Știri
Știri din categoria Externe
Vizita surpriză a secretarului general al NATO la Kiev vine pe fondul intensificării atacurilor ruse și al presiunii pentru o împărțire mai echilibrată a costurilor de sprijin militar, potrivit G4Media. Mark Rutte a ajuns miercuri în capitala Ucrainei, după ce în ultimele săptămâni au avut loc mai multe atacuri aeriene masive ruse, care au vizat în special Kievul.
Sosirea lui Rutte a fost anunțată de compania feroviară ucraineană Ukrzaliznytsia, care a transmis pe rețelele sociale că vizita este „un gest de solidaritate și de sprijin” din partea Alianței Nord-Atlantice. Informația este atribuită de publicație agențiilor AFP și Reuters, citate de Agerpres.
Vizita are loc la o zi după „unul dintre cele mai violente atacuri ale Rusiei”, care a provocat moartea a peste 20 de persoane și rănirea a peste 100 în toată Ucraina, notează The Kyiv Independent, citat de G4Media.
În acest context, miza politică și operațională pentru NATO rămâne menținerea fluxului de sprijin pentru Ucraina, în condițiile în care, potrivit aceleiași surse, președintele SUA, Donald Trump, a redus ajutorul militar pentru Kiev, iar aliații europeni au suportat în mare parte costurile pentru a susține Ucraina.
G4Media amintește că, pe 22 mai, Rutte a reiterat sprijinul pentru Ucraina și a spus că își propune o distribuire mai bună a sprijinului militar între membrii europeni ai alianței, invocând faptul că, în prezent, „doar șase sau șapte aliați poartă greul”.
Declarația a fost făcută la o reuniune a miniștrilor de externe ai NATO, în condițiile în care discuția despre „împărțirea sarcinilor” (burden sharing) – adică repartizarea mai echilibrată a contribuțiilor între aliați – capătă greutate pe măsură ce războiul se prelungește și costurile cresc.
Recomandate
Atacul aerian rusesc de peste noapte a lovit simultan orașe-cheie și infrastructură civilă, amplificând presiunea operațională asupra apărării și serviciilor de urgență din Ucraina , potrivit HotNews . În zorii zilei de marți, atacurile asupra Kievului, Dnipro și Harkov au provocat cel puțin 9 morți și peste 60 de răniți, au transmis autoritățile, pe fondul avertismentelor din ultimele zile privind un atac de amploare. În Dnipro, un atac cu rachete și drone a ucis cinci persoane și a rănit 25, a anunțat guvernatorul regional Oleksandr Hanzha. Toți răniții erau internați, în stare moderată, iar imaginile publicate arată clădiri rezidențiale distruse, vehicule arse și un loc de joacă avariat. În Kiev, primarul Vitali Klitschko a raportat cel puțin patru morți și 51 de răniți, inclusiv copii. Un clip al serviciului de urgență indică incendii și pagube extinse în oraș. Klitschko a mai spus că un presupus atac cu rachetă asupra unui bloc de 24 de etaje a dus la o prăbușire parțială și că ar putea exista persoane prinse sub dărâmături. De asemenea, un bloc de nouă etaje s-a numărat printre clădirile incendiate de resturi de rachete. Impact operațional: adăpostire în masă și intervenții sub alerte aeriene Martorii au descris cum mii de persoane s-au adăpostit marți dimineață în rețeaua de metrou din Kiev, unii cu bunuri personale și saltele, în timp ce în exterior se auzeau sistemele de apărare aeriană încercând să intercepteze loviturile. În paralel, alerte de raid aerian au răsunat în mare parte a țării. Context: avertismente prealabile și justificarea invocată de Moscova Atacul a venit după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizase cu o seară înainte că există informații privind un posibil atac masiv și că forțele de apărare sunt în alertă permanentă, „în măsura maximă posibilă, cu proviziile disponibile”. Săptămâna trecută, Rusia a avertizat că intenționează „atacuri sistematice” asupra țintelor din Kiev legate de armata ucraineană și asupra centrelor de luare a deciziilor, îndemnând străinii să plece. Moscova a susținut că acțiunea ar fi un răspuns la un atac cu drone de luna trecută asupra unui cămin din regiunea Luhansk controlată de ruși, soldat cu 21 de morți; Ucraina a negat atacul. [...]
