Știri
Știri din categoria Externe
Reacția coordonată a UE și NATO ridică miza de securitate după ce Germania a acuzat oficial Rusia pentru incidentul cu dronă de pe aeroportul din Leipzig, iar următorii pași urmează să fie discutați de miniștrii de Externe ai Uniunii, potrivit Biziday.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că „dovezile sunt clare” și a salutat măsurile anunțate de Berlin, adăugând că Alianța „va continua să își consolideze capacitatea de a descuraja și apăra toți aliații împotriva oricărei amenințări – inclusiv a acțiunilor maligne precum cele observate la Leipzig și în alte părți ale Alianței”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că a discutat cu cancelarul Merz despre „atacul hibrid” de la Leipzig și a transmis că UE este „pe deplin solidară cu Germania”. Ea a susținut că guvernul german „a luat măsuri ferme” și că „atacurile hibride nu vor trece fără un răspuns clar”, acuzând Rusia că încearcă să semene „neîncredere și frică” în societățile europene. În același mesaj, a reiterat sprijinul pentru Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”.
Președintele Consiliului European, António Costa, a condamnat „în termenii cei mai duri” tentativa de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig și a cerut Rusiei să oprească războiul de agresiune împotriva Ucrainei, subliniind, la rândul său, solidaritatea UE cu Germania.
Ministrul polonez de Externe a susținut poziția Germaniei și a indicat că miniștrii de Externe ai UE vor discuta „următorii pași” la reuniunea lor din Irlanda, programată marți și miercuri. În același context, Donald Tusk a spus că Rusia „nu va câștiga acest război”.
Separat, viceprim-ministrul și ministrul de Externe al Ungariei, Anita Orbán, a declarat că Budapesta este „profund îngrijorată” de creșterea „numărului și intensității” activităților hibride rusești pe teritoriul european.
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a avertizat că Rusia încearcă să intimideze și să submineze sprijinul pentru Ucraina, dar „nu va reuși”, afirmând solidaritatea deplină cu Germania. Și alți lideri europeni au transmis mesaje similare: președintele Lituaniei a vorbit despre „deplină solidaritate”, iar oficiali suedezi au spus că „suntem uniți” și vor continua să apere „aliatul și vecinul” lor.
Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a susținut acțiunile Germaniei și a legat direct incidentul de securitatea colectivă: „Securitatea aliaților noștri este securitatea noastră, a tuturor”.
Informațiile sunt relatate de Biziday, care citează The Guardian.
Recomandate
Uniunea Europeană transmite că prezența Rusiei la reuniuni precum G20 nu trebuie tratată ca o revenire la „business as usual” , iar mesajul are implicații directe pentru direcția sancțiunilor și a fluxurilor financiare către Ucraina, potrivit G4Media . Reacția vine după ce ministrul rus de finanțe, Anton Siluanov , a fost prezent la reuniunea miniștrilor de finanțe din G20 organizată de SUA, la Asheville (Carolina de Nord). Comisarul european pentru economie și productivitate, Valdis Dombrovskis , a spus că „nu este momentul de a normaliza Rusia sau prezența Rusiei la acest tip de reuniuni”, calificând participarea ministrului rus drept nepotrivită în contextul războiului declanșat de Moscova împotriva Ucrainei. Declarațiile au fost făcute înainte de reluarea discuțiilor din ultima zi a reuniunii G20. Semnal de reglementare: fără relaxare politică, deci fără relaxare economică Din perspectiva UE, mesajul urmărește să evite ca participarea Rusiei la forumuri internaționale să fie interpretată ca un pas spre normalizare, ceea ce ar putea alimenta presiuni pentru diminuarea izolării economice și diplomatice a Moscovei. Dombrovskis a invocat dificultatea de a discuta „subiecte sensibile” cu reprezentanți ai unor regimuri care „poartă un război și ucid în fiecare zi civili”. Ce s-a întâmplat la G20 și de ce contează Ziua de luni a reuniunii a fost marcată de apariția „surprinzătoare” a lui Anton Siluanov, care s-a așezat la masa discuțiilor alături de delegațiile participante. În acest context, el a putut discuta direct cu secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, gazda reuniunii, într-un moment în care președintele SUA, Donald Trump, ar fi încercat o apropiere de Moscova de la revenirea la Casa Albă, fapt care a iritat Bruxellesul. UE a obținut însă excluderea lui Siluanov de la fotografia de familie, un gest cu valoare simbolică, menit să limiteze semnalele publice de reintegrare. Următorul pas: presiuni pentru mai mult sprijin financiar pentru Ucraina În aceeași conferință de presă, Dombrovskis a spus că a făcut „presiuni” asupra miniștrilor de finanțe pentru a-și spori ajutorul financiar pentru Ucraina. Materialul nu oferă detalii despre sume, instrumente sau termene, astfel că rămâne neclar ce angajamente concrete ar putea rezulta din discuțiile din G20. [...]
