Știri
Știri din categoria Externe
Acceptarea de către Donald Trump a unei vizite în China în noiembrie mută discuția comercială SUA–China într-un nou calendar politic, cu două repere majore în următoarele luni (APEC și G20), potrivit Agerpres. Anunțul vine după vizita de stat de trei zile a lui Xi Jinping la Washington, în care tensiunile comerciale dintre cele mai mari două economii ale lumii au fost un subiect central.
Trump a transmis pe platforma Truth Social că se va întâlni din nou cu Xi Jinping în noiembrie, în China, și apoi la summitul G20 din decembrie, la Miami, Florida, susținând că „multe lucruri au fost realizate și vor fi realizate”.
Invitația a fost adresată de Xi Jinping în timpul unei ceremonii de servire a ceaiului la Casa Albă, unde liderul chinez a spus că cei doi ar mai putea avea două ocazii să se întâlnească în acest an: summitul APEC din China și summitul G20 din Miami, în decembrie.
În relatarea Agerpres, Xi a formulat invitația explicit, iar Trump a acceptat-o pe loc:
„Îl invităm pe președinte și pe soția sa să viziteze China”, a declarat Xi. „Ei bine, vă mulțumesc foarte mult, vom veni”, a răspuns Trump. „Și vom vorbi mult.”
Xi Jinping și soția sa, Peng Liyuan, au sosit miercuri la Washington pentru vizita de stat de trei zile, pe care Trump a descris-o drept marcată de „prietenie, forță și succes” pentru ambele țări.
Potrivit oficialilor chinezi citați în material, discuțiile au vizat și conflicte internaționale, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și războiul Rusiei împotriva Ucrainei, însă un loc important l-au avut tensiunile comerciale SUA–China.
Deși cei doi lideri și-au adresat public „cuvinte călduroase”, întâlnirile directe au produs „puține rezultate concrete”, iar Statele Unite urmează să prezinte luni mai multe detalii despre progresele înregistrate în soluționarea disputei comerciale, mai notează Agerpres.
China găzduiește în acest an summitul APEC, programat la jumătatea lunii noiembrie, în Shenzhen, iar Statele Unite vor găzdui summitul G20 la Miami, în decembrie.
În acest context, președintele rus Vladimir Putin a declarat că intenționează să participe la reuniunea APEC, ceea ce a alimentat speculațiile privind o posibilă întâlnire trilaterală între Xi Jinping, Donald Trump și Vladimir Putin. O astfel de întâlnire nu a fost însă confirmată.
Trump și Xi s-au întâlnit ultima dată la Beijing, în luna mai. Cei doi au mai avut discuții și în jurul summitului APEC de anul trecut, în Coreea de Sud, când părțile au convenit asupra unui armistițiu mai amplu în disputa comercială, cunoscut ulterior drept „acordul de la Busan”.
Recomandate
Întâlnirea Trump–Xi a prelungit armistițiul comercial, dar a lăsat nerezolvate mizele care apasă pe lanțurile globale de aprovizionare , iar Beijingul pare confortabil cu o „stabilizare” de formă, potrivit unei analize CNN despre vizita lui Xi Jinping la Washington. Cei doi lideri au schimbat complimente și cadouri, au extins un armistițiu în comerț și au admis posibilitatea de a coopera pentru a limita riscurile dezvoltării inteligenței artificiale. Pentru un summit prezentat drept „istoric”, menit să gestioneze tensiunile dintre cele mai mari puteri economice și geopolitice, deplasarea la Washington a fost, însă, „relativ lipsită de evenimente”, notează analiza. De ce contează: tensiunile structurale rămân, chiar dacă tonul s-a îmblânzit Dincolo de fastul vizitei de stat, disputele de fond au rămas pe masă. CNN subliniază că, în pofida măsurilor protecționiste americane – inclusiv restricții privind importurile chineze, investițiile și utilizarea tehnologiei din SUA – China a continuat să înregistreze exporturi record, să avanseze în AI și robotică și să păstreze controlul asupra unor bunuri și materiale de care SUA au nevoie, precum metalele rare. Acest context îi oferă lui Xi mai multă pârghie decât la precedenta sa vizită la Washington, ceea ce face ca „stilul în locul substanței” să fie suficient, cel puțin pe termen scurt. Analiza plasează această întâlnire și în contextul în care confruntările SUA–China au perturbat geopolitica globală și lanțurile de aprovizionare; de aceea, o stabilizare a relației, obținută mai devreme în acest an, fusese deja văzută ca un câștig de mulți observatori. Semnale slabe pentru mediul de afaceri Un detaliu cu relevanță economică: Xi a venit la Washington fără un grup de executivi de business, spre deosebire de vizita lui Trump la Beijing din mai. Cui Hongjian, cercetător în relații internaționale la Beijing Foreign Studies University, a spus pentru CNN că absența reprezentării corporative indică faptul că relația bilaterală nu a înregistrat „progrese substanțiale” în afaceri sau comerț. „Chiar acum, ambele părți sunt încă într-o fază în care vor să stabilizeze puțin mai mult situația politică”, a declarat Cui Hongjian. Taiwan și AI: subiectele care pot reaprinde fricțiunile Pe fond, una dintre prioritățile lui Xi rămâne reducerea sprijinului