Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își tensionează relația diplomatică cu Armenia după ce a decis să-și convoace ambasadorul la Moscova pentru consultări, pe fondul nemulțumirilor față de pașii Erevanului către Uniunea Europeană, potrivit Mediafax.
Ministerul rus de Externe a transmis că ambasadorul Federației Ruse în Armenia, S.P. Kopyrkin, a fost rechemat „în legătură cu pașii întreprinși de conducerea armeană în direcția unei apropieri de Uniunea Europeană”. În material este menționat că informația a fost relatată de Ukrinform, care citează Reuters.
Decizia vine într-un moment în care, cu o zi înainte, pe 29 mai, Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) – bloc condus de Rusia – a anunțat că analizează posibilitatea suspendării Armeniei din organizație, pe fondul orientării pro-europene a autorităților armene. Totodată, UEEA ar fi cerut organizarea unui referendum pe această temă.
În același context, Vladimir Putin a avertizat Armenia la summitul UEEA de la Astana, invocând riscul unui „scenariu ucrainean”, notează The Moscow Times. În articol este reprodusă declarația liderului rus:
„Criza din Ucraina a început odată cu încercările de aderare la UE. Nu ne-am opus acestui lucru.”
Materialul mai arată că, pe 10 mai, Putin a reluat ideea unui referendum în Armenia privind orientarea europeană și a vorbit despre o posibilă „separare blândă, inteligentă și reciproc avantajoasă” între cele două țări.
Deși Armenia este oficial aliat al Rusiei, în ultimii ani a intensificat relațiile cu Occidentul, „în ciuda dependenței economice de Moscova”, potrivit textului. Sondajele citate indică faptul că, înainte de alegerile din iunie, partidul premierului pro-occidental Nikol Pașinian conduce în fața opoziției pro-ruse.
Recomandate
Rusia își ridică miza de presiune asupra Armeniei prin rechemarea ambasadorului la Moscova „pentru consultări” legate de apropierea Erevanului de Uniunea Europeană, o mișcare care semnalează un posibil conflict de linie în interiorul Uniunii Economice Eurasiatice (UEE), blocul economic condus de Rusia, potrivit news.ro . Ministerul rus de Externe a transmis că ambasadorul Rusiei în Armenia, Serghei Kopîrkin , a fost chemat la consultări „despre măsurile luate” în vederea „unei apropieri de Uniunea Europeană (UE), care subminează cooperarea în cadrul” UEE. Decizia vine la o zi după ce Vladimir Putin și-a înăsprit public tonul față de Armenia, la un summit al UEE. Putin a avertizat, vineri, în Kazahstan, că „scenariul ucrainean” ar fi început cu o tentativă a Kievului de a adera la UE și a cerut Armeniei să organizeze „cât mai rapid” un referendum pe această temă. În același context, liderul rus a spus că Armenia trebuie să aleagă între UE și UEE, deoarece „este imposibil să le împaci pe amândouă”. De ce contează: semnal de risc pentru integrarea economică din UEE Rechemarea ambasadorului la consultări indică o escaladare diplomatică ce poate afecta cooperarea economică în cadrul UEE, în condițiile în care Moscova descrie apropierea de UE drept un factor care „subminează” funcționarea blocului. În termeni practici, mesajul transmis de Kremlin este că o dublă ancorare – spre UE și spre UEE – nu mai este acceptată politic. Context politic: presiune înainte de alegeri în Armenia Declarațiile lui Putin și rechemarea ambasadorului au loc cu o săptămână înainte de alegeri în Armenia, considerate un test pentru premierul Nikol Pașinian , care a încercat să mențină relații atât cu Rusia, cât și cu Occidentul. În luna curentă, Armenia a găzduit un summit european, iar UE a salutat „un salt înainte” în relațiile cu Erevanul. Potrivit informațiilor citate, Armenia a iritat Kremlinul prin încălzirea relațiilor cu UE în ultimii ani, pe fondul frustrării față de incapacitatea percepută a Rusiei de a o apăra în războaiele cu Azerbaidjanul. [...]
