Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Rusia și Ucraina revin la masa...

Rusia și Ucraina revin la masa negocierilor la Geneva – noi discuții mediate de SUA pe 17–18 februarie

Negocieri de pace între Rusia și Ucraina la Geneva, cu oficiali la masă.

Rusia și Ucraina vor relua negocierile de pace la Geneva pe 17–18 februarie, într-un nou format trilateral mediat de Statele Unite, în timp ce războiul se apropie de patru ani fără un compromis teritorial clar, relatează Al Jazeera. Anunțul a fost confirmat de Kremlin, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, și de administrația de la Kiev.

Noua rundă de discuții vine după două întâlniri anterioare organizate la Abu Dhabi, conduse de emisari americani, și are loc pe fondul intensificării luptelor de-a lungul liniei frontului de aproximativ 1.250 de kilometri. Principalele puncte de dispută rămân Donbasul și garanțiile de securitate pentru Ucraina.

Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din partea regiunii Donețk aflată încă sub controlul Kievului, în timp ce Ucraina respinge o retragere unilaterală și solicită garanții occidentale ferme pentru a preveni reluarea ostilităților după un eventual armistițiu. Președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că Washingtonul ar fi stabilit un termen-limită în luna iunie pentru ajungerea la un acord.

Delegația rusă va fi condusă de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Vladimir Putin, care a participat și la negocierile eșuate din 2022. Din partea Ucrainei, echipa va fi condusă de Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare, alături de alți oficiali de rang înalt.

Între timp, atacurile continuă. În estul Ucrainei, trei frați cu vârste între 8 și 19 ani au murit într-un bombardament rusesc, iar la Odesa o persoană a fost ucisă și alte șase rănite în urma unui atac asupra infrastructurii portuare și energetice. De cealaltă parte, autoritățile din regiunea Volgograd au anunțat trei răniți, inclusiv un copil, după un atac ucrainean cu drone.

La Conferința de Securitate de la München, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că este dispus la dialog cu Moscova, dar a subliniat că Rusia trebuie să demonstreze că este pregătită pentru discuții „serioase” privind un armistițiu. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat că Rusia nu câștigă războiul, susținând că avansul său este lent și costisitor.

În paralel, ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha s-a întâlnit la München cu omologul chinez Wang Yi, discutând despre rolul Beijingului în eforturile de pace, într-un context în care China își declară neutralitatea, dar este acuzată de sprijin indirect pentru Moscova.

Tag-uri:statele uniterusiagenevadonbasnegocieri de pacevolodimir zelenskiucraina
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăaljazeera.com
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Serghei Lavrov exprimând îngrijorări legate de negocierile de pace în Donbas.
Externe11 feb. 2026

Rusia consideră „nerealist” noul cadru de pace – condițiile din Donbas, miezul conflictului