american pentru Taiwan. În discuții cu ușile închise, liderul chinez i-a cerut lui Trump să „se opună” independenței Taiwanului, potrivit agenției de presă de stat Xinhua. CNN amintește că SUA mențin de mult timp o ambiguitate intenționată privind suveranitatea Taiwanului, dar au obligația de a-i vinde arme pentru autoapărare în baza Taiwan Relations Act . Deocamdată, SUA nu au emis o declarație despre întâlnirea de joi, potrivit analizei. Un alt punct sensibil este inteligența artificială. Xi a cerut ca SUA să gestioneze „responsabil” dezvoltarea AI împreună cu China, pe fondul îngrijorărilor că modele avansate ar putea scăpa de sub controlul uman. În același timp, analiza notează tensiunile generate de avansul rapid al AI în China, în pofida controalelor americane la exportul de tehnologie, și faptul că oficiali americani au acuzat companii chineze că ar copia modele din SUA, cu posibilitatea unor sancțiuni – la care China a amenințat cu contramăsuri. Context politic la Washington și efecte de imagine CNN mai arată că summitul a fost umbrit de decizia lui Trump de a exclude anumiți reporteri din grupul de presă al Casei Albe, ceea ce a afectat imaginile difuzate și a creat un contrast puternic cu acoperirea „coregrafiată” din presa de stat chineză. Deși o instanță a anulat ulterior interdicția, episodul a ridicat semne de întrebare despre percepția publică a întâlnirii. În plan intern, Trump se confruntă cu presiuni politice înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din noiembrie, pe fondul războiului prelungit cu Iranul și al inflației în creștere, potrivit analizei. În concluzie, întâlnirea a livrat o prelungire a armistițiului comercial și un ton mai cooperant, dar fără pași concreți care să reducă riscurile majore pentru comerț, tehnologie și securitate – exact zonele care pot produce noi șocuri în economia globală și în lanțurile de aprovizionare. [...]
Administrația Trump ridică miza față de Beijing, cerând oprirea oricărui sprijin pentru Iran , după ce președintele SUA i-a transmis lui Xi Jinping că ajutorul chinez – direct sau indirect – este „total inacceptabil” și spune că a primit asigurări că acesta nu va continua, potrivit Reuters . Mesajul a fost transmis în timpul discuțiilor purtate la Washington în această săptămână, pe fondul relatărilor privind livrări chineze către Iran de lansatoare portabile de rachete antiaeriene și al unor mecanisme prin care Teheranul ar ocoli sancțiunile la exporturile de petrol cu ajutor chinez. Ambasadorul SUA în China, David Perdue , a declarat într-un interviu pentru CNBC că Trump a reiterat către Xi că sprijinul pentru Iran este „total inacceptabil”. Întrebat separat la Fox News dacă asta înseamnă că Beijingul va opri asistența, Perdue a spus că Washingtonul a primit joi asigurări din partea Chinei și că SUA au văzut deja „mișcare” în acest sens. Context: războiul cu Iran și presiunea internă din SUA Trump a confirmat ulterior, vineri, că cei doi lideri au discutat și despre războiul pe care SUA și Israel l-au lansat împotriva Iranului la final de februarie, fără a oferi detalii. În paralel, parlamentari americani i-au cerut lui Trump să îl confrunte pe Xi în legătură cu informații despre sprijin chinez pentru Iran, inclusiv temeri că entități chineze ar fi oferit „ajutor de țintire” care ar fi contribuit la pierderi americane în conflict. Ce spune Teheranul și ce indică investigațiile Reuters Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că oficiali chinezi au asigurat Iranul că, și după întâlnirea Trump–Xi, China nu își va limita legăturile economice, politice sau militare cu Teheranul sub presiunea președintelui american. În iulie, Reuters a relatat că Iranul se aștepta să primească „în câteva săptămâni” un prim transport dintr-un total de până la 400 de lansatoare portabile antiaeriene fabricate în China. Tot Reuters a relatat, la începutul lunii, că Iranul a folosit un aranjament de tip barter (schimb de bunuri) pentru a ocoli sancțiunile la vânzările de petrol și pentru a cumpăra bunuri din China în valoare de miliarde de dolari, inclusiv echipamente militare, potrivit unor surse iraniene și altor persoane familiarizate cu subiectul. Agenția chineză de presă Xinhua a transmis joi că Xi a îndemnat SUA și Iranul să revină la negocieri pentru a pune capăt războiului, însă liderul chinez nu a comentat public acuzațiile privind sprijinul pentru Iran. De ce contează Pentru companii și piețe, miza imediată este riscul de înăsprire a aplicării sancțiunilor și de extindere a măsurilor secundare (care pot lovi terți implicați în tranzacții), dacă Washingtonul consideră că asigurările Beijingului nu se traduc în schimbări verificabile. În același timp, declarațiile contradictorii – asigurări către SUA, dar semnale de continuitate către Iran – indică o zonă de fricțiune care poate alimenta volatilitatea în energie și transporturi, pe fondul războiului și al presiunii asupra fluxurilor comerciale. [...]