Rusia își crește presiunea politică asupra Armeniei după pași recenți ai Erevanului spre Uniunea Europeană, mergând până la rechemarea ambasadorului la consultări, potrivit HotNews . Mișcarea semnalează o înăsprire a liniei Moscovei față de un aliat tradițional și pune în prim-plan riscul unei rupturi în arhitectura regională de cooperare economică dominată de Rusia. Ministerul rus de Externe a anunțat că ambasadorul Rusiei în Armenia, Serghei Kopîrkin , a fost chemat la Moscova „la consultări” privind măsurile de apropiere de UE, despre care susține că „subminează cooperarea” în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) . Decizia vine la o zi după ce președintele Vladimir Putin și-a înăsprit public tonul la un summit al UEE, afirmând că „scenariul ucrainean” a început cu tentativa Kievului de a adera la UE. În același context, Putin a cerut Armeniei să organizeze „cât mai rapid” un referendum pe această temă și a insistat că Erevanul trebuie să aleagă între UE și UEE, deoarece „este imposibil să le împaci pe amândouă”. Relația Moscova–Erevan, pe o pantă descendentă Rechemarea ambasadorului este prezentată ca cel mai recent episod dintr-o relație tot mai tensionată între cei doi aliați tradiționali. La începutul lunii mai, Rusia a protestat după vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Erevan și a acuzat Armenia că i-a oferit o „platformă pentru remarci antirusești”. Atunci, Moscova a convocat ambasadorul Armeniei în Rusia, invocând proteste față de ceea ce a calificat drept „amenințări teroriste la adresa Rusiei”, formulate de Zelenski la Erevan. În paralel, Moscova și-a exprimat repetat îngrijorarea față de apropierea Armeniei de UE, temeri amplificate după ce Erevanul a găzduit pe 4 mai reuniunea Comunității Politice Europene, cu peste 40 de lideri europeni, inclusiv Zelenski. Ulterior a avut loc și un summit UE–Armenia, după care Bruxellesul a luat act de aspirațiile europene ale Armeniei. Ministrul armean de Externe, Ararat Mirzoian, a declarat recent că Armenia rămâne membră a UEE, dar că „aspirațiile europene nu au dispărut”. În același registru, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că „cel mai important” este ca Armenia să nu adopte o poziție antirusească și că Rusia așteaptă o explicație din partea Erevanului. [...]
Incidentul cu drona rusească de la Galați reaprinde întrebările despre capacitatea NATO de a-și apăra teritoriul , într-un moment în care europenii resimt simultan presiunea războiului din Ucraina și incertitudinea legată de angajamentul SUA față de securitatea continentului, potrivit Digi24 , care citează o analiză New York Times . Drona care a lovit un bloc de apartamente din România vineri dimineață, rănind două persoane pe teritoriul NATO, „ar fi putut fi un accident”, dar a amplificat prudența și anxietatea europeană, pe fondul prelungirii războiului din Ucraina în al cincilea an. În acest context, liderii europeni avertizează asupra unei Rusii militarizate care ar putea ataca NATO în următorii trei până la cinci ani, în timp ce președintele american Donald Trump continuă să ridice îndoieli privind angajamentul SUA pentru apărarea Europei. Deși incidentul nu a fost „nici pe departe începutul unui atac”, reacțiile politice au fost dure, iar episodul a alimentat din nou discuția despre vulnerabilități, inclusiv în condițiile în care NATO și statele membre încearcă să își întărească apărarea antidrone. Analiza menționează eforturi precum „ziduri anti-drone” și Operațiunea Eastern Sentry (Santinela Estică), lansată în septembrie 2025 după o intruziune mai amplă