Rusia respinge cadrul de pace SUA–Ucraina propus pentru negocieri, afirmând că acesta contrazice propunerea inițială primită de la Washington – a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov , pe 11 februarie, în contextul în care discuțiile diplomatice trilaterale ar putea fi reluate în această săptămână. Aflăm detaliile prin intermediul TVR Info . Lavrov susține că Moscova a primit anterior, înainte de summitul planificat pentru august în Alaska, un document neoficial din partea SUA prin intermediul emisarului special Steve Witkoff, care conținea puncte considerate „realiste” și adaptate la „realitățile de pe teren”. Acest plan, spune el, oferea o posibilă bază de negociere. În schimb, versiunea actuală – un document în 20 de puncte elaborat de oficiali americani și ucraineni la finalul anului 2025 – ar fi fost ignorată de Rusia, deoarece „nu a fost transmis nici oficial, nici neoficial” . Planul actual vine după un proiect inițial, mai amplu, în 28 de puncte, considerat de Kiev drept inacceptabil, deoarece părea să impună o capitulare tacită. Între timp, noul cadru revizuit urma să fie discutat de cele trei părți – SUA, Ucraina și Rusia – și a fost transmis indirect la Kremlin prin intermediul lui Kirill Dmitriev , omul de legătură al Moscovei, și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump . Ce spune Lavrov despre procesul de pace: Criticile sale fac parte dintr-o serie de declarații dure lansate în ultimele trei zile Acuză administrația Trump că nu ar fi respectat înțelegerile din 2025, care ar fi prevăzut retragerea Ucrainei din Donbas fără conflict Neagă orice entuziasm nejustificat și avertizează că „negocierile sunt departe de a fi finalizate” Poziția SUA și a Ucrainei: În timp ce Lavrov atacă direcția negocierilor, președintele Donald Trump a transmis un mesaj mult mai optimist, afirmând că Ucraina și Rusia sunt „mai aproape ca niciodată” de o înțelegere . De asemenea, președintele ucrainean a indicat că Washingtonul încearcă să încheie conflictul până în vara acestui an. Obstacole majore: Chestiunea teritorială rămâne principalul punct de blocaj. Rusia cere retragerea completă a trupelor ucrainene din Donbas. Ucraina refuză categoric această variantă, dar sugerează posibilitatea unor soluții alternative, precum o zonă demilitarizată. În concluzie, deși contactele diplomatice s-au intensificat, lipsa unei perspective comune asupra pașilor următori și a unei baze clare de negociere arată că acordul de pace este încă departe. Marginalizarea lui Lavrov din procesul direct și implicarea lui Dmitriev sugerează o mutare a centrului de greutate în cadrul delegației ruse, posibil spre o abordare mai pragmatică, dar încă neasumată public de Kremlin. [...]

Explozii în Kiev, clădiri afectate de atacuri cu rachete.
Externe12 feb. 2026

Kievul, vizat de un atac „masiv” cu rachete rusești - Explozii raportate în mai multe zone ale orașului

Kievul a fost ținta unui atac „masiv” cu rachete rusești în noaptea de miercuri spre joi , iar explozii au fost auzite în mai multe zone ale orașului, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a transmis pe Telegram că atacul era „încă în desfășurare” în timpul nopții. Conform relatărilor oficialilor ucraineni, au fost lovite clădiri rezidențiale și nerezidențiale de pe ambele maluri ale râului Nipru, care traversează capitala. Într-un cartier, fragmente au căzut în apropierea a două clădiri rezidențiale, însă nu a izbucnit incendiu și nu au fost raportate victime; în zonă au fost trimise echipe medicale de urgență. Timur Tkacenko, șeful administrației militare a capitalei, a declarat că a fost înregistrat cel puțin un impact într-o suburbie din est. Martori ai Reuters au auzit explozii în oraș, pe fondul alertelor aeriene care au rămas în vigoare mult după miezul nopții. Atacul nu a vizat doar Kievul. Orașul Dnipro, din sud-estul Ucrainei, a fost de asemenea atacat, iar guvernatorul regional Oleksandr Ganzha a spus pe Telegram că unele case și mașini au fost avariate, fără indicii privind victime. Alertele de raid aerian au continuat atât în Kiev, cât și în Dnipro. Elementele-cheie raportate de autoritățile ucrainene și consemnate de Reuters includ: atac „masiv” cu rachete asupra Kievului, în desfășurare în timpul nopții; lovirea unor clădiri rezidențiale și nerezidențiale pe ambele maluri ale Niprului; căderea de fragmente lângă două clădiri rezidențiale, fără incendii și fără victime raportate; cel puțin un impact într-o suburbie estică a capitalei; atac și asupra orașului Dnipro, cu pagube materiale și fără indicii de victime; menținerea alertelor aeriene mult după miezul nopții. Atacul are loc în contextul discuțiilor despre o posibilă relansare a negocierilor de pace, menționate în aceeași relatare. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a afirmat miercuri că Statele Unite ar trebui să crească presiunea asupra Rusiei dacă obiectivul este încheierea războiului până în vară și a spus că nu este clar dacă Moscova va participa la discuțiile mediate de SUA de săptămâna viitoare. Kremlinul a transmis marți că nu a fost stabilită o dată pentru următoarea rundă, dar că discuțiile ar putea avea loc „în curând”, potrivit Reuters. [...]