China reia „diplomația panda” ca instrument de influență , trimițând în SUA doi urși panda uriași care vor ajunge la Grădina Zoologică din Atlanta în „câteva zile”, într-un gest prezentat drept apropiere între Beijing și Washington, potrivit Antena 3 . Președintele chinez Xi Jinping a făcut anunțul în timpul unei întâlniri cu omologul său american, Donald Trump, și alți oficiali de la Casa Albă. Cei doi panda, numiți Ping Ping (mascul) și Fu Shuang (femelă), au fost descriși de liderul chinez drept „emisari ai prieteniei” între China și SUA și ar urma să fie mutați pe teritoriul american în următoarele zile. Mutarea vine după ce Grădina Zoologică din Atlanta a anunțat un nou acord de cercetare cu Asociația Chineză pentru Conservarea Faunei Sălbatice, iar animalele ar urma să fie trimise de la Baza de Cercetare și Conservare a urșilor panda uriași din Chengdu. Ce urmărește Beijingul: „soft power” prin programul de împrumut Xi Jinping a prezentat sosirea celor doi panda ca „o veste bună” și a indicat programul de împrumut al urșilor panda drept un exemplu de „prietenie între chinezi și americani”. În aceeași logică, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a spus că noua rundă de cooperare ar contribui la: îmbunătățirea sănătății și bunăstării urșilor panda giganți; promovarea protejării biodiversității la nivel mondial; consolidarea prieteniei dintre China și SUA. În context, Antena 3 notează că urșii panda giganți sunt un simbol al relației bilaterale încă din 1972, iar China folosește de mult timp acest program ca instrument de diplomație de tip „soft power” (influență obținută prin atracție și cooperare, nu prin presiune). Implicații operaționale pentru Zoo Atlanta: pregătiri și calendar neclar Deși Xi Jinping a vorbit despre un orizont de „câteva zile”, detaliile privind data exactă a sosirii sunt limitate. Un purtător de cuvânt al grădinii zoologice a declarat pentru CBS News Atlanta că, deocamdată, instituția nu va comunica data. În paralel, oficialii Zoo Atlanta spun că fac modernizări ale facilităților și alte lucrări de pregătire pentru a crea un mediu „mai confortabil și mai sigur” pentru cei doi panda, cu îndrumarea tehnică a experților chinezi. Context: precedentul din 2024 și situația actuală din SUA Într-un acord anterior, încheiat în 2024, panda Lun Lun și Yang Yang au avut șapte pui, potrivit grădinii zoologice. Lun Lun, Yang Yang și cei mai mici doi pui au plecat din Atlanta spre China în octombrie 2024, unde locuiesc și ceilalți pui. În prezent, în Statele Unite există urși panda în două grădini zoologice: Grădina Zoologică Națională din Washington și Grădina Zoologică din San Diego, care au primit urși panda din China în 2024. Pe agenda întâlnirii Xi–Trump, Antena 3 menționează teme precum inteligența artificială, comerțul și Taiwanul, în timp ce vizita lui Xi Jinping în SUA are loc la invitația președintelui american. [...]