a dronelor rusești în Polonia. „Escaladare pentru a dezescalada”: miza Moscovei, dincolo de incident Potrivit analiștilor citați, episoadele de tipul celui din România servesc intereselor președintelui rus Vladimir Putin de a diviza NATO și de a slăbi legătura transatlantică, încurajând Washingtonul să își reducă prezența militară în Europa. În paralel, Rusia ar urmări un obiectiv mai imediat: să schimbe dinamica războiului din Ucraina prin intensificarea atacurilor și prin avertismente către statele care sprijină Kievul. Hanna Notte, expertă la Centrul James Martin pentru Studii de Neproliferare , afirmă că Moscova își amplifică avertismentele privind escaladarea către „hinterlandul strategic”, adică țările care susțin Ucraina. Jan Techau, director pentru Europa al Grupului Eurasia, susține că Rusia încearcă să mute presiunea în interiorul societăților occidentale și să alimenteze ideea că Ucraina nu poate câștiga. În aceeași logică, Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO, descrie strategia drept încercarea rușilor de „a escalada pentru a dezescalada”, pentru a negocia dintr-o poziție de forță. Factorul SUA: retrageri, contradicții și efectul asupra calculului de risc Analiza indică faptul că declarațiile și acțiunile recente ale administrației Trump sporesc anxietatea europeană. Trump a atacat țările NATO și a numit alianța „un tigru de hârtie”, iar secretarul de stat Marco Rubio a pus sub semnul întrebării utilitatea NATO dacă aliații nu permit folosirea bazelor lor pentru un război american. În plan militar, oficiali americani le-au transmis europenilor că trebuie să își asume mai mult din apărarea convențională, pe fondul mutării de trupe și echipamente în Indo-Pacific. Totodată, un oficial al Departamentului Apărării, Alexander Velez-Green, le-a spus aliaților NATO că Pentagonul reduce substanțial forțele pe care intenționa să le trimită în Europa în caz de criză, inclusiv capabilități de lovire la distanță și avioane de realimentare aer-aer. Materialul mai notează decizia lui Trump de a retrage 5.000 de soldați din Germania și temerile Berlinului că ar putea fi anulat un plan de staționare a rachetelor Tomahawk. În același timp, după anularea trimiterii unei alte brigăzi blindate în Polonia, Trump a spus că va trimite încă 5.000 de soldați în Polonia, ceea ce a amplificat confuzia privind direcția politicii americane. Julianne Smith, fost ambasador al SUA la NATO, vorbește despre „atât de multe contradicții” care ar putea crește riscul unei erori de calcul din partea lui Putin, în condițiile în care alianța ar putea fi percepută ca fiind într-un punct slab. Ea mai invocă și lipsa de rachete de apărare aeriană, parțial din cauza utilizării lor extinse în războiul din Orientul Mijlociu, ceea ce ar limita capacitatea Ucrainei și a aliaților de a cumpăra echipamentele necesare. Ce urmează: presiune pe apărarea antiaeriană și pe coeziunea alianței Din perspectiva impactului operațional, episodul de la Galați adaugă presiune pe măsurile de protecție a spațiului aerian și pe capacitatea de reacție la intruziuni cu drone, într-un climat în care Rusia combină amenințări, intruziuni aeriene, atacuri cibernetice și sabotaje asupra infrastructurii critice din țările NATO. În plan politic, mesajele agresive venite de la Moscova rămân parte din ecuație. Dmitri Medvedev a transmis europenilor, într-o postare citată în analiză: „Ar trebui să realizați că autoritățile voastre au intrat unilateral într-un război cu Rusia. Așa că fiți vigilenți și nu vă lăsați surprinși de nimic. Somnul liniștit s-a terminat.” [...]
