Știri
Știri din categoria Externe
Posibila implicare directă a UE în negocierile de pace pentru Ucraina ar putea schimba arhitectura diplomatică a conflictului, după ce Moscova a transmis că este deschisă la discuții și cu europenii, potrivit Euronews.
În acest context, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit despre reluarea negocierilor și a susținut că trupele ucrainene „dețin inițiativa” pe front. El a mai spus că a furnizat aliaților informații detaliate obținute de servicii despre planurile „militare și politice” ale Rusiei și că Ucraina încearcă să se asigure că Europa va fi implicată în eventualele discuții.
Potrivit presei străine citate de Euronews, sunt luate în calcul trei nume pentru a reprezenta Uniunea în discuții:
Zelenski a indicat și un cadru de consultare cu partenerii europeni, menționând discuții cu Marea Britanie, Franța și Germania în formatul E3 și posibilitatea unor „noutăți” până la finalul săptămânii privind poziția Statelor Unite.
Statele Unite transmit că nu au abandonat discuțiile, însă, „pentru moment, nu se întrevăd soluții”, conform declarațiilor secretarului de stat Marco Rubio. Acesta a spus că Washingtonul este pregătit să joace un rol dacă apare o oportunitate pentru discuții „productive”, dar că „în acest moment nu au loc astfel de discuții”.
De partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia este „pregătită pentru discuții” cu europenii și a invocat faptul că, în ultimele săptămâni, au apărut în Europa declarații potrivit cărora „mai devreme sau mai târziu” va trebui discutat cu Rusia.
Materialul notează că negocierile pentru pace în Ucraina au fost puse „pe pauză” din cauza războiului din Iran, un factor care, potrivit lui Zelenski, concentrează atenția Statelor Unite. În acest cadru, o eventuală intrare a europenilor în negocieri ar putea redefini rolul UE în dosarul de securitate regională, însă, pe baza informațiilor disponibile, nu este confirmat un calendar sau un format concret al discuțiilor.
Recomandate
Zelenski mizează pe escaladarea atacurilor cu drone asupra Moscovei ca pârghie de negociere , iar întrebarea practică este dacă o astfel de presiune poate depăși capacitatea apărării antiaeriene ruse și poate produce efecte operaționale în spatele frontului, potrivit Meduza . Într-o ediție video a emisiunii „Ce s-a întâmplat”, prezentatorul Vladislav Gorin discută cu expertul militar Dmitri Kuzneț despre afirmația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , care sugerează că trecerea de la atacuri cu „o sută” de drone la „o mie” îndreptate spre Moscova ar putea schimba calculul Kremlinului și ar putea împinge Rusia spre un acord de pace. Ce ar schimba, concret, „o mie de drone” Materialul pune accent pe dimensiunea operațională: dacă un volum mult mai mare de drone ar putea „satura” (depăși prin număr) sistemele de apărare antiaeriană ale Rusiei și ar crește probabilitatea ca unele aparate să ajungă la ținte din adâncimea teritoriului rus. Discuția este centrată pe întrebarea dacă această intensificare ar modifica raportul de costuri și riscuri pentru Rusia, în special în jurul capitalei. Riscul pentru infrastructura din spatele frontului, spre iarnă Un alt fir al discuției este perspectiva sezonului rece: dacă loviturile asupra „spatelui” (infrastructurii din interiorul Rusiei) ar putea duce la întreruperi de electricitate și căldură. În acest context, apare și întrebarea dacă autoritățile și populația ar trebui să se pregătească pentru astfel de perturbări. Context militar: puncte fierbinți pe front Pe lângă tema dronelor, episodul include și o trecere în revistă a situației din jurul orașului Konstantinovka, precum și identificarea celor mai periculoase puncte ale ofensivei ruse, plus răspunsuri la întrebările publicului. Materialul nu oferă o concluzie „da/nu” privind posibilitatea ca Ucraina să forțeze Rusia să încheie războiul, ci structurează discuția în jurul condițiilor militare care ar putea face această presiune credibilă — în special capacitatea de a menține și amplifica loviturile cu drone și efectul lor asupra apărării antiaeriene și infrastructurii. [...]