Președintele Finlandei cere o UE „mai mare” pentru greutate geopolitică și securitate , inclusiv prin formule de apartenență mai flexibile care să apropie de bloc atât state candidate, cât și parteneri precum Regatul Unit sau chiar Canada, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis la un eveniment al industriei energetice la Helsinki, pune accent pe dimensiunea Uniunii ca instrument de putere într-un context de presiuni simultane dinspre Rusia și SUA. Alexander Stubb a susținut că „autonomia strategică” a Europei (capacitatea de a acționa independent în domenii-cheie precum securitatea și economia) depinde adesea de „dimensiune și amploare” și a numit extinderea UE „cea mai bună politică europeană din toate timpurile”. În viziunea sa, UE ar trebui să se extindă sau să creeze forme de apartenență suficient de flexibile pentru a include „aproximativ 40 de state europene” și, posibil, unele din afara Europei. Cine ar trebui adus „cât mai aproape” de UE În intervenția sa, președintele Finlandei a indicat mai multe direcții, cu accent pe securitate și stabilitate regională: Regatul Unit : Stubb a spus că UE trebuie să „aducă Regatul Unit înapoi” – dacă nu ca membru, atunci „cât mai aproape” de Uniune. Ucraina , dar și Republica Moldova și Georgia , ca parte a consolidării relațiilor cu statele candidate sau partenere. Turcia : liderul finlandez a cerut reluarea unei discuții „serioase” despre Turcia, argumentând că „cel puțin din perspectiva securității” aceasta ar trebui să fie cât mai aproape de Europa. Balcanii de Vest : a numit regiunea „cel mai sensibil punct al Europei” și a enumerat Serbia, Kosovo, Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina. Islanda și Norvegia , menționate ca țări nordice apropiate. În același registru, Stubb a lansat și o formulare provocatoare despre Canada, sugerând ideea ca aceasta să fie „al 28-lea stat al UE”, „în loc să devină al 51-lea stat al Statelor Unite”. Contextul: presiune de securitate dinspre Rusia și presiune politică dinspre SUA Președintele Finlandei a legat nevoia de „a gândi la scară mare” de schimbarea ordinii mondiale după agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, începută în februarie 2022. În acest cadru, el a spus că Europa resimte „presiunea de securitate” din partea Rusiei și „presiunea politică” din partea SUA, ceea ce ar impune „ordine în propria casă”. Stubb a mai afirmat că UE a reușit să găsească soluții după crize precum Brexit, pandemia și problemele din sectorul energetic, descriind un tipar de funcționare în „trei etape”: criză, haos, apoi o soluție „optimă”. Totodată, a spus că nu va exista „niciodată o piață energetică europeană perfectă”, dar și-a reafirmat susținerea pentru piața internă. Unde a fost făcută declarația Declarațiile au fost făcute la Eurelectric Power Summit 2026 , organizat miercuri și joi la Helsinki, eveniment care reunește lideri din industria energetică, inovatori și furnizori de servicii. Potrivit organizatorilor, ediția din 2026 se concentrează pe accelerarea electrificării, securitatea aprovizionării cu energie, competitivitate prin soluții inovatoare și mobilizarea investițiilor și infrastructurii necesare. [...]
Kremlinul susține că războiul a intrat într-o „paradigmă diferită”, semnalând o posibilă intensificare a atacurilor și condiționând orice ieșire din impasul diplomatic de acceptarea cererilor teritoriale ale Moscovei, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , în contextul atacurilor masive lansate de Rusia în timpul nopții asupra unor orașe ucrainene, atacuri care au provocat moartea a cel puțin 17 persoane și rănirea a 100. Peskov a invocat ceea ce Moscova numește „acte inumane de teroare” comise de forțele Kievului împotriva civililor, pentru a justifica schimbarea de registru. „Paradigma diferită”: justificare pentru represalii și lovituri mai intense Moscova afirmă că își intensifică atacurile asupra țintelor militare din Ucraina ca represalii pentru un atac cu drone atribuit Ucrainei asupra unui cămin studențesc din Luhansk (oraș aflat sub control rus), produs luna trecută și soldat, potrivit Rusiei, cu 21 de morți. Ucraina neagă că ar fi vizat căminul și spune că ținta a fost un centru de comandă al dronelor din zonă. În acest context, Peskov a spus: „Dacă regimul de la Kiev comite în mod conștient astfel de acte inumane... de terorism împotriva civililor, împotriva copiilor, atunci este vorba de o cu totul altă paradigmă”. Tot el a susținut că Rusia lovește „în mod sistematic” ținte militare ucrainene din Kiev și din alte orașe. Negocieri „deschise”, dar cu o condiție care blochează discuțiile Pe plan diplomatic, Peskov a afirmat că procesul de pace este în impas, însă Rusia ar rămâne în contact cu Statele Unite, care încearcă de mai mult timp să medieze un acord între Kiev și Moscova. În același timp, Kremlinul a reiterat poziția potrivit căreia războiul s-ar putea încheia imediat dacă Ucraina își retrage forțele din cele patru regiuni ucrainene revendicate de Rusia în 2022 — condiție pe care Kievul o consideră, potrivit articolului, o cerere de capitulare. Informațiile sunt relatate de Reuters , citată de Digi24. [...]