Uniunea Europeană pregătește înăsprirea apărării comerciale față de China , pe fondul unui deficit record și al presiunii tot mai mari asupra industriei, potrivit Digi24 . Bruxelles-ul discută un pachet mai „sistemic” de măsuri – de la taxe și investigații sectoriale până la condiționarea investițiilor și excluderi din infrastructuri critice – în timp ce Beijingul avertizează că va răspunde cu represalii. Comisia Europeană a convocat vineri o reuniune cu majoritatea comisarilor, într-o „dezbatere de orientare”, pentru a reevalua relația cu Beijingul. Mesajul oficial a fost că dialogul va continua, dar că „starea actuală a relației comerciale și investiționale nu este sustenabilă”. Potrivit Comisiei Europene, deficitul comercial al UE cu China a ajuns anul trecut la 359,9 miliarde de euro, alimentând apelurile pentru protejarea pieței europene de importurile chineze ieftine, care ar pune presiune pe sectoare precum metalurgia, chimia și industria auto. În același timp, UE insistă că strategia rămâne „reducerea riscurilor, nu decuplare” – adică diminuarea dependențelor fără ruperea legăturilor economice. Ce instrumente ia în calcul Bruxelles-ul Pe linia de reglementare și control economic, UE a acumulat deja măsuri care au iritat Beijingul, iar acum discută extinderea lor, pe fondul temerilor privind supracapacitățile industriale ale Chinei și efectele asupra producției europene. În materialul citat de Digi24, Euronews enumeră mai multe direcții: controale mai stricte asupra investițiilor străine directe; intensificarea măsurilor anti-dumping (vânzări la prețuri sub nivelul pieței, facilitate de subvenții); taxe vamale pentru vehicule electrice și investigații sectoriale în derulare; amendarea platformei Temu cu 200 de milioane de euro pentru produse considerate nesigure și deschiderea unei investigații privind achiziția MediaMarkt de către JD.com; discuții despre Legea Acceleratorului Industrial , care ar impune condiții stricte pentru investiții în baterii, vehicule electrice, panouri solare și materii prime critice din țări care controlează peste 40% din piața globală a unui sector; o propunere de Lege privind securitatea cibernetică, care ar putea exclude furnizori chinezi precum Huawei și ZTE din infrastructuri critice. Separat, UE a decis în aprilie să dubleze taxele pentru importurile de oțel care depășesc cotele europene, iar mai multe state membre – inclusiv Franța, Italia, Spania, Olanda și Lituania – cer extinderea protecției și către alte sectoare. Miza economică: locuri de muncă și lanțuri de aprovizionare În discuțiile de la Bruxelles, presiunea vine și din piața muncii: potrivit estimărilor citate, aproximativ 200.000 de locuri de muncă din industria europeană ar fi fost pierdute din 2024, mai ales în sectoare energointensive și în auto, iar alte 600.000 de locuri de muncă din industria auto ar putea dispărea până la finalul deceniului. Un alt punct sensibil este dependența de componente critice. Cazul Nexperia (producător de cipuri din Olanda controlat de grupul chinez Wingtech) este prezentat ca exemplu de perturbări în industria auto, pe fondul tensiunilor comerciale SUA–China. Comisia ar intenționa să oblige anumite sectoare, inclusiv auto, să își diversifice furnizorii de cipuri și să includă explicit riscurile din lanțurile de aprovizionare. Riscul de represalii și diviziunile din UE Beijingul a avertizat în repetate rânduri că va reacționa dacă UE își restricționează piața. După taxele UE pentru vehicule electrice chineze în 2024, China a impus taxe pentru carnea de porc, băuturile spirtoase și produsele lactate din UE. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a susținut că relațiile comerciale sunt „reciproc avantajoase” și a avertizat că Beijingul își va apăra interesele. În interiorul UE, consensul rămâne fragil. Germania a fost mult timp în favoarea unei abordări cooperative, concentrată pe accesul companiilor germane pe piața chineză, iar ministrul Economiei, Katherina Reiche, a indicat ca prioritate evitarea afectării exporturilor către China. Spania, de asemenea, este descrisă ca reticentă față de măsuri dure, pe fondul atractivității pentru investițiile chineze; ministrul Comerțului, Carlos Cuerpo, a insistat asupra necesității dialogului. Ce urmează Reevaluarea strategică este prezentată ca primul pas într-un proces mai amplu, cu rezultat încă incert din cauza diviziunilor interne și a riscului de represalii. Concluziile ar urma să fie discutate la reuniunea Consiliului European din 18–19 iunie, unde securitatea economică va fi pe agenda principală. În paralel, rămâne deschisă întrebarea dacă UE va folosi efectiