Știri
Știri din categoria Externe
Administrația Trump a făcut angajamente legale pentru a cheltui aproape toți cei 400 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) aprobați de Congres pentru ajutor militar către Ucraina, astfel încât fondurile să nu expire la 30 septembrie, potrivit Reuters, care citează trei surse familiarizate cu planul.
Până la începutul acestei săptămâni, 307 milioane de dolari (aprox. 1,4 miliarde lei) din finanțarea prin Ukraine Security Assistance Initiative (USAI) fuseseră deja „obligate” – adică alocate prin angajamente bugetare ferme – iar administrația intenționează să blocheze și restul de 93 de milioane de dolari (aprox. 420 milioane lei) înainte de finalul anului fiscal, la 30 septembrie, spun sursele. Pentagonul, care gestionează programul USAI, a refuzat să comenteze.
Banii au fost un punct de dispută la Washington. Democrați și o parte dintre republicani au acuzat Pentagonul că „trenează” ajutorul pentru Kiev, deși pachetul a fost votat de ambele partide în decembrie anul trecut.
Reuters notează că, deși cei 93 de milioane de dolari rămași nu trebuie cheltuiți efectiv până la finalul anului, ei ar expira dacă nu sunt plasați formal sub contract până atunci – motiv pentru care administrația se grăbește să îndeplinească termenul-limită procedural.
Primele livrări au început în această lună și includ armament ofensiv și echipamente, precum piese de schimb pentru vehicule blindate, potrivit surselor. Restul livrărilor sunt așteptate să fie făcute până în octombrie 2029, mai arată acestea, într-un calendar care depășește finalul mandatului lui Trump (ianuarie 2029).
Unul dintre interlocutori a precizat că echipamentele militare din acest pachet nu includ rachete Patriot, în pofida atacurilor Rusiei asupra orașelor ucrainene cu drone și rachete balistice și a solicitărilor repetate ale Kievului pentru mai multe sisteme.
Reuters menționează că războiul SUA în Iran și războiul din Ucraina au redus stocurile globale de Patriot, iar administrația a amânat în mai multe rânduri livrări de arme către Ucraina din cauza îngrijorărilor privind nivelul stocurilor americane. În iulie, Reuters relata că administrația le-a spus congresmenilor că ar putea dura ani până când unele echipamente ajung la forțele ucrainene, ceea ce a alimentat nemulțumiri în Congres față de un calendar considerat neobișnuit de lent pentru un conflict în desfășurare.
În context, Reuters amintește că Trump a adoptat în ultimele luni un ton mai favorabil Ucrainei, inclusiv prin aprobarea unei licențe pentru ca Ucraina să poată fabrica interceptoare Patriot și prin semnarea unui proiect de lege privind sancțiuni împotriva Rusiei. Tot săptămâna aceasta, Trump s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski la ONU, iar Zelenski a spus ulterior că au discutat despre eforturi de încheiere a războiului, inclusiv un posibil armistițiu bilateral privind ținte din zona energetică.
Recomandate
Volodimir Zelenski leagă ieșirea din funcție de o miză de securitate personală și de legitimitate internă , spunând că își dorește ca, după război și după încheierea mandatului, să poată rămâne în Ucraina și să se plimbe pe străzi „fără ca cineva să vrea să mă omoare sau să mă urască”, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației The Wall Street Journal , în care președintele ucrainean a vorbit despre stresul acumulat în anii de război pe scară largă și a admis că nu este sigur că reușește să facă față. „Să nu te urască” ca obiectiv după război Zelenski a spus că încearcă să-și îndeplinească sarcinile astfel încât, după război, să poată continua să trăiască în propria țară. În acest context, el a formulat explicit ideea că nu urmărește neapărat respectul public, ci absența urii și a riscului de violență. „Nu e vorba nici măcar de faptul că oamenii să te respecte. E vorba de faptul că, după război şi după această funcţie prezidenţială, să poţi continua să trăieşti în ţara ta, să te plimbi pe străzi şi ca nimeni să nu vrea să te omoare şi să nu te urască.” Tot el a adăugat că un astfel de deznodământ ar fi compromis „tocmai pentru că te-ai comportat ca un (cuvânt cenzurat de WSJ - n.r.), nu ca un lider şi nici ca un bărbat”, recunoscând, în același timp, că a făcut și greșeli. Presiunea deciziilor zilnice și întâlnirea cu Trump la New York În interviu, Zelenski a descris ritmul deciziilor din timpul războiului și a legat o parte din presiune de necesitatea de a ajuta la încheierea unei înțelegeri cu președintele american Donald Trump , afirmând că ajunge să încheie „sute de înțelegeri pe zi”, lucru pe care l-a caracterizat drept „foarte delicat”. Interviul a fost publicat marți, în ziua în care Zelenski, aflat la New York, s-a întâlnit cu Donald Trump în marja Adunării Generale a ONU , potrivit transcrierii citate de news.ro. [...]