UE pune pe masă finanțarea Ucrainei și posibile noi sancțiuni , într-o reuniune care poate influența atât fluxurile de bani către Kiev, cât și cadrul de sancțiuni cu impact direct asupra piețelor europene, potrivit Agerpres . Miniștrii de externe și ai apărării din Uniunea Europeană se întâlnesc marți la Wicklow , la sud de Dublin, pentru discuții despre Ucraina și Orientul Mijlociu. O parte dintre oficiali au participat deja luni seara la o cină, iar pe agenda discuțiilor figurează implementarea împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat de UE Ucrainei și continuarea sprijinului pentru forțele ucrainene care se opun Rusiei. Un alt subiect anticipat este cooperarea dintre industriile de apărare din Ucraina și Uniune. Miza financiară: împrumutul UE și activele rusești blocate Șefii diplomațiilor sunt așteptați la Wicklow abia marți seara, urmând ca miercuri să discute despre susținerea Ucrainei pe viitor. În contextul în care necesitățile financiare ale Kievului sunt în creștere, sunt probabile discuții despre soarta activelor de 210 miliarde de euro ale băncii centrale a Rusiei, blocate în UE în cadrul sancțiunilor împotriva Moscovei. Pe lângă acest dosar, miniștrii de externe vor avea în vedere și alte sancțiuni, fără ca materialul să detalieze măsuri concrete sau un calendar de decizie. Apărare și Orientul Mijlociu: spațiul, Libanul și securitatea maritimă Pentru miniștrii apărării, dialogul vizează și importanța tot mai mare a spațiului în apărarea modernă, precum și situația din Orientul Mijlociu, cu accent pe Liban și securitatea maritimă. În privința Orientului Mijlociu, discuțiile urmează să includă atât situația generală din regiune, cât și criza umanitară din Fâșia Gaza și eventualitatea unor sancțiuni împotriva Israelului pentru tratamentul aplicat palestinienilor. Materialul nu precizează dacă se așteaptă concluzii sau decizii la finalul reuniunii. [...]
