Știri
Știri din categoria Externe
Rusia și Ucraina vor relua negocierile de pace la Geneva pe 17–18 februarie, într-un nou format trilateral mediat de Statele Unite, în timp ce războiul se apropie de patru ani fără un compromis teritorial clar, relatează Al Jazeera. Anunțul a fost confirmat de Kremlin, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, și de administrația de la Kiev.
Noua rundă de discuții vine după două întâlniri anterioare organizate la Abu Dhabi, conduse de emisari americani, și are loc pe fondul intensificării luptelor de-a lungul liniei frontului de aproximativ 1.250 de kilometri. Principalele puncte de dispută rămân Donbasul și garanțiile de securitate pentru Ucraina.
Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din partea regiunii Donețk aflată încă sub controlul Kievului, în timp ce Ucraina respinge o retragere unilaterală și solicită garanții occidentale ferme pentru a preveni reluarea ostilităților după un eventual armistițiu. Președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că Washingtonul ar fi stabilit un termen-limită în luna iunie pentru ajungerea la un acord.
Delegația rusă va fi condusă de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Vladimir Putin, care a participat și la negocierile eșuate din 2022. Din partea Ucrainei, echipa va fi condusă de Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare, alături de alți oficiali de rang înalt.
Între timp, atacurile continuă. În estul Ucrainei, trei frați cu vârste între 8 și 19 ani au murit într-un bombardament rusesc, iar la Odesa o persoană a fost ucisă și alte șase rănite în urma unui atac asupra infrastructurii portuare și energetice. De cealaltă parte, autoritățile din regiunea Volgograd au anunțat trei răniți, inclusiv un copil, după un atac ucrainean cu drone.
La Conferința de Securitate de la München, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că este dispus la dialog cu Moscova, dar a subliniat că Rusia trebuie să demonstreze că este pregătită pentru discuții „serioase” privind un armistițiu. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat că Rusia nu câștigă războiul, susținând că avansul său este lent și costisitor.
În paralel, ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha s-a întâlnit la München cu omologul chinez Wang Yi, discutând despre rolul Beijingului în eforturile de pace, într-un context în care China își declară neutralitatea, dar este acuzată de sprijin indirect pentru Moscova.
Recomandate
Rusia nu și-a atins obiectivele ofensivei din 2026, în pofida unui avantaj numeric aproape dublu , iar ritmul înaintării s-a redus semnificativ, susține comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski , într-un bilanț pentru primul semestru, citat de Kyiv Post . Mesajul are relevanță operațională: indică o scădere a intensității atacurilor rusești și o stabilizare a frontului, pe fondul unor pierderi lunare ridicate. Sîrski afirmă că forțele ruse „nu au putut atinge niciunul dintre obiectivele stabilite” pentru campania din 2026, deși ar fi avut „un avantaj aproape de două ori” la personal și echipamente. Potrivit acestuia, Rusia a trecut de la operațiuni ofensive active pe 13 direcții operaționale la „maximum șase sau șapte”. Ce spune Kievul despre dinamica de pe front Comandantul ucrainean susține că Ucraina nu doar își menține apărarea, ci desfășoară și acțiuni ofensive și „păstrează inițiativa operațională”. În evaluarea sa, raportul actual al acțiunilor ofensive ucrainene față de operațiunile rusești este de aproximativ 40:60. Tot Sîrski afirmă că ritmul înaintării Rusiei „s-a redus de peste două ori”. El susține că cele două părți au ajuns „practic la paritate” în privința vitezei de avans și că există „o tendință constantă” de creștere a raportului dintre teritoriul eliberat de forțele ucrainene și zonele în care Rusia reușește să avanseze. Costul uman și strategia de uzură Sîrski estimează pierderile rusești la o medie de circa 32.000 de militari uciși și răniți pe lună și spune că strategia ucraineană de uzură produce rezultate. În același context, președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, la NATO Defense Industries Forum din Ankara , că Ucraina elimină aproximativ 30.000 de militari ruși lunar, „în principal prin lovituri cu drone”, oferind și o cifră pentru luna iunie. Semnale externe: limitele ofensivei și presiunea pe obiective Într-un interviu pentru The Times, vicepreședintele SUA JD Vance a spus că Rusia se apropie de limitele capacităților sale ofensive și că plătește „mult pentru fiecare kilometru pătrat” capturat. În paralel, Financial Times a relatat — citându-l pe Zelenski, o evaluare a serviciilor ucrainene și surse familiarizate cu Kremlinul — că Vladimir Putin ar fi ordonat capturarea restului regiunii Donețk până la finalul anului, în pofida avansului lent și costisitor; Zelenski a respins public acest termen, afirmând că Moscova și-a amânat ținta de cel puțin 15 ori. Pentru mediul de afaceri și investitori, aceste evaluări sugerează un război de uzură prelungit, cu presiune continuă pe resurse, personal și producția militară, chiar dacă intensitatea operațiunilor rusești ar fi în scădere față de începutul anului. [...]