ArcelorMittal oprește combinatul Krivoi Rog, iar piața europeană poate resimți presiuni suplimentare la oțel : decizia vine după atacuri care au avariat instalațiile, într-un context în care unitatea exporta „cea mai mare parte” a producției către Europa, potrivit Agerpres . Complexul siderurgic Krivoi Rog – cea mai mare oțelărie din Ucraina, aflată lângă orașul natal al președintelui Volodimir Zelenski – a fost vizat de patru atacuri cu rachete pe 21 septembrie. Atacurile au ucis cinci persoane, au rănit 17 angajați (unul în stare critică) și au provocat „daune semnificative” instalațiilor de producție, conform unui comunicat al grupului cu sediul în Luxemburg. În aceste condiții, ArcelorMittal spune că se va concentra pe conservarea infrastructurii pentru a păstra opțiunile de reluare a producției atunci când situația de securitate o va permite. Ce înseamnă oprirea pentru oferta de oțel și pentru Europa Deși oprirea celui mai mare combinat din Ucraina este un eveniment major la nivel local, impactul asupra pieței globale ar urma să fie limitat, potrivit lui Maxime Kogge, analist la Oddo BHF. Acesta estimează că producția de la Krivoi Rog echivala cu aproximativ 3% din producția totală a grupului ArcelorMittal. Totuși, același analist avertizează că oprirea producției „ar trebui să pună o presiune suplimentară” pe piața europeană, în condițiile în care ArcelorMittal Ucraina exporta „cea mai mare parte a producției sale” către Europa. Oprirea activității taie pierderi de numerar, după sprijin de peste 700 milioane dolari Analiza citată de Agerpres mai arată că închiderea combinatului ar pune capăt pierderilor de numerar asociate operațiunilor din Ucraina, neprofitabile de la începutul războiului. ArcelorMittal a alocat peste 700 de milioane de dolari (aprox. 3,2 miliarde lei) pentru a-și sprijini activitățile din Ucraina. În pofida scăderii activității, compania a continuat să îi plătească pe cei aproximativ 17.500 de angajați ai combinatului, evitând concedierile. Context: producție redusă înainte de atacuri și degradarea industriei ucrainene Până la atacurile recente, complexul industrial de la Krivoi Rog a continuat să funcționeze „mai mult sau mai puțin” în pofida războiului. În 2025, operațiunile miniere au rulat la 73% din capacitate, iar producția de oțel la 35% din capacitate: 1,7 milioane de tone de bare din oțel, față de o capacitate normală de aproximativ cinci milioane de tone. În paralel, Rusia și-a intensificat din martie atacurile asupra sectoarelor economice cheie din Ucraina, inclusiv metalurgia și lanțurile de aprovizionare. O altă oțelărie importantă, Zaporizhstal (Metinvest), a anunțat pe 17 septembrie că este ținta unor „greve sistematice”, iar uzina a fost „complet închisă” în august, după ce opt angajați au fost uciși și aproximativ 30 răniți. Pe termen mai lung, Centrul ucrainean de cercetare GMK a raportat în aprilie că, deși siderurgia mai reprezintă 5,5% din PIB, producția de oțel brut a scăzut de patru ori între 2013 și 2025, de la 32,7 milioane de tone la 7,4 milioane de tone. Ucraina a pierdut, în această perioadă, controlul asupra unor producători din regiunile Donețk și Luhansk ocupate de Rusia. [...]
China reia „diplomația panda” ca instrument de influență , trimițând în SUA doi urși panda uriași care vor ajunge la Grădina Zoologică din Atlanta în „câteva zile”, într-un gest prezentat drept apropiere între Beijing și Washington, potrivit Antena 3 . Președintele chinez Xi Jinping a făcut anunțul în timpul unei întâlniri cu omologul său american, Donald Trump, și alți oficiali de la Casa Albă. Cei doi panda, numiți Ping Ping (mascul) și Fu Shuang (femelă), au fost descriși de liderul chinez drept „emisari ai prieteniei” între China și SUA și ar urma să fie mutați pe teritoriul american în următoarele zile. Mutarea vine după ce Grădina Zoologică din Atlanta a anunțat un nou acord de cercetare cu Asociația Chineză pentru Conservarea Faunei Sălbatice, iar animalele ar urma să fie trimise de la Baza de Cercetare și Conservare a urșilor panda uriași din Chengdu. Ce urmărește Beijingul: „soft power” prin programul de împrumut Xi Jinping a prezentat sosirea celor doi panda ca „o veste bună” și a indicat programul de împrumut al urșilor panda drept un exemplu de „prietenie între chinezi și americani”. În aceeași logică, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a spus că noua rundă de cooperare ar contribui la: îmbunătățirea sănătății și bunăstării urșilor panda giganți; promovarea protejării biodiversității la nivel mondial; consolidarea prieteniei dintre China și SUA. În context, Antena 3 notează că urșii panda giganți sunt un simbol al relației bilaterale încă din 1972, iar China folosește de mult timp acest program ca instrument de diplomație de tip „soft power” (influență obținută prin atracție și cooperare, nu prin presiune). Implicații operaționale pentru Zoo Atlanta: pregătiri și calendar neclar Deși Xi Jinping a vorbit despre un orizont de „câteva zile”, detaliile privind data exactă a sosirii sunt limitate. Un purtător de cuvânt al grădinii zoologice a declarat pentru CBS News Atlanta că, deocamdată, instituția nu va comunica data. În paralel, oficialii Zoo Atlanta spun că fac modernizări ale facilităților și alte lucrări de pregătire pentru a crea un mediu „mai confortabil și mai sigur” pentru cei doi panda, cu îndrumarea tehnică a experților chinezi. Context: precedentul din 2024 și situația actuală din SUA Într-un acord anterior, încheiat în 2024, panda Lun Lun și Yang Yang au avut șapte pui, potrivit grădinii zoologice. Lun Lun, Yang Yang și cei mai mici doi pui au plecat din Atlanta spre China în octombrie 2024, unde locuiesc și ceilalți pui. În prezent, în Statele Unite există urși panda în două grădini zoologice: Grădina Zoologică Națională din Washington și Grădina Zoologică din San Diego, care au primit urși panda din China în 2024. Pe agenda întâlnirii Xi–Trump, Antena 3 menționează teme precum inteligența artificială, comerțul și Taiwanul, în timp ce vizita lui Xi Jinping în SUA are loc la invitația președintelui american. [...]