Ucraina cere finanțare pentru sisteme Patriot și folosirea activelor rusești înghețate după unul dintre cele mai mari atacuri coordonate ale războiului, în care Rusia a lansat peste noapte 73 de rachete și 656 de drone, potrivit Kyiv Post . Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , spune că intensificarea loviturilor arată că Moscova „pierde pe câmpul de luptă” și încearcă să compenseze prin „teroare”. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, apărarea antiaeriană a interceptat sau a „suprimat” (adică a neutralizat inclusiv prin mijloace de război electronic) cea mai mare parte a atacului: 40 de rachete și 602 vehicule aeriene fără pilot. Sybiha a afirmat că atacul a ucis „zeci” de persoane, inclusiv copii, și a rănit „sute” de civili, fără a oferi un bilanț exact. „Singurul motiv pentru atacul îngrozitor de peste noapte al Rusiei împotriva Ucrainei cu drone și rachete (…) este că Putin este un criminal de război și un pierzător care nu are alte cărți în afară de teroare”, a scris Sybiha pe X. Ce măsuri cere Kievul: bani pentru Patriot și accelerarea achizițiilor Mesajul central al ministrului este că aliații ar trebui să treacă de la condamnări la măsuri care reduc capacitatea Rusiei de a continua atacurile. În acest sens, Sybiha a cerut: folosirea Facilității Europene pentru Pace (un instrument al UE pentru sprijin militar) pentru finanțarea programului PURL, descris ca un mecanism condus de NATO prin care aliați europeni și Canada pot cumpăra armament american pentru Ucraina; direcționarea finanțării către sisteme de apărare antiaeriană Patriot și rachete interceptoare; avansarea unei „coaliții antibalistice” și creșterea investițiilor în capabilitățile ucrainene cu rază lungă de acțiune. Presiune economică: sancțiuni, interdicții de călătorie și active înghețate Pe lângă componenta militară, Sybiha a cerut întărirea presiunii asupra Rusiei prin noi sancțiuni, interdicții de călătorie pentru combatanți ruși și utilizarea „integrală” a activelor rusești înghețate. În paralel, el a solicitat liderilor europeni să deschidă „clusterele” de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE, un pas procedural necesar pentru avansarea discuțiilor pe capitole tematice. În logica prezentată de ministru, „eforturile de pace” ar avea șanse doar dacă sunt susținute de „presiune reală” asupra Moscovei, iar continuarea atacurilor ar trebui să crească „prețul” pentru regimul rus. [...]