Avertismentul președintelui ceh ridică riscul unei extinderi a conflictului spre infrastructură NATO și UE , într-un interval de „două luni” în care Ucraina ar trebui să împingă discuțiile de pace, potrivit Antena 3 . Miza pentru regiune, inclusiv pentru România, este că o eventuală escaladare ar putea include nu doar intensificarea războiului, ci și ținte legate de NATO sau de capacități industriale din Uniunea Europeană. Președintele Cehiei, Petr Pavel , a declarat pentru The Telegraph că există o „fereastră” de aproximativ două luni pentru reluarea negocierilor, altfel Rusia ar putea escalada. În evaluarea sa, Vladimir Putin ar putea anunța o mobilizare generală după alegerile parlamentare din Rusia, programate pe 20 septembrie , întrucât o astfel de măsură ar fi „profund nepopulară” înainte de scrutin. „Cred că avem o fereastră pentru a continua să insistăm și să transmitem Rusiei un mesaj clar că suntem dispuși să începem negocierile.” „Președintele Putin cu greu va declara mobilizarea înainte, dar odată ce alegerile se vor termina, fereastra se va micșora.” De ce contează pentru România și companiile din regiune În același material este menționat și un scenariu de escaladare cu implicații directe pentru flancul estic: un editorial publicat în revista Kommersant ar susține că Rusia ar putea decide o nouă etapă a războiului care să includă lovirea bazelor NATO din România sau din țările baltice, precum și a fabricilor din Uniunea Europeană care produc drone și rachete cu rază lungă folosite de armata ucraineană. Informația este prezentată ca opinie editorială, nu ca decizie oficială. Separat, Pavel a argumentat că presiunea asupra Rusiei ar crește pe fondul atacurilor ucrainene în adâncimea teritoriului rus, inclusiv asupra unor instalații energetice, ceea ce ar putea crea condiții pentru negocieri. Contextul invocat: atacuri cu drone și tensiuni interne în Rusia Potrivit declarațiilor citate, în ultima lună dronele ucrainene ar fi lovit Moscova, petroliere rusești care încercau să reaprovizioneze Crimeea cu combustibil și ar fi provocat un incendiu la o rafinărie de petrol din vestul Siberiei. Materialul mai notează că, deși sondatorii „prietenoși cu Kremlinul” ar indica menținerea încrederii în Putin, aceasta ar fi scăzut la 69%, cel mai redus nivel de la invazia din 2022. În același context sunt menționate cozi la benzinării și tensiuni legate de combustibil. Ce urmează Mesajul central al președintelui ceh este că aliații ar trebui să combine sprijinul militar pentru Ucraina cu eforturi diplomatice pentru a împinge Rusia spre negocieri „în următoarele săptămâni”, înainte ca perioada de după alegerile din Rusia să reducă spațiul de manevră și să crească probabilitatea unor decizii de escaladare. [...]
Moscova transmite că războiul se oprește doar în condițiile impuse de Kremlin , iar mesajul reduce spațiul de negociere și prelungește incertitudinea pentru regiune, inclusiv pe zona de sancțiuni și securitate energetică, potrivit HotNews . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat joi că Rusia va continua războiul împotriva Ucrainei până la îndeplinirea obiectivelor stabilite de Vladimir Putin în iunie 2024, relatează The Moscow Times . Lavrov a făcut afirmațiile într-o conferință de presă comună cu omoloaga sa din Mozambic, Maria Lucas. Condițiile invocate de Kremlin pentru oprirea luptelor În discursul din 2024 la care face trimitere Lavrov, Putin a cerut, între altele: retragerea trupelor ucrainene din Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson (regiuni pe care Rusia nu le controla integral); recunoașterea acestor regiuni și a Crimeei ca teritorii rusești; renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO; „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Putin a susținut atunci că, odată îndeplinite condițiile, ar ordona „imediat” un armistițiu. Tot în iunie 2024, el a cerut și ridicarea tuturor sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și a avertizat că, dacă aceste cerințe sunt respinse, „situația de pe teren se va schimba, iar condițiile de negociere vor fi diferite”. Acuzații la adresa Occidentului și refuzul „garanțiilor” Lavrov a acuzat țările occidentale că „simulează o disponibilitate de a negocia”, dar folosesc ultimatumuri împotriva Rusiei. El a mai afirmat că acordurile anterioare (2014, 2015, 2019 și 2022) ar fi fost „distruse” de Occident, motiv pentru care „rezerva de bunăvoință și speranță” a Moscovei ar fi „complet epuizată”, iar Rusia nu va mai avea încredere în garanțiile occidentale. Contrastul cu mesajele lui Trump și semnalele de escaladare Declarațiile vin la o zi după ce Donald Trump a sugerat, la summitul NATO de la Ankara, că un armistițiu ar fi posibil și că ar urma să discute cu Vladimir Putin după o întâlnire cu Volodimir Zelenski. Trump a spus că liderul de la Kremlin își dorește sfârșitul războiului. În paralel, Reuters a relatat, citând surse apropiate Kremlinului, că Putin ar fi respins apelurile de a negocia pacea, iar atacurile recente cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor și porturilor din Rusia i-ar fi întărit hotărârea de a continua războiul „cel puțin deocamdată”. Două surse au vorbit despre o posibilă escaladare în următoarele luni, una indicând o „probabilitate ridicată”. Potrivit uneia dintre sursele citate de Reuters, Putin ar fi „încăpățânat” să atingă obiectivul de a cuceri restul Donbasului, în condițiile în care înaintarea forțelor ruse ar fi încetinit anul acesta. O altă sursă a afirmat că Putin ar crede că Rusia va cuceri în curând Donbasul. [...]