NATO spune că nu vede o amenințare iminentă asupra unui stat membru , deși Rusia își intensifică atât atacurile asupra Ucrainei, cât și „acțiunile hibride” în Europa, potrivit Mediafax . Mesajul are relevanță directă de securitate pentru regiune și pentru mediul economic european, prin riscul de escaladare și prin presiunea pe măsurile de protecție și reziliență. Un oficial NATO a explicat că, în pofida „rezistenței foarte puternice” întâmpinate de Rusia în Ucraina, Moscova își intensifică acțiunile, inclusiv pe componenta „hibridă” – un termen folosit pentru operațiuni sub pragul războiului deschis, precum sabotaj, atacuri cibernetice, dezinformare sau presiuni indirecte. Declarațiile oficialului sunt atribuite de Mediafax agenției Reuters. „În timp ce se confruntă cu o rezistență foarte puternică din partea Ucrainei, rușii își intensifică atacurile asupra acesteia, precum și acțiunile hibride în Europa.” „În acest moment, nu observăm nicio amenințare iminentă de atac.” De ce contează: semnal de vigilență, fără alarmă oficială Poziția NATO vine după o evaluare a serviciilor secrete americane, care avertizează că Vladimir Putin ar putea „testa hotărârea” Alianței prin acțiuni limitate, chiar în timp ce războiul din Ucraina continuă. În acest context, mesajul NATO încearcă să țină echilibrul între două obiective: menținerea vigilenței și evitarea unei escaladări prin retorică de criză. Oficialul a mai spus că NATO rămâne „vigilentă” și că Alianța continuă să lucreze „non-stop” pentru securitatea cetățenilor săi, reiterând sprijinul pentru Ucraina. Context regional: avertismentul Poloniei și poziția României Declarația NATO este plasată și pe fondul avertismentului premierului polonez Donald Tusk , care a spus că Polonia și Alianța trebuie să fie pregătite pentru scenarii diferite și că o provocare rusească împotriva unui stat membru nu poate fi exclusă. În paralel, directorul CIA, John Ratcliffe , a efectuat o vizită în Rusia și a avut o întâlnire scurtă cu oficiali ai serviciilor de informații ruse, avertizând Moscova să nu recurgă la astfel de demersuri, potrivit informațiilor citate în material. În același cadru, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că ipoteza unui atac al Rusiei nu este susținută de probe în acest moment. „Există această ipoteză de escaladare din partea Rusiei, dar pentru moment nu există informații care să o susțină.” [...]
Un referendum din 27 septembrie poate limita capacitatea Elveției de a aplica sancțiuni și de a coopera cu NATO , dacă inițiativa pentru „neutralitate strictă” va trece, potrivit Recorder . Aproximativ o mie de persoane s-au adunat sâmbătă la Berna, în fața Palatului Federal, pentru a susține modificarea Constituției astfel încât neutralitatea să se aplice „fără excepție”. Inițiativa, intitulată „Salvarea neutralității elvețiene”, îi reproșează guvernului cooperarea cu NATO și alinierea la sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei, pe fondul războiului din Ucraina, conform AFP (citată de Recorder). La miting au fost afișate mesaje precum „Nu NATO!”, „Da neutralității elvețiene!” și „Să dăm o șansă păcii”. Ce ar schimba inițiativa, dacă este adoptată Organizația suveranistă Pro Suisse a strâns semnăturile necesare pentru declanșarea votului popular. Propunerea cere garantarea în Constituție a unei neutralități aplicate „fără excepție”, ceea ce ar avea efecte directe asupra politicii externe, inclusiv: ar împiedica aprofundarea relațiilor cu NATO; ar exclude orice alianță militară, cu excepția situației unui atac extern; ar interzice impunerea de sancțiuni, cu excepția celor decise de Organizația Națiunilor Unite. De ce se opun guvernul, parlamentul și majoritatea partidelor Guvernul și parlamentul au respins inițiativa, considerând-o „prea dogmatică” și de natură să reducă marja de manevră a Elveției într-un context de tensiuni geopolitice în creștere. Și majoritatea partidelor mari s-au pronunțat împotrivă, argumentând că propunerea ar slăbi capacitatea țării de a-și adapta politica externă. Singura excepție menționată este Uniunea Democratică de Centru (UDC, dreapta populistă), principala forță politică din Elveția, asociată cu inițiativa încă de la lansare. Context: neutralitatea, sub presiune după 2022 și acuzații de influență rusă Elveția este recunoscută drept țară neutră din 1815, iar neutralitatea sa este permanentă și armată. Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a relansat însă dezbaterea privind neparticiparea la conflicte externe. În ultimele săptămâni, presa elvețiană și-a exprimat îngrijorarea privind o posibilă influență rusă în spatele campaniei, denumită de unii opozanți „inițiativa Putin”, în condițiile în care mai mulți promotori sunt cunoscuți pentru poziții proruse. Fostul diplomat Jean-Daniel Ruch a cerut, totuși, ca dezbaterea să nu fie „demonizată”, potrivit relatării. [...]