Summitul Trump–Xi readuce pe masă comerțul și regulile pentru inteligența artificială , într-un moment în care tensiunile tehnologice dintre SUA și China pot influența lanțurile globale de aprovizionare și accesul companiilor la piețe, potrivit Mediafax . Donald Trump l-a primit vineri la Casa Albă pe Xi Jinping, cei doi având discuții bilaterale urmate de o cină de stat. Vizita lui Xi la Washington este prima în mai mult de un deceniu și a doua întâlnire la nivel de summit dintre cei doi lideri în acest an, după vizita lui Trump în China, în luna mai. Pe agenda discuțiilor s-au aflat inteligența artificială, comerțul, Taiwanul, relațiile cu Iranul și securitatea. Mesajele politice: ton cordial, dar mize economice și tehnologice În timpul cinei de stat, Trump a descris relația cu Xi în termeni cordiali și a spus că „nu ne-am înțeles niciodată mai bine”. În declarațiile de la Casa Albă, președintele american a insistat pe relația personală cu liderul chinez. Xi a afirmat că cei doi au avut „schimburi sincere și aprofundate” și a susținut construirea unei relații „constructive de stabilitate strategică”, pledând totodată pentru evitarea unei confruntări între cele două puteri. De ce contează prezența liderilor din tehnologie Cina de stat din East Room a reunit, alături de cei doi președinți, nume importante din tehnologie și inteligență artificială, între care Elon Musk (Tesla și SpaceX), Jensen Huang (Nvidia), Lisa Su (AMD), Tim Cook (menționat ca fost director general al Apple), Mark Zuckerberg, Sam Altman, Sundar Pichai și Jeff Bezos. Contextul este relevant deoarece inteligența artificială a fost unul dintre subiectele centrale ale summitului. Trump a spus înaintea întâlnirii că AI va fi un subiect important, dar că dorește să păstreze situația „exact așa cum este”, afirmând că aceasta este și poziția Chinei. Gesturi simbolice și pașii următori ai vizitei Trump i-a oferit lui Xi o statuie reprezentând vulturul pleșuv, simbolul național al SUA, și i-a invitat pe participanți să viziteze noua sală de bal aflată în construcție la Casa Albă, despre care a spus că ar urma să fie finalizată peste aproximativ un an. Xi a anunțat că China va invita 100.000 de tineri americani în următorii cinci ani la programe de schimb și studiu în China și că doi urși panda, Ping Ping și Fu Shuang, vor ajunge la Zoo Atlanta în câteva zile. Vizita se încheie vineri, când Xi este programat să meargă împreună cu Trump la Arhivele Naționale ale SUA , înainte de plecarea din Statele Unite. [...]
Cina de stat Trump–Xi a adus la aceeași masă lideri-cheie din tehnologie și finanțe , într-un moment în care discuțiile SUA–China au fost dominate de relația economică și de inteligența artificială, potrivit Mediafax . Evenimentul de la Casa Albă a fost construit și ca semnal diplomatic, inclusiv prin meniu și simbolistică, dar lista invitaților indică și o miză de influență asupra agendei economice și tehnologice. Cine a fost invitat și de ce contează pentru mediul de afaceri La cină au participat „numeroși lideri ai industriei americane de tehnologie și inteligență artificială”, alături de reprezentanți ai marilor companii financiare, politicieni, membri ai administrației americane și diplomați. Dintre numele menționate de Mediafax, în zona tech/AI apar: Jensen Huang , directorul Nvidia Lisa Su, directoarea AMD Elon Musk Tim Cook, fostul director general al Apple Sam Altman Mark Zuckerberg Sundar Pichai Prezența acestui tip de invitați plasează cina dincolo de protocol: întâlnirea are loc după discuții despre comerț și inteligență artificială, iar companiile din semiconductori, platforme și AI sunt direct expuse la tensiunile și regulile care guvernează schimburile tehnologice dintre SUA și China. Meniul și decorul, folosite ca instrument de mesaj Meniul a combinat ingrediente americane cu influențe din bucătăria chineză. Cina a început cu vinul spumant american Schramsberg „Blanc de Noir”, asociat cu „Toast to Peace” oferit de Richard Nixon premierului Zhou Enlai la Beijing, în 1972; Casa Albă a precizat că băutura continuă să fie servită la evenimentele prezidențiale. Felurile servite au inclus: supă-cremă de dovleac galben, cu ciuperci sălbatice sotate, pancetta crocantă și ulei de ceapă verde; biban de mare în crustă de susan, cu baby bok choy înăbușit, vinete coapte și sos verde de ierburi; desert cu cremă de vanilie, înghețată cu miere recoltată la Casa Albă, cremă de migdale și nucă și confit de vișine. Decorul a folosit predominant roșul, prezentat de Casa Albă ca element cu semnificație culturală îndelungată în istoria Chinei. Mesele au avut fețe de masă roșii, dalii și ranunculus, iar serviciul folosit a fost cel de stat Reagan, cu argintărie aurită din colecția Casei Albe. Context operațional: East Room și șantierul noii săli de bal Cina s-a desfășurat în East Room, deoarece noua sală de bal a Casei Albe este încă în construcție. Donald Trump le-a spus invitaților că pot vizita șantierul după programul artistic și a estimat că sala va fi gata „peste aproximativ un an”. Programul artistic a fost susținut de tenorul Christopher Macchio și de formații militare americane. În ansamblu, evenimentul vine pe fondul unei vizite la Washington „dominată de discuții despre relația economică și tehnologică” dintre SUA și China și despre inteligența artificială, iar selecția invitaților sugerează o conectare directă între diplomație și actorii care pot influența sau resimți deciziile din aceste domenii. [...]