SUA promit Ucrainei licență pentru producția sistemelor Patriot , o schimbare de poziție cu potențial operațional major pentru apărarea antiaeriană a Kievului, anunțată de președintele Donald Trump la finalul summitului NATO din Ankara, potrivit NPR . Decizia ar permite Ucrainei să producă local sisteme Patriot, folosite pentru apărarea împotriva atacurilor cu rachete ale Rusiei, într-un moment în care aceste echipamente sunt scumpe, foarte căutate și au timpi lungi de fabricație. În material se arată că SUA au rezistat până acum ideii de a permite producția în afara țării, ceea ce face anunțul o răsturnare de poziție. În cadrul unei conferințe de presă alături de Volodîmîr Zelenski, Trump a descris întâlnirea într-un ton mai conciliant decât episoadele anterioare și a spus că un acord pentru încheierea războiului ar fi „la orizont”, adăugând că SUA vor lucra la „un fel de pachet de securitate” pentru Ucraina. „Le vom da dreptul să facă Patriots. Le vom arăta cum să o facă. Cred că le pot produce destul de repede”, a spus Trump. De ce contează: producție locală într-o piață cu blocaje și cerere ridicată Din perspectiva capacității militare, licența ar putea reduce dependența Ucrainei de livrări externe și ar putea accelera completarea stocurilor, într-un context în care Patriot sunt greu de obținut și necesită timp pentru producție. NPR notează că Zelenski a cerut ani la rând mai multe sisteme Patriot, iar mai recent a solicitat explicit o licență pentru a le fabrica în Ucraina. Contextul summitului: presiune pe aliați și ținte de cheltuieli mai mari Anunțul privind Patriot a venit după o zi în care Trump a criticat parteneri europeni pe mai multe teme, inclusiv pentru lipsa de sprijin față de campania SUA în Iran și pentru poziționări legate de Groenlanda. Spre final, președintele american a vorbit însă despre unitate și a lăudat progresele statelor membre în creșterea cheltuielilor de apărare. În același timp, secretarul general NATO, Mark Rutte, a încercat să mențină sprijinul lui Trump pentru alianță și a indicat că aliații europeni și Canada au accelerat creșterea bugetelor militare. Materialul menționează că la summitul de anul trecut aliații au convenit o țintă de 5% din PIB pentru apărare (3,5% pentru bugete de apărare și 1,5% pentru infrastructură), dar că unele state încă se luptă să atingă vechiul prag de 2% din PIB. Ce urmează și ce rămâne neclar NPR nu oferă detalii despre calendarul licenței, condițiile tehnice sau volumul potențial al producției, astfel că impactul concret va depinde de modul în care va fi implementat acordul și de capacitatea industrială pe care Ucraina o poate mobiliza în condiții de război. În declarația finală a summitului, liderii NATO au promis 80 de miliarde de dolari pentru a sprijini nevoile de apărare ale Ucrainei „în acest an și anul viitor”, pe fondul evaluărilor privind amenințarea pe termen lung reprezentată de Rusia pentru securitatea euro-atlantică. [...]