Atacurile ucrainene în adâncime cresc costul economic al războiului pentru Rusia , însă Kievul este „încă departe de o cotitură” pe front, potrivit unei evaluări făcute de comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, într-un bilanț publicat pe Telegram și relatat de Agerpres . Sîrski susține că, de la începutul anului, Ucraina a lovit 697 de ținte în Rusia cu atacuri cu rază lungă de acțiune, iar efectul cumulat ar fi generat „pierderi economice directe și indirecte” de peste 6,1 miliarde de dolari (aprox. 28,1 miliarde lei, la un curs estimativ de 4,6 lei/dolar). În același timp, el avertizează că aceste lovituri nu se traduc automat într-o schimbare decisivă a dinamicii militare. Costuri economice și presiune pe lanțul de aprovizionare cu carburant În bilanțul citat, șeful armatei ucrainene indică drept efect al loviturilor asupra infrastructurii petroliere ruse apariția unor penurii de carburant „în numeroase regiuni ruse și în Crimeea ”, teritoriu ucrainean anexat ilegal de Rusia în 2014. Mesajul sugerează o strategie de a afecta capacitatea de susținere logistică și economică a efortului de război, prin țintirea unor active energetice. Frontul: ritm ofensiv mai lent, dar fără „cotitură” Sîrski afirmă că Rusia nu și-ar fi atins obiectivele ofensivei, deși ar fi beneficiat de „aproape dublul efectivelor și al echipamentelor”. Potrivit acestuia, forțele ruse, care desfășurau anterior „operațiuni ofensive intense pe 13 axe”, ar mai continua acum doar pe „șase sau șapte” și ar înregistra pierderi grele, în timp ce Ucraina aplică o „strategie de epuizare” a adversarului. Totuși, comandantul-șef avertizează că Moscova își menține obiectivele militare în estul Ucrainei și că intensitatea atacurilor aeriene crește. „Intensitatea loviturilor cu rachete și drone nu încetează să crească, la fel și utilizarea bombelor aeriene ghidate și numărul crimelor comise împotriva populației civile.” Context: angajamente NATO și discuția despre Patriot Declarațiile vin la două zile după summitul NATO de la Ankara , unde președintele ucrainean Volodimir Zelenski a obținut noi angajamente occidentale privind apărarea antiaeriană. În același context, președintele american Donald Trump a anunțat un acord de principiu pentru autorizarea producției sub licență în Ucraina a rachetelor interceptoare Patriot, considerate esențiale pentru contracararea rachetelor balistice rusești. Pentru mediul economic, mesajul central rămâne că războiul continuă să se extindă în zona infrastructurilor critice, iar costurile invocate de Kiev indică o intensificare a dimensiunii economice a conflictului, chiar dacă o schimbare decisivă pe front nu este, deocamdată, anticipată de conducerea militară ucraineană. [...]