Miza summitului Trump–Xi se mută pe Taiwan , pe fondul lipsei de rezultate concrete , iar turul de vineri la Arhivele Naționale ale SUA devine un nou prilej pentru Beijing să împingă Washingtonul spre o poziție mai favorabilă Chinei, potrivit Reuters . Președintele american Donald Trump urmează să încheie întâlnirea cu liderul chinez Xi Jinping printr-o vizită la US National Archives, unde cei doi sunt așteptați să insiste pe „istoria” și direcția relațiilor bilaterale. Reuters notează că summitul de la Casa Albă, desfășurat joi, a fost „încărcat de simbolism”, dar fără semnele unor progrese majore între cele mai mari două economii ale lumii. În plan economic, Trump a invocat progrese în cadrul unui mecanism bilateral de comerț, susținând că ar fi crescut accesul pe piață pentru fermierii și crescătorii de animale din SUA. Cei doi lideri au indicat și inteligența artificială ca domeniu posibil de cooperare, fără ca materialul Reuters să menționeze acorduri concrete sau termene. Taiwan, subiectul care poate schimba „linia de bază” a relației Tema Taiwanului a dominat discuțiile politice ale summitului. Reuters arată că Xi a reluat presiunea asupra lui Trump pentru ca SUA să declare public că „se opun” independenței Taiwanului, nu doar că „nu o susțin” — formularea folosită de Washington de decenii. În plus, Xi urmărește oprirea vânzărilor de arme către insulă. China revendică Taiwanul, administrat democratic, ca parte a teritoriului său. Deși SUA nu au relații diplomatice formale cu Taipei, Washingtonul este principalul său susținător internațional și, potrivit Reuters, este obligat prin lege americană să îi asigure mijloacele de apărare. Un element urmărit atent de aliații asiatici ai SUA va fi modul în care Trump va vorbi despre Taiwan după vizita lui Xi. Reuters reamintește că, după summitul din mai, Trump a spus că ține „în așteptare” un al doilea pachet de vânzări de armament către Taiwan, estimat la circa 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei), după ce administrația sa aprobase în decembrie un pachet de 11 miliarde de dolari (aprox. 49 miliarde lei). Simbolismul Arhivelor Naționale și ce urmărește Beijingul Trump a spus că, la Arhivele Naționale, cei doi vor vedea documente precum Declarația de Independență, Constituția SUA și Bill of Rights, dar și artefacte care ar ilustra „relația îndelungată” și schimburile culturale dintre SUA și China. China nu a comentat vizita, însă analiști citați de Reuters spun că Xi ar putea fi interesat de documente legate de decizia SUA de a transfera recunoașterea diplomatică de la Taiwan la China comunistă, în 1979. Craig Singleton, de la think tank-ul Foundation for Defense of Democracies, a declarat pentru Reuters că Beijingul ar putea considera că a stabilit o nouă „linie de bază” în dosarul Taiwan, în contextul pauzei actuale privind vânzările de arme. El a avertizat că această reținere ar putea fi interpretată de China ca un nou standard, nu ca o suspendare temporară. Critici interne în SUA Reuters mai relatează că democrații din Senatul SUA au criticat summitul, susținând că Trump nu ar fi obținut concesii semnificative de la Beijing pe comerț, securitate, inteligență artificială sau drepturile omului. Aceștia au criticat și faptul că Trump nu a abordat public presiunea militară a Chinei asupra Taiwanului și au cerut livrarea imediată a ajutorului militar și a vânzărilor de arme aprobate pentru insulă. În lipsa unor rezultate majore anunțate, atenția se mută acum pe declarațiile post-summit ale lui Trump despre Taiwan — un indicator cheie pentru piețe, pentru aliații SUA din Asia și pentru riscul de escaladare într-unul dintre cele mai sensibile dosare geopolitice. [...]