UE pregătește reguli care pot exclude din licitațiile publice ofertele cu sub 50% conținut european , într-o încercare de a reduce dependența de furnizori din afara blocului și de a schimba criteriile de atribuire dinspre „cel mai mic preț” spre considerente strategice, potrivit Mediafax , care citează Reuters . Măsura nu ar introduce o cerință generală de tip „Buy European”, însă un proiect de document consultat de Reuters ar permite autorităților europene să excludă ofertele pentru contracte publice majore dacă au un conținut european mai mic de 50%. În acest scenariu, companiile din UE ar putea primi prioritate în sectoare considerate strategice. De ce contează pentru companii: criteriile de atribuire se pot schimba Propunerea ar îngreuna posibilitatea autorităților de a atribui contracte „în mare parte pe baza costului”, cu scopul de a contracara mărfurile ieftine oferite de companii chineze . Practic, pentru furnizori, competiția în licitații ar putea depinde mai mult de originea și structura lanțului de aprovizionare decât de prețul final. În proiectul consultat de Reuters se arată că „modul în care cumpărătorii publici cheltuiesc banii a devenit o chestiune de importanță strategică”. Miza economică și calendarul: achiziții publice de circa 2,5 trilioane euro Achizițiile publice reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul UE, adică aproximativ 2,5 trilioane de euro, pe baza PIB-ului blocului comunitar pentru 2025. Normele ar fi trebuit prezentate la 1 iulie, însă calendarul actual indică un anunț la începutul lunii septembrie, fără ca oficialii UE să explice motivul întârzierii. Ce se mai schimbă: mai puțină marjă națională și digitalizare Noul regulament propus ar urma să înlocuiască trei directive existente ale UE privind achizițiile publice, ceea ce ar reduce marja de apreciere națională în aplicarea regulilor. Documentul mai prevede crearea unui sistem de achiziții publice digitale la nivelul UE, inclusiv acreditări electronice pentru întreprinderi și spații de date la nivel național și european, pentru a îmbunătăți accesul transfrontalier la contracte. Propunerea are nevoie de aprobarea celor 27 de state membre. [...]
Polonia și Ucraina încearcă să izoleze disputa istorică de cooperarea de securitate , după ce președinții Karol Nawrocki și Volodimir Zelenski au avut prima întâlnire oficială pe fondul tensiunilor legate de interpretarea unor episoade din Al Doilea Război Mondial, potrivit Mediafax . Cei doi lideri s-au văzut în marja summitului NATO și au transmis că, în pofida diferențelor de opinie, Rusia rămâne principala amenințare la adresa securității ambelor state. Întâlnirea are loc la câteva săptămâni după ce președintele polonez i-a retras lui Zelenski cea mai înaltă distincție a statului polonez, ca reacție la decizia liderului ucrainean de a atribui numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA) unei unități de operațiuni speciale. UPA este considerată responsabilă pentru masacrarea a zeci de mii de polonezi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Linia roșie a Varșoviei: UPA, fără compromis După întrevedere, Nawrocki a spus că discuțiile au fost constructive, dar a admis că disputa istorică rămâne nerezolvată, conform TVPWorld. El a insistat că „vecinii trebuie să mențină canale de dialog”, însă a reiterat că Rusia este amenințarea principală pentru ambele țări. „Vecinii trebuie să mențină canale de dialog. Ceea ce nu se schimbă este faptul că Rusia rămâne principala amenințare atât pentru Polonia, cât și pentru Ucraina.” În același timp, liderul polonez a precizat că glorificarea UPA este o chestiune asupra căreia Varșovia nu vede loc de compromis. Potrivit acestuia, poziția Kievului pe acest subiect afectează inclusiv aspirațiile europene ale Ucrainei și complică relațiile bilaterale. Kievul: cooperarea trebuie să continue, în ciuda divergențelor Zelenski a descris întâlnirea drept „o conversație importantă și necesară” și a susținut că, în contextul actual de securitate, cooperarea dintre cele două țări este esențială. Într-un mesaj pe platforma X, președintele ucrainean a transmis că cele două state se confruntă cu aceeași amenințare strategică. „Ne confruntăm cu o amenințare comună – Rusia. Este esențial să păstrăm înțelegerea reciprocă, sprijinul și unitatea de acțiune.” Cei doi șefi de stat au convenit să continue dialogul, cu obiectivul de a gestiona divergențele istorice fără a afecta cooperarea în domeniul securității și sprijinul acordat Ucrainei. Dimensiunea europeană a disputei Tensiunile au fost amplificate după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care își exprimă regretul față de decizia lui Zelenski de a omagia UPA prin atribuirea numelui organizației unei unități militare. În acest context, retragerea Ordinului Vulturul Alb acordat liderului ucrainean a fost prezentată ca o consecință directă a deciziei de la Kiev. În pofida acestor fricțiuni, Varșovia și Kievul transmit că vor continua cooperarea în cadrul NATO și în sprijinul apărării Ucrainei, pe fondul priorității comune: agresiunea Rusiei. [...]