Protestul diplomatic din sala Adunării Generale a ONU a însoțit discursul lui Benjamin Netanyahu , după ce zeci de delegați au părăsit joi plenul în momentul în care premierul israelian a urcat la tribună, potrivit Mediafax . Episodul a accentuat tensiunile din jurul războiului cu Iranul și al operațiunilor militare din Gaza, într-un cadru în care ONU rămâne o platformă-cheie pentru presiune politică și poziționare internațională. O mare parte dintre locurile din sală au rămas goale după plecarea delegaților, iar președintele Adunării Generale, Khalilur Rahman, a cerut în repetate rânduri restabilirea ordinii. Discursul a fost însoțit de aplauze, huiduieli și un protest colectiv. Reacția lui Netanyahu: „lași morali” și mesaj de forță Netanyahu a reacționat direct la gestul delegaților, folosind o formulare dură de la tribuna ONU: „Dacă mai sunt alți lași morali care nu au părăsit încă sala, vă rog să o faceți acum.” În intervenția sa, liderul israelian a reluat referirile la atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și a susținut că Israelul „nu are altă opțiune” decât să continue lupta. „Vom câștiga, nu avem altă opțiune.” Contextul protestului: apelul misiunii palestiniene Potrivit informațiilor citate, misiunea palestiniană la ONU îndemnase anterior delegațiile să părăsească sala în timpul discursului premierului israelian, ceea ce explică caracterul coordonat al gestului din plen. Iran, Gaza și acuzațiile de genocid, în centrul disputei Netanyahu a abordat și conflictul cu Iranul, afirmând că decizia de a ordona atacul a fost „una dintre cele mai ușoare” pe care le-a luat. Totodată, el a susținut că Israelul apără inclusiv state ai căror reprezentanți au părăsit sala. În același discurs, Netanyahu a respins acuzațiile de genocid în Fâșia Gaza, pe care le-a numit „cea mai mare minciună a secolului”. Materialul menționează că o comisie de anchetă a ONU afirmase în iunie că Israelul ar fi vizat deliberat copii palestinieni în timpul campaniei militare din Gaza și a concluzionat că au fost comise genocid, crime împotriva umanității și crime de război. Separat, președintele palestinian Mahmoud Abbas a susținut, într-o intervenție video, că populația din Gaza se confruntă cu un „război genocidar” și o „catastrofă umanitară fără precedent”. Mesaj către Washington: elogii pentru Donald Trump În intervenția de la New York, Netanyahu l-a elogiat și pe președintele american Donald Trump: „Nu avem un partener mai important decât președintele Trump.” În ansamblu, momentul din plenul Adunării Generale indică o polarizare tot mai vizibilă în jurul conflictelor din regiune, cu efect direct asupra capacității ONU de a funcționa ca spațiu de dialog, nu doar de confruntare simbolică. [...]
Summitul Trump–Xi readuce pe masă comerțul și regulile pentru inteligența artificială , într-un moment în care tensiunile tehnologice dintre SUA și China pot influența lanțurile globale de aprovizionare și accesul companiilor la piețe, potrivit Mediafax . Donald Trump l-a primit vineri la Casa Albă pe Xi Jinping, cei doi având discuții bilaterale urmate de o cină de stat. Vizita lui Xi la Washington este prima în mai mult de un deceniu și a doua întâlnire la nivel de summit dintre cei doi lideri în acest an, după vizita lui Trump în China, în luna mai. Pe agenda discuțiilor s-au aflat inteligența artificială, comerțul, Taiwanul, relațiile cu Iranul și securitatea. Mesajele politice: ton cordial, dar mize economice și tehnologice În timpul cinei de stat, Trump a descris relația cu Xi în termeni cordiali și a spus că „nu ne-am înțeles niciodată mai bine”. În declarațiile de la Casa Albă, președintele american a insistat pe relația personală cu liderul chinez. Xi a afirmat că cei doi au avut „schimburi sincere și aprofundate” și a susținut construirea unei relații „constructive de stabilitate strategică”, pledând totodată pentru evitarea unei confruntări între cele două puteri. De ce contează prezența liderilor din tehnologie Cina de stat din East Room a reunit, alături de cei doi președinți, nume importante din tehnologie și inteligență artificială, între care Elon Musk (Tesla și SpaceX), Jensen Huang (Nvidia), Lisa Su (AMD), Tim Cook (menționat ca fost director general al Apple), Mark Zuckerberg, Sam Altman, Sundar Pichai și Jeff Bezos. Contextul este relevant deoarece inteligența artificială a fost unul dintre subiectele centrale ale summitului. Trump a spus înaintea întâlnirii că AI va fi un subiect important, dar că dorește să păstreze situația „exact așa cum este”, afirmând că aceasta este și poziția Chinei. Gesturi simbolice și pașii următori ai vizitei Trump i-a oferit lui Xi o statuie reprezentând vulturul pleșuv, simbolul național al SUA, și i-a invitat pe participanți să viziteze noua sală de bal aflată în construcție la Casa Albă, despre care a spus că ar urma să fie finalizată peste aproximativ un an. Xi a anunțat că China va invita 100.000 de tineri americani în următorii cinci ani la programe de schimb și studiu în China și că doi urși panda, Ping Ping și Fu Shuang, vor ajunge la Zoo Atlanta în câteva zile. Vizita se încheie vineri, când Xi este programat să meargă împreună cu Trump la Arhivele Naționale ale SUA , înainte de plecarea din Statele Unite. [...]