Mesajul de „răzbunare” al noului lider al Iranului crește riscul de escaladare regională , într-un moment în care orice deteriorare a securității în Orientul Mijlociu poate alimenta noi șocuri pe piețele energetice și de transport. Potrivit Mediafax , ayatollahul Mojtaba Khamenei a transmis sâmbătă, pe Telegram, că răzbunarea pentru moartea tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, este „cerința națiunii” și „trebuie cu siguranță să aibă loc”. Mesajul a fost publicat cu ocazia ceremoniilor funerare organizate la câteva luni după decesul fostului lider suprem al Iranului. În declarație, Mojtaba Khamenei a prezentat represaliile drept o obligație națională și religioasă. Potrivit informațiilor citate de Reuters , funeraliile au fost organizate după ce Ali Khamenei „ar fi fost ucis” în urma unor atacuri aeriene desfășurate de Statele Unite și Israel pe 28 februarie. În același mesaj, noul lider a reiterat intenția Teheranului de a răspunde pentru moartea liderului religios și a altor victime ale conflictelor recente. „Ne angajăm să răzbunăm sângele liderului martir și al tuturor martirilor acestor două războaie de la criminalii și ucigașii dezonorați.” Ce înseamnă pentru stabilitatea regională și pentru economie Declarația vine într-un context regional tensionat, cu relații ostile între Iran, Statele Unite și Israel. În acest cadru, un mesaj public care fixează „răzbunarea” ca prioritate politică și simbolică poate amplifica riscul de escaladare, cu efecte potențiale asupra securității regionale și a stabilității globale. Deocamdată, mesajul nu include detalii despre măsuri concrete sau despre un calendar al unor eventuale acțiuni, limitare care face dificilă evaluarea imediată a impactului operațional. Totuși, formularea folosită indică o linie dură a noii conduceri de la Teheran, urmărită atent de comunitatea internațională, în condițiile în care o escaladare militară în zonă poate afecta inclusiv fluxurile comerciale și prețurile energiei. [...]
Șapte lovituri aeriene rusești asupra Kramatorsk au ucis patru civili și au rănit 13, accentuând riscul operațional pentru un oraș-cheie din Donetsk aflat încă sub controlul Kievului , potrivit Kyiv Post . Atacurile au vizat vineri orașul Kramatorsk și localitatea apropiată Bilenke, iar autoritățile locale au indicat că a fost a doua lovitură asupra orașului în aceeași zi. Kramatorsk este unul dintre cele mai mari orașe din regiunea Donețk rămase sub control ucrainean și este frecvent țintit de atacuri cu rachete și lovituri aeriene. Ce s-a întâmplat și care sunt victimele Loviturile au avut loc între orele 15:01 și 15:20 (ora locală), conform procuraturii regionale din Donețk, și au afectat blocuri de locuințe și case. Bilanțul comunicat: patru morți și 13 răniți. Printre cei uciși se află doi frați adolescenți – o tânără de 18 ani și fratele ei de 14 ani. Cei 13 răniți au vârste cuprinse între 35 și 75 de ani. Cu ce ar fi fost lovite zonele civile Constatările preliminare ale procuraturii indică folosirea unor bombe aeriene ghidate FAB-250, echipate cu kituri de planare UMPK (dispozitive care permit muniției să planeze și să fie ghidată către țintă). Țintele au fost descrise drept zone civile. Ce urmează din punct de vedere juridic Procurorii regionali au anunțat deschiderea unei anchete prealabile în baza Articolului 438 din Codul penal al Ucrainei, articol care vizează presupuse încălcări ale legilor și obiceiurilor războiului. Atacul a urmat unei lovituri anterioare în aceeași zi, când oficialii locali raportaseră pagube într-un cartier rezidențial și la locuințe private, cu victime, dar fără decese confirmate; a doua serie de lovituri a ridicat semnificativ bilanțul, potrivit informațiilor citate de publicație. [...]
