sau suspiciuni de afaceri, potrivit G4Media . Mesajul a fost transmis la Cluj-Napoca de István Kollai , secretar de stat responsabil cu politica privind comunitățile maghiare din afara granițelor Ungariei. Ținta: „raționalizare”, nu oprirea sprijinului Kollai a spus că guvernul ungar își propune să păstreze „programele bune”, dar să le evalueze „unul câte unul”, împreună cu comunitățile maghiare locale. Oficialul a insistat că nu ar fi vorba despre desființarea politicii de sprijin, ci despre o raționalizare, iar credibilitatea acestei abordări „va fi determinată în cele din urmă de acțiuni”. Termenul indicat pentru clarificarea și reașezarea programelor este următorul an bugetar, respectiv 1 ianuarie 2027; după această dată, Kollai a afirmat că speră să mai fie necesare doar modificări minore. Ce se schimbă în mecanism: apeluri publice și relație „predictibilă” În descrierea viitorului sistem, secretarul de stat a indicat două direcții operaționale: creșterea transparenței; apeluri de proiecte care „vor fi publice”. Obiectivul declarat este „realizarea unei relații predictibile între sponsor și cel sprijinit”, în contextul în care guvernul spune că vrea să scoată din schemă componentele considerate problematice (interese personale sau aspecte suspecte de afaceri). Domenii prioritare: sport pentru copii și educație Kollai a menționat sportul pentru copii ca domeniu prioritar, cu accent pe copiii maghiari. El a susținut că subvențiile de până acum au ajuns prea aproape de sportul profesionist și că „mulți beneficiari nu erau maghiari”. În educație, oficialul a indicat managementul talentelor drept direcție, dar a recunoscut că încă se caută o formă și parteneri. La Cluj-Napoca, a spus că au existat discuții cu directori de școli și că vor fi cerute opinii și de la experți în educație, mediul universitar și cercetători, într-un proces de consultare „deschis” și pe mai multe niveluri. Context politic și relația cu UDMR În același cadru, Kollai a vorbit despre necesitatea „calmării” tensiunilor și despre mesaje pozitive în relația cu Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). El a mai afirmat că drepturile dobândite – dubla cetățenie și dreptul de vot – „vor rămâne”, dar că autoritățile vor să asigure transparență și acces egal. Tot la Cluj-Napoca, secretarul de stat și-a exprimat ambiția personală de a crea un manual comun de istorie româno-maghiar, pe care l-a descris ca material auxiliar pentru profesori, invocând și contextul politic intern din România, inclusiv ascensiunea AUR, ca argument de oportunitate. [...]