Ucraina merge la G7 cu o listă de cereri urgente pentru apărare antiaeriană și bani pentru energie , pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete și drone, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski este așteptat să participe la summitul G7 din 15-17 iunie, la Évian-les-Bains (Franța), unde Kievul va încerca să obțină atât capabilități militare, cât și sprijin financiar. Summitul, aflat la ediția a 52-a și organizat sub președinția Franței, ar urma să aibă Ucraina ca temă centrală pe agendă. Ambasadorul Franței în Ucraina, Gaël Veyssière, a declarat anterior că liderii G7 au decis deja să îl invite pe Zelenski. Apărarea antiaeriană, prioritatea imediată Miza operațională principală pentru Kiev este întărirea apărării aeriene, în condițiile în care orașele ucrainene se confruntă cu atacuri aeriene repetate, la scară mare, cu rachete și drone. Ucraina este așteptată să ceară în special mai multe rachete interceptoare pentru sistemele Patriot , capabile să doboare rachete balistice. În analiza publicației, Kievul avertizează că, fără o consolidare a apărării antiaeriene, Rusia va continua să lovească orașe mari și infrastructură critică. Tot în acest context, Zelenski a cerut ca Europa să își dezvolte propriile capabilități antibalistice, argumentând că este nevoie de un „scut” mai puternic împotriva amenințărilor cu rachete. Energie: finanțare pentru reparații și protecție Pe lângă componenta militară, Ucraina ar urma să solicite sprijin suplimentar pentru sectorul energetic, afectat de loviturile rusești pe parcursul războiului la scară largă. Discuțiile de la G7 ar putea include: finanțare pentru reparații; echipamente de urgență; măsuri de protecție pe termen mai lung pentru infrastructura energetică, în anticiparea unor noi atacuri. Presiune economică asupra Moscovei: sancțiuni și active înghețate Liderii occidentali sunt așteptați să discute și despre sprijin financiar mai amplu pentru Ucraina, inclusiv posibila utilizare a activelor rusești înghețate și continuarea presiunii prin sancțiuni. În paralel, Zelenski ar urma să folosească summitul pentru discuții directe cu liderii principalelor democrații, insistând pentru înăsprirea sancțiunilor, creșterea producției de apărare și accelerarea livrărilor de armament deja promise. Contextul politic al întâlnirii este că Rusia continuă să respingă apelurile la un armistițiu complet, în timp ce își intensifică atacurile asupra orașelor ucrainene, ceea ce întărește argumentul Kievului că doar presiunea susținută și apărarea mai puternică pot împinge Moscova către o pace durabilă. [...]
Războiul hibrid al Rusiei se sprijină și pe „arme” narative, nu doar militare , iar distorsionarea istoriei este folosită sistematic pentru a justifica agresiunea împotriva Ucrainei și pentru a influența publicul occidental, potrivit unei analize citate de Digi24 . Niels Drost , cercetător la Divizia de Securitate și la Centrul de Cercetare privind Rusia și Europa de Est (CREEC) al Institutului Clingendael din Olanda, afirmă că Vladimir Putin folosește „în mod sistematic” o versiune selectivă a trecutului pentru a-și consolida sprijinul în Rusia și în străinătate. În această logică, Putin susține că ucrainenii ar fi parte a „poporului rus” printr-o istorie de 1.000 de ani și folosește această narațiune pentru a argumenta că o mare parte din Ucraina ar fi „teritoriu istoric rus”, iar Ucraina „nu are dreptul să existe ca stat suveran”. De ce contează pentru Europa: vulnerabilitatea publicului occidental la narațiuni „convingătoare” Expertul indică faptul că retorica istorică a Kremlinului vizează în mod special publicul occidental, care „adesea nu are cunoștințe suficiente” despre istoria Ucrainei și a regiunii. În acest context, o prezentare amplă și aparent coerentă poate părea „complexă și convingătoare” pentru audiențe care nu au reperele necesare. Ca exemplu, Drost amintește interviul acordat de Putin lui Tucker Carlson , în care liderul rus a petrecut aproximativ o jumătate de oră expunând propria versiune a istoriei pentru a-și justifica poziția. „A înțelege nu înseamnă a justifica”: implicații pentru decizii și contramăsuri În analiza citată, Drost avertizează că riscul pentru Europa nu este doar agresiunea militară, ci și războiul hibrid – propagandă, sabotaj și operațiuni de influențare. În această cheie, el susține că înțelegerea logicii din spatele narațiunilor Kremlinului este necesară pentru a le contracara eficient, fără ca acest lucru să însemne legitimarea lor. „Trebuie să înțelegem cum Putin distorsionează istoria și o folosește ca armă. A înțelege nu înseamnă a justifica. Fără înțelegere, este imposibil să contracarăm eficient.” Totodată, expertul notează că, înainte de invazia pe scară largă, au existat avertismente inclusiv din Europa de Est și din partea CIA, însă în mai multe țări europene opinia dominantă era că Putin „nu vorbește serios”. Concluzia sa: narațiunile repetate consecvent ani la rând cresc probabilitatea ca ele să fie urmate de acțiuni, motiv pentru care „cheia este să-l luăm în serios” în sensul evaluării intențiilor. Context: mesaj politic despre viitorul Ucrainei în UE Materialul menționează și că, potrivit agenției Ukrinform, premierul olandez Rob Jetten a declarat că vede viitorul Ucrainei ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și a subliniat necesitatea începerii negocierilor cât mai curând posibil, în marja unei conferințe de securitate desfășurate la Haga. [...]
