Știri
Știri din categoria Externe
China reia „diplomația panda” ca instrument de influență, trimițând în SUA doi urși panda uriași care vor ajunge la Grădina Zoologică din Atlanta în „câteva zile”, într-un gest prezentat drept apropiere între Beijing și Washington, potrivit Antena 3.
Președintele chinez Xi Jinping a făcut anunțul în timpul unei întâlniri cu omologul său american, Donald Trump, și alți oficiali de la Casa Albă. Cei doi panda, numiți Ping Ping (mascul) și Fu Shuang (femelă), au fost descriși de liderul chinez drept „emisari ai prieteniei” între China și SUA și ar urma să fie mutați pe teritoriul american în următoarele zile.
Mutarea vine după ce Grădina Zoologică din Atlanta a anunțat un nou acord de cercetare cu Asociația Chineză pentru Conservarea Faunei Sălbatice, iar animalele ar urma să fie trimise de la Baza de Cercetare și Conservare a urșilor panda uriași din Chengdu.
Xi Jinping a prezentat sosirea celor doi panda ca „o veste bună” și a indicat programul de împrumut al urșilor panda drept un exemplu de „prietenie între chinezi și americani”. În aceeași logică, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a spus că noua rundă de cooperare ar contribui la:
În context, Antena 3 notează că urșii panda giganți sunt un simbol al relației bilaterale încă din 1972, iar China folosește de mult timp acest program ca instrument de diplomație de tip „soft power” (influență obținută prin atracție și cooperare, nu prin presiune).
Deși Xi Jinping a vorbit despre un orizont de „câteva zile”, detaliile privind data exactă a sosirii sunt limitate. Un purtător de cuvânt al grădinii zoologice a declarat pentru CBS News Atlanta că, deocamdată, instituția nu va comunica data.
În paralel, oficialii Zoo Atlanta spun că fac modernizări ale facilităților și alte lucrări de pregătire pentru a crea un mediu „mai confortabil și mai sigur” pentru cei doi panda, cu îndrumarea tehnică a experților chinezi.
Într-un acord anterior, încheiat în 2024, panda Lun Lun și Yang Yang au avut șapte pui, potrivit grădinii zoologice. Lun Lun, Yang Yang și cei mai mici doi pui au plecat din Atlanta spre China în octombrie 2024, unde locuiesc și ceilalți pui.
În prezent, în Statele Unite există urși panda în două grădini zoologice: Grădina Zoologică Națională din Washington și Grădina Zoologică din San Diego, care au primit urși panda din China în 2024.
Pe agenda întâlnirii Xi–Trump, Antena 3 menționează teme precum inteligența artificială, comerțul și Taiwanul, în timp ce vizita lui Xi Jinping în SUA are loc la invitația președintelui american.
Recomandate
Summitul Trump–Xi readuce pe masă comerțul și regulile pentru inteligența artificială , într-un moment în care tensiunile tehnologice dintre SUA și China pot influența lanțurile globale de aprovizionare și accesul companiilor la piețe, potrivit Mediafax . Donald Trump l-a primit vineri la Casa Albă pe Xi Jinping, cei doi având discuții bilaterale urmate de o cină de stat. Vizita lui Xi la Washington este prima în mai mult de un deceniu și a doua întâlnire la nivel de summit dintre cei doi lideri în acest an, după vizita lui Trump în China, în luna mai. Pe agenda discuțiilor s-au aflat inteligența artificială, comerțul, Taiwanul, relațiile cu Iranul și securitatea. Mesajele politice: ton cordial, dar mize economice și tehnologice În timpul cinei de stat, Trump a descris relația cu Xi în termeni cordiali și a spus că „nu ne-am înțeles niciodată mai bine”. În declarațiile de la Casa Albă, președintele american a insistat pe relația personală cu liderul chinez. Xi a afirmat că cei doi au avut „schimburi sincere și aprofundate” și a susținut construirea unei relații „constructive de stabilitate strategică”, pledând totodată pentru evitarea unei confruntări între cele două puteri. De ce contează prezența liderilor din tehnologie Cina de stat din East Room a reunit, alături de cei doi președinți, nume importante din tehnologie și inteligență artificială, între care Elon Musk (Tesla și SpaceX), Jensen Huang (Nvidia), Lisa Su (AMD), Tim Cook (menționat ca fost director general al Apple), Mark Zuckerberg, Sam Altman, Sundar Pichai și Jeff Bezos. Contextul este relevant deoarece inteligența artificială a fost unul dintre subiectele centrale ale summitului. Trump a spus înaintea întâlnirii că AI va fi un subiect important, dar că dorește să păstreze situația „exact așa cum este”, afirmând că aceasta este și poziția Chinei. Gesturi simbolice și pașii următori ai vizitei Trump i-a oferit lui Xi o statuie reprezentând vulturul pleșuv, simbolul național al SUA, și i-a invitat pe participanți să viziteze noua sală de bal aflată în construcție la Casa Albă, despre care a spus că ar urma să fie finalizată peste aproximativ un an. Xi a anunțat că China va invita 100.000 de tineri americani în următorii cinci ani la programe de schimb și studiu în China și că doi urși panda, Ping Ping și Fu Shuang, vor ajunge la Zoo Atlanta în câteva zile. Vizita se încheie vineri, când Xi este programat să meargă împreună cu Trump la Arhivele Naționale ale SUA , înainte de plecarea din Statele Unite. [...]