Reuniunea de la Paris mută accentul pe industria de apărare și pe garanții de securitate pentru Ucraina , într-un format în care liderii europeni încearcă să mențină „impulsul” de sprijin după summitul NATO de la Ankara , potrivit Agerpres . Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski vor participa luni, 13 iulie, la reuniunea „Coaliției de Voință” de la Paris, a anunțat vineri președinția franceză. Întâlnirea are ca obiectiv declarat menținerea ritmului de ajutor pentru Ucraina după reuniunea NATO din această săptămână. Ce se discută: garanții de securitate și mobilizarea industriei de apărare Palatul Élysée a precizat că este în curs planificarea garanțiilor de securitate care ar urma să fie acordate Ucrainei „atunci când se va ajunge la un acord de pace” între Kiev și Moscova. În același timp, agenda reuniunii include teme cu implicații operaționale și industriale, potrivit declarațiilor președintelui francez Emmanuel Macron de la Ankara: combaterea „flotei fantomă” a Rusiei; noi capabilități militare pentru Ucraina; o mobilizare mai mare a industriei de apărare; aprofundarea cooperării operaționale între susținătorii Kievului; noi inițiative în domeniul apărării și exerciții militare comune. Cine mai participă și cum se extinde „Coaliția de Voință” Pe lângă Rutte și Zelenski, președinția franceză a anunțat că liderii UE Ursula von der Leyen și Antonio Costa urmează să participe la reuniunea de luni. Totodată, două noi țări – Republica Moldova și Macedonia de Nord – s-au alăturat „Coaliției de Voință”, conform informațiilor transmise. Context: semnale de la Washington În același context, președintele american Donald Trump a indicat o poziție mai favorabilă față de Kiev la recentele summituri G7 și NATO, potrivit informațiilor citate de Agerpres din AFP. [...]
Ucraina spune că a lovit 48 de nave rusești în cinci zile, vizând inclusiv petroliere din „ flota umbrelă ” sancționată , într-o campanie care urmărește să afecteze logistica militară și fluxurile de combustibil ale Rusiei, potrivit Kyiv Post . Într-o operațiune „de amploare” desfășurată peste noapte, Statul Major General al Ucrainei a anunțat că a lovit 18 nave rusești: 13 petroliere, trei cargouri, un feribot și o navă auxiliară. Conform armatei ucrainene, aceste nave ar fi fost folosite pentru transport de combustibil, încărcături militare și alte livrări care susțin efortul de război al Rusiei. Ținta: lanțul de aprovizionare cu combustibil și transportul maritim Un element central al comunicării ucrainene este includerea petrolierelor asociate „flotei umbrelă” a Moscovei – o rețea de nave folosită pentru a ocoli sancțiunile. Separat, comandantul Forțelor Sistemelor Fără Pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi („Madyar”), a declarat că unități de drone au lovit 13 nave în apropierea Crimeei ocupate, dintre care 10 ar fi fost petroliere, alături de un cargo, un feribot și un remorcher. El a susținut că toate petrolierele vizate au fost identificate ca parte a flotei sancționate. Lovituri și asupra infrastructurii petroliere și energetice Pe lângă nave, Statul Major ucrainean a raportat atacuri asupra unor obiective de infrastructură a combustibililor din interiorul Rusiei și din Crimeea ocupată. Printre acestea: rafinăria Ilsky din regiunea Krasnodar, unde exploziile ar fi declanșat un incendiu; Ucraina o descrie drept una dintre cele mai mari facilități de procesare a petrolului din sudul Rusiei, cu o capacitate anuală de până la 6,6 milioane de tone metrice; terminalul petrolier Kurgannefteprodukt din Taganrog și depozitul Azovnefteprodukt din Azov (ambele în regiunea Rostov), unde au fost raportate incendii, explozii și fum; complexul NOVATEK Ust-Luga de procesare a condensatului de gaze din regiunea Leningrad, pe care armata ucraineană îl descrie drept una dintre cele mai mari facilități de acest tip din Rusia, cu o capacitate anuală de circa 7 milioane de tone metrice. Publicația notează că amploarea pagubelor nu a fost verificată independent. În Crimeea ocupată, Brovdi a mai spus că dronele ucrainene au lovit cinci stații electrice, inclusiv în apropiere de Saky, Yevpatoriya și Medvedeve, fără a oferi detalii despre efecte. De ce contează Dacă afirmațiile se confirmă, seria de lovituri indică o presiune crescută asupra logisticii ruse – atât pe mare (transport de combustibil și mărfuri), cât și pe uscat (rafinării, terminale și depozite), cu potențial de a complica alimentarea cu carburanți și susținerea operațiunilor militare. În același timp, informațiile provin din surse ucrainene și rămân, parțial, neconfirmate din surse independente. [...]