Soldați ucraineni în acțiune, folosind artilerie în lupta împotriva forțelor ruse.
Externe13 feb. 2026

Contraatacuri ucrainene după blocarea Starlink pentru ruși – asalturile Moscovei scad cu până la 30%

Armata ucraineană a lansat contraatacuri locale după ce forțele ruse au rămas fără acces la Starlink , iar atacurile Moscovei s-au redus cu până la 30% , relatează Kyiv Post , citând Institutul pentru Studiul Războiului ( ISW ). Operațiunile sunt descrise drept tactice, nu o ofensivă majoră, și vizează exploatarea problemelor de comandă și comunicații din tabăra rusă. Potrivit analizei ISW, trupele ucrainene acționează în zona de frontieră dintre regiunile Dnipropetrovsk și Zaporijjea, unde încearcă să conecteze poziții defensive separate și să profite de slăbirea coordonării ruse. Scăderea ritmului asalturilor rusești a venit după ce, pe 4 februarie, SpaceX a dezactivat terminalele Starlink provenite de pe piața gri și neagră, utilizate de unități ruse în Rusia și în teritoriile ocupate din Ucraina. Pentru armata rusă, pierderea a sute de terminale a afectat comunicațiile și operarea dronelor. În paralel, autoritățile ruse au limitat accesul la aplicația Telegram pe 9 februarie, platformă esențială pentru coordonarea de pe linia frontului. Deși restricțiile nu au oprit complet atacurile, ele au generat haos și nemulțumiri în rândul militarilor ruși. Datele Statului Major ucrainean arată că numărul confruntărilor zilnice a scăzut de la 180–200 la aproximativ 130–160 în ultima săptămână, cu 142 de ciocniri raportate în ultimele 24 de ore. Cele mai intense lupte s-au înregistrat la Pokrovsk și în sudul zonei Huliai Pole. Atacurile cu drone și rachete rămân însă la un nivel ridicat. Inițial, bloggeri ruși au descris acțiunile ucrainene drept o contraofensivă amplă, însă ulterior inclusiv surse ruse au admis că este vorba despre operațiuni limitate. Forțele de Apărare din sudul Ucrainei au confirmat că nu există o ofensivă strategică, ci lupte locale și manevre tactice. [...]

Reprezentanți ai NATO discutând despre contribuțiile financiare ale europenilor.
Externe13 feb. 2026

Statele Unite propun NATO 3.0 - europenii să crească contribuțiile financiare în alianță

Statele Unite propun NATO 3.0, o nouă versiune a Alianței în care europenii să crească contribuțiile financiare , conform Știrile PROTV . Adjunctul șefului Pentagonului, Elbridge Colby , a susținut un discurs la Bruxelles, îndemnând statele europene să continue să majoreze cheltuielile pentru apărare. Colby a subliniat că Statele Unite vor continua să asigure descurajarea nucleară extinsă, dar a insistat că America dorește un „parteneriat, nu dependență” cu aliații săi europeni. SUA vor furniza capacități cheie într-un mod mai limitat și concentrat, iar administrația americană rămâne angajată în apărarea comună a NATO , conform articolului 5 din tratatul de fondare al Alianței. În cadrul discursului, Colby a făcut referire la conceptul de „NATO 3.0”, care implică o creștere a contribuțiilor financiare ale europenilor și o concentrare a NATO pe apărarea teritoriului Alianței. Acest nou concept a fost bine primit de unii aliați, ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, declarând că „NATO 3.0 este o modalitate bună de a explica punctul său de vedere, cu care suntem total de acord”. „De-a lungul anilor, el [Colby] a fost o forță constantă care a determinat Europa și Canada să-și intensifice eforturile în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare”, a afirmat Mark Rutte, secretarul general al NATO. Colby a subliniat, de asemenea, că SUA sub conducerea lui Trump se concentrează mai mult pe apărarea teritoriului și a intereselor în emisfera vestică și pe consolidarea descurajării în Pacificul de Vest. Această schimbare de focus necesită ca europenii să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria apărare. În concluzie, discursul lui Colby a fost perceput ca fiind moderat și pozitiv, contrastând cu tonul critic al unor oficiali americani la summiturile NATO anterioare. Această abordare a fost primită cu ușurare de aliații europeni, care se temeau de critici dure din partea reprezentanților SUA. [...]