Cina de stat Trump–Xi a adus la aceeași masă lideri-cheie din tehnologie și finanțe , într-un moment în care discuțiile SUA–China au fost dominate de relația economică și de inteligența artificială, potrivit Mediafax . Evenimentul de la Casa Albă a fost construit și ca semnal diplomatic, inclusiv prin meniu și simbolistică, dar lista invitaților indică și o miză de influență asupra agendei economice și tehnologice. Cine a fost invitat și de ce contează pentru mediul de afaceri La cină au participat „numeroși lideri ai industriei americane de tehnologie și inteligență artificială”, alături de reprezentanți ai marilor companii financiare, politicieni, membri ai administrației americane și diplomați. Dintre numele menționate de Mediafax, în zona tech/AI apar: Jensen Huang , directorul Nvidia Lisa Su, directoarea AMD Elon Musk Tim Cook, fostul director general al Apple Sam Altman Mark Zuckerberg Sundar Pichai Prezența acestui tip de invitați plasează cina dincolo de protocol: întâlnirea are loc după discuții despre comerț și inteligență artificială, iar companiile din semiconductori, platforme și AI sunt direct expuse la tensiunile și regulile care guvernează schimburile tehnologice dintre SUA și China. Meniul și decorul, folosite ca instrument de mesaj Meniul a combinat ingrediente americane cu influențe din bucătăria chineză. Cina a început cu vinul spumant american Schramsberg „Blanc de Noir”, asociat cu „Toast to Peace” oferit de Richard Nixon premierului Zhou Enlai la Beijing, în 1972; Casa Albă a precizat că băutura continuă să fie servită la evenimentele prezidențiale. Felurile servite au inclus: supă-cremă de dovleac galben, cu ciuperci sălbatice sotate, pancetta crocantă și ulei de ceapă verde; biban de mare în crustă de susan, cu baby bok choy înăbușit, vinete coapte și sos verde de ierburi; desert cu cremă de vanilie, înghețată cu miere recoltată la Casa Albă, cremă de migdale și nucă și confit de vișine. Decorul a folosit predominant roșul, prezentat de Casa Albă ca element cu semnificație culturală îndelungată în istoria Chinei. Mesele au avut fețe de masă roșii, dalii și ranunculus, iar serviciul folosit a fost cel de stat Reagan, cu argintărie aurită din colecția Casei Albe. Context operațional: East Room și șantierul noii săli de bal Cina s-a desfășurat în East Room, deoarece noua sală de bal a Casei Albe este încă în construcție. Donald Trump le-a spus invitaților că pot vizita șantierul după programul artistic și a estimat că sala va fi gata „peste aproximativ un an”. Programul artistic a fost susținut de tenorul Christopher Macchio și de formații militare americane. În ansamblu, evenimentul vine pe fondul unei vizite la Washington „dominată de discuții despre relația economică și tehnologică” dintre SUA și China și despre inteligența artificială, iar selecția invitaților sugerează o conectare directă între diplomație și actorii care pot influența sau resimți deciziile din aceste domenii. [...]