Cina de stat Trump–Xi a adus la aceeași masă lideri-cheie din tehnologie și finanțe , într-un moment în care discuțiile SUA–China au fost dominate de relația economică și de inteligența artificială, potrivit Mediafax . Evenimentul de la Casa Albă a fost construit și ca semnal diplomatic, inclusiv prin meniu și simbolistică, dar lista invitaților indică și o miză de influență asupra agendei economice și tehnologice. Cine a fost invitat și de ce contează pentru mediul de afaceri La cină au participat „numeroși lideri ai industriei americane de tehnologie și inteligență artificială”, alături de reprezentanți ai marilor companii financiare, politicieni, membri ai administrației americane și diplomați. Dintre numele menționate de Mediafax, în zona tech/AI apar: Jensen Huang , directorul Nvidia Lisa Su, directoarea AMD Elon Musk Tim Cook, fostul director general al Apple Sam Altman Mark Zuckerberg Sundar Pichai Prezența acestui tip de invitați plasează cina dincolo de protocol: întâlnirea are loc după discuții despre comerț și inteligență artificială, iar companiile din semiconductori, platforme și AI sunt direct expuse la tensiunile și regulile care guvernează schimburile tehnologice dintre SUA și China. Meniul și decorul, folosite ca instrument de mesaj Meniul a combinat ingrediente americane cu influențe din bucătăria chineză. Cina a început cu vinul spumant american Schramsberg „Blanc de Noir”, asociat cu „Toast to Peace” oferit de Richard Nixon premierului Zhou Enlai la Beijing, în 1972; Casa Albă a precizat că băutura continuă să fie servită la evenimentele prezidențiale. Felurile servite au inclus: supă-cremă de dovleac galben, cu ciuperci sălbatice sotate, pancetta crocantă și ulei de ceapă verde; biban de mare în crustă de susan, cu baby bok choy înăbușit, vinete coapte și sos verde de ierburi; desert cu cremă de vanilie, înghețată cu miere recoltată la Casa Albă, cremă de migdale și nucă și confit de vișine. Decorul a folosit predominant roșul, prezentat de Casa Albă ca element cu semnificație culturală îndelungată în istoria Chinei. Mesele au avut fețe de masă roșii, dalii și ranunculus, iar serviciul folosit a fost cel de stat Reagan, cu argintărie aurită din colecția Casei Albe. Context operațional: East Room și șantierul noii săli de bal Cina s-a desfășurat în East Room, deoarece noua sală de bal a Casei Albe este încă în construcție. Donald Trump le-a spus invitaților că pot vizita șantierul după programul artistic și a estimat că sala va fi gata „peste aproximativ un an”. Programul artistic a fost susținut de tenorul Christopher Macchio și de formații militare americane. În ansamblu, evenimentul vine pe fondul unei vizite la Washington „dominată de discuții despre relația economică și tehnologică” dintre SUA și China și despre inteligența artificială, iar selecția invitaților sugerează o conectare directă între diplomație și actorii care pot influența sau resimți deciziile din aceste domenii. [...]