Gavin Newsom discutând despre politica externă a SUA la München.
Externe13 feb. 2026

Democrații americani cer Europei să adopte o poziție fermă față de Trump – mesaj transmis la München

Democrații americani vor cere liderilor europeni să adopte o poziție fermă față de Donald Trump, la Conferința de Securitate de la München, într-un context de tensiuni privind direcția politicii externe a SUA , relatează The Guardian . Printre democrații prezenți la München se numără guvernatorul Californiei, Gavin Newsom , congresmena din New York Alexandria Ocasio-Cortez, senatorul de Arizona Ruben Gallego și guvernatoarea statului Michigan, Gretchen Whitmer. Aceștia intenționează să transmită un mesaj clar liderilor europeni: să nu cedeze în fața stilului confruntațional al președintelui republican. Gavin Newsom a declarat că „supunerea în fața nevoilor lui Trump” face Europa „să pară patetică pe scena mondială”, iar senatorul Gallego a acuzat administrația republicană că afectează reputația internațională a Statelor Unite prin decizii considerate impulsive. Delegația oficială americană este condusă de secretarul de stat Marco Rubio , însă în interiorul Europei există diferențe de abordare. Președintele Franței, Emmanuel Macron, susține o linie mai fermă în fața politicii externe a lui Trump, în timp ce secretarul general al NATO, Mark Rutte , avertizează că sprijinul și buna dispoziție a SUA rămân esențiale pentru securitatea europeană. Conferința de la München are loc într-un moment în care relațiile transatlantice sunt puse la încercare, iar liderii europeni încearcă să găsească un echilibru între menținerea parteneriatului strategic cu Washingtonul și apărarea intereselor proprii. [...]

Conferința de Securitate de la München reunește lideri pe teme globale.
Externe13 feb. 2026

Sprijinul NATO pentru Ucraina continuă și se intensifică la München - accent pe producția comună de drone și securitate europeană

Conferința de Securitate de la Munchen, unul dintre cele mai importante evenimente internaționale pe probleme de securitate, se desfășoară între 13 și 15 februarie 2026 , la Hotel Bayerischer Hof din Munchen, informează Digi24 . Sub conducerea ambasadorului Wolfgang Ischinger, conferința reunește lideri politici și experți care abordează probleme actuale de securitate globală. În cadrul conferinței, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat importanța securității comune pentru Ucraina și Europa, menționând inițiative precum prima întreprindere comună ucraineano-germană de producție de drone . Zelenski a subliniat necesitatea unei producții comune mai mari și a unei coordonări mai eficiente pentru a asigura securitatea în Europa. Mark Rutte , liderul NATO, a evidențiat o schimbare de mentalitate în rândul liderilor occidentali, remarcând o convergență de viziuni și unitate în cadrul NATO . El a ironizat propaganda rusă, afirmând că Rusia este percepută ca un urs puternic, dar acționează ca un melc de grădină în Ucraina. Conferința abordează teme esențiale precum apărarea, ordinea globală, securitatea umană și tehnologia. Raportul conferinței, intitulat „Sub Distrugere”, analizează situația internațională actuală și subliniază creșterea forțelor politice care favorizează distrugerea în locul reformei. Pe lângă discuțiile oficiale, evenimentul include și Forumul European Defense Townhall, care reunește cetățeni, media și lideri decizionali pentru a discuta viitorul Europei. De asemenea, „Seria Securitate și Literatură” explorează teme precum viitorul Ucrainei și securitatea în context apocaliptic. Conferința de Securitate de la Munchen , inițiată în 1963, continuă să fie o platformă importantă pentru dialogul global pe teme de securitate internațională, facilitând cooperarea și discuțiile strategice între liderii mondiali. [...]