Miza summitului Trump–Xi se mută pe Taiwan , pe fondul lipsei de rezultate concrete , iar turul de vineri la Arhivele Naționale ale SUA devine un nou prilej pentru Beijing să împingă Washingtonul spre o poziție mai favorabilă Chinei, potrivit Reuters . Președintele american Donald Trump urmează să încheie întâlnirea cu liderul chinez Xi Jinping printr-o vizită la US National Archives, unde cei doi sunt așteptați să insiste pe „istoria” și direcția relațiilor bilaterale. Reuters notează că summitul de la Casa Albă, desfășurat joi, a fost „încărcat de simbolism”, dar fără semnele unor progrese majore între cele mai mari două economii ale lumii. În plan economic, Trump a invocat progrese în cadrul unui mecanism bilateral de comerț, susținând că ar fi crescut accesul pe piață pentru fermierii și crescătorii de animale din SUA. Cei doi lideri au indicat și inteligența artificială ca domeniu posibil de cooperare, fără ca materialul Reuters să menționeze acorduri concrete sau termene. Taiwan, subiectul care poate schimba „linia de bază” a relației Tema Taiwanului a dominat discuțiile politice ale summitului. Reuters arată că Xi a reluat presiunea asupra lui Trump pentru ca SUA să declare public că „se opun” independenței Taiwanului, nu doar că „nu o susțin” — formularea folosită de Washington de decenii. În plus, Xi urmărește oprirea vânzărilor de arme către insulă. China revendică Taiwanul, administrat democratic, ca parte a teritoriului său. Deși SUA nu au relații diplomatice formale cu Taipei, Washingtonul este principalul său susținător internațional și, potrivit Reuters, este obligat prin lege americană să îi asigure mijloacele de apărare. Un element urmărit atent de aliații asiatici ai SUA va fi modul în care Trump va vorbi despre Taiwan după vizita lui Xi. Reuters reamintește că, după summitul din mai, Trump a spus că ține „în așteptare” un al doilea pachet de vânzări de armament către Taiwan, estimat la circa 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei), după ce administrația sa aprobase în decembrie un pachet de 11 miliarde de dolari (aprox. 49 miliarde lei). Simbolismul Arhivelor Naționale și ce urmărește Beijingul Trump a spus că, la Arhivele Naționale, cei doi vor vedea documente precum Declarația de Independență, Constituția SUA și Bill of Rights, dar și artefacte care ar ilustra „relația îndelungată” și schimburile culturale dintre SUA și China. China nu a comentat vizita, însă analiști citați de Reuters spun că Xi ar putea fi interesat de documente legate de decizia SUA de a transfera recunoașterea diplomatică de la Taiwan la China comunistă, în 1979. Craig Singleton, de la think tank-ul Foundation for Defense of Democracies, a declarat pentru Reuters că Beijingul ar putea considera că a stabilit o nouă „linie de bază” în dosarul Taiwan, în contextul pauzei actuale privind vânzările de arme. El a avertizat că această reținere ar putea fi interpretată de China ca un nou standard, nu ca o suspendare temporară. Critici interne în SUA Reuters mai relatează că democrații din Senatul SUA au criticat summitul, susținând că Trump nu ar fi obținut concesii semnificative de la Beijing pe comerț, securitate, inteligență artificială sau drepturile omului. Aceștia au criticat și faptul că Trump nu a abordat public presiunea militară a Chinei asupra Taiwanului și au cerut livrarea imediată a ajutorului militar și a vânzărilor de arme aprobate pentru insulă. În lipsa unor rezultate majore anunțate, atenția se mută acum pe declarațiile post-summit ale lui Trump despre Taiwan — un indicator cheie pentru piețe, pentru aliații SUA din Asia și pentru riscul de escaladare într-unul dintre cele mai sensibile dosare geopolitice. [...]
Protestul diplomatic din sala Adunării Generale a ONU a însoțit discursul lui Benjamin Netanyahu , după ce zeci de delegați au părăsit joi plenul în momentul în care premierul israelian a urcat la tribună, potrivit Mediafax . Episodul a accentuat tensiunile din jurul războiului cu Iranul și al operațiunilor militare din Gaza, într-un cadru în care ONU rămâne o platformă-cheie pentru presiune politică și poziționare internațională. O mare parte dintre locurile din sală au rămas goale după plecarea delegaților, iar președintele Adunării Generale, Khalilur Rahman, a cerut în repetate rânduri restabilirea ordinii. Discursul a fost însoțit de aplauze, huiduieli și un protest colectiv. Reacția lui Netanyahu: „lași morali” și mesaj de forță Netanyahu a reacționat direct la gestul delegaților, folosind o formulare dură de la tribuna ONU: „Dacă mai sunt alți lași morali care nu au părăsit încă sala, vă rog să o faceți acum.” În intervenția sa, liderul israelian a reluat referirile la atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și a susținut că Israelul „nu are altă opțiune” decât să continue lupta. „Vom câștiga, nu avem altă opțiune.” Contextul protestului: apelul misiunii palestiniene Potrivit informațiilor citate, misiunea palestiniană la ONU îndemnase anterior delegațiile să părăsească sala în timpul discursului premierului israelian, ceea ce explică caracterul coordonat al gestului din plen. Iran, Gaza și acuzațiile de genocid, în centrul disputei Netanyahu a abordat și conflictul cu Iranul, afirmând că decizia de a ordona atacul a fost „una dintre cele mai ușoare” pe care le-a luat. Totodată, el a susținut că Israelul apără inclusiv state ai căror reprezentanți au părăsit sala. În același discurs, Netanyahu a respins acuzațiile de genocid în Fâșia Gaza, pe care le-a numit „cea mai mare minciună a secolului”. Materialul menționează că o comisie de anchetă a ONU afirmase în iunie că Israelul ar fi vizat deliberat copii palestinieni în timpul campaniei militare din Gaza și a concluzionat că au fost comise genocid, crime împotriva umanității și crime de război. Separat, președintele palestinian Mahmoud Abbas a susținut, într-o intervenție video, că populația din Gaza se confruntă cu un „război genocidar” și o „catastrofă umanitară fără precedent”. Mesaj către Washington: elogii pentru Donald Trump În intervenția de la New York, Netanyahu l-a elogiat și pe președintele american Donald Trump: „Nu avem un partener mai important decât președintele Trump.” În ansamblu, momentul din plenul Adunării Generale indică o polarizare tot mai vizibilă în jurul conflictelor din regiune, cu efect direct asupra capacității ONU de a funcționa ca spațiu de dialog, nu doar de confruntare simbolică. [...]