Referendumul din Islanda alimentează discursul suveranist în Europa , după ce Marine Le Pen și Nigel Farage au salutat public respingerea reluării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, potrivit Mediafax . Marine Le Pen, candidată a extremei drepte din Franța la alegerile prezidențiale din 2027, a scris pe X că votul islandezilor ar demonstra că aderarea la UE nu este „orizontul firesc” pentru toate democrațiile europene. „Prin respingerea, prin referendum, a reluării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, poporul islandez a reamintit un lucru evident: aderarea la Uniunea Europeană nu este orizontul firesc al oricărei democrații europene” În aceeași postare, Le Pen a susținut că rezultatul transmite un mesaj despre dreptul statelor de a-și decide singure viitorul și de a-și apăra interesele naționale. „Acest vot transmite un mesaj clar: popoarele trebuie să poată decide singure asupra viitorului lor, asupra instituțiilor lor și asupra capacității de a-și apăra interesele naționale” Le Pen a adăugat că, în contextul în care „unii promovează mai mult federalism” și un transfer mai mare de suveranitate către Comisia Europeană , votul din Islanda ar arăta că este posibilă „o Europă a națiunilor libere, suverane” care cooperează voluntar pe teme de interes comun. Nigel Farage, unul dintre cei mai cunoscuți susținători ai Brexitului, a transmis la rândul său un mesaj pe X. „Felicitări Islandei pentru votul de a-și păstra independența” Islandezii au respins sâmbătă reluarea negocierilor de aderare la UE. Conform rezultatelor finale citate de Mediafax, tabăra „Nu” a obținut 52,8% din voturi, iar „Da” 47,2%. [...]
Declarațiile Rusiei despre „drepturile vorbitorilor de rusă” reiau un tipar folosit înaintea invaziei din Ucraina , iar Bucureștiul le tratează ca pe un semnal că Moscova își pierde influența în Republica Moldova, potrivit Antena 3 . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a reacționat după ce ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Ozerov , a sugerat că Republica Moldova ar putea avea „soarta Ucrainei”. Țoiu a spus la Digi24 că astfel de declarații reprezintă, de fapt, o recunoaștere a pierderii influenței ruse în regiune și a adăugat că „și-au pierdut și controlul”. Miza: parcursul european al Republicii Moldova și presiunea diplomatică în UE Șefa diplomației române a susținut că cetățenii Republicii Moldova sunt pe „drumul ireversibil” al aderării la Uniunea Europeană. În același context, ea a indicat drept rezultat al ultimilor ani deschiderea a două „clustere” de negociere (grupuri tematice de capitole din procesul de aderare) și a afirmat că obiectivul este deschiderea tuturor până la finalul anului, pentru avansarea negocierilor de aderare. Țoiu a subliniat însă că, dincolo de voința internă din Republica Moldova, este necesară „munca diplomatică” în interiorul Uniunii Europene pentru alinierea tuturor statelor membre la un acord privind acest parcurs. Acuzațiile ambasadorului rus: „monitorizăm” și referiri la sprijin pentru Ucraina În material este redată și poziția ambasadorului rus la Chișinău, care, într-un interviu acordat presei de stat de la Moscova, a declarat că Rusia „monitorizează” situația privind respectarea drepturilor cetățenilor vorbitori de limbă rusă din Republica Moldova. Antena 3 notează că afirmațiile amintesc de discursul Kremlinului dinaintea invaziei Ucrainei din 2022. Ozerov a mai acuzat că Occidentul ar folosi deja teritoriul Republicii Moldova pentru Forțele Armate ale Ucrainei, lucru care, în formularea sa, „nu poate decât să provoace îngrijorare” în rândul locuitorilor locali. În replică, Oana Țoiu a afirmat că Rusia investește „sute de milioane” în propagandă pentru a vulnerabiliza percepția față de NATO și Uniunea Europeană și că aceeași dinamică ar fi folosită și în raport cu Republica Moldova. [...]