Volodimir Zelenski leagă ieșirea din funcție de o miză de securitate personală și de legitimitate internă , spunând că își dorește ca, după război și după încheierea mandatului, să poată rămâne în Ucraina și să se plimbe pe străzi „fără ca cineva să vrea să mă omoare sau să mă urască”, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației The Wall Street Journal , în care președintele ucrainean a vorbit despre stresul acumulat în anii de război pe scară largă și a admis că nu este sigur că reușește să facă față. „Să nu te urască” ca obiectiv după război Zelenski a spus că încearcă să-și îndeplinească sarcinile astfel încât, după război, să poată continua să trăiască în propria țară. În acest context, el a formulat explicit ideea că nu urmărește neapărat respectul public, ci absența urii și a riscului de violență. „Nu e vorba nici măcar de faptul că oamenii să te respecte. E vorba de faptul că, după război şi după această funcţie prezidenţială, să poţi continua să trăieşti în ţara ta, să te plimbi pe străzi şi ca nimeni să nu vrea să te omoare şi să nu te urască.” Tot el a adăugat că un astfel de deznodământ ar fi compromis „tocmai pentru că te-ai comportat ca un (cuvânt cenzurat de WSJ - n.r.), nu ca un lider şi nici ca un bărbat”, recunoscând, în același timp, că a făcut și greșeli. Presiunea deciziilor zilnice și întâlnirea cu Trump la New York În interviu, Zelenski a descris ritmul deciziilor din timpul războiului și a legat o parte din presiune de necesitatea de a ajuta la încheierea unei înțelegeri cu președintele american Donald Trump , afirmând că ajunge să încheie „sute de înțelegeri pe zi”, lucru pe care l-a caracterizat drept „foarte delicat”. Interviul a fost publicat marți, în ziua în care Zelenski, aflat la New York, s-a întâlnit cu Donald Trump în marja Adunării Generale a ONU , potrivit transcrierii citate de news.ro. [...]
Aproape două treimi dintre americani cred că SUA nu câștigă războiul cu Iranul, iar sprijinul pentru modul în care Donald Trump gestionează politica externă a coborât la un nou minim , potrivit unui material publicat de The Jerusalem Post , care citează un sondaj CNN realizat de SSRS. Sondajul arată că 64% dintre respondenți spun că Statele Unite „nu câștigă” războiul cu Iranul, în timp ce 36% consideră contrariul. În paralel, aprobarea pentru modul în care Trump gestionează conflictul a ajuns la 26%. Scădere accentuată în rândul republicanilor Cea mai vizibilă deteriorare a sprijinului vine din interiorul electoratului republican, potrivit datelor citate. 60% dintre republicani aprobă felul în care Trump gestionează situația din Iran, în scădere cu 13 puncte procentuale față de martie (73%). În același timp, evaluarea generală a politicii externe a lui Trump coboară la 29% aprobare și 71% dezaprobare, cel mai mic nivel înregistrat pentru el într-un sondaj CNN pe parcursul oricăruia dintre mandatele sale, conform articolului. Context: ONU și reluarea contactelor indirecte SUA–Iran Publicarea sondajului are loc în timp ce Trump participă la Adunarea Generală a ONU , la New York, unde Iranul și războiul sunt în prim-planul agendei sale externe. În discursul de marți, Trump a spus că Iranul nu trebuie lăsat să obțină o armă nucleară și a invocat fie perspectiva unui acord cu Teheranul, fie posibilitatea unor acțiuni militare suplimentare. În acest context, Washingtonul și Teheranul au reluat contacte indirecte după luni fără discuții, potrivit informațiilor prezentate. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au comunicat cu ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi prin mediatori, pe marginea Adunării Generale a ONU, în ceea ce ar fi primul contact între părți de la prăbușirea unui acord de încetare a focului interimar, în iulie. Trump a descris întâlnirea cu mediatorii Iranului drept „foarte productivă” și a spus că vede „impuls” către un acord. Iranul ar fi transmis, prin Qatar, condiții care includ încetarea războiului „pe toate fronturile” și oprirea a ceea ce Teheranul numește „acte de agresiune” ale SUA. [...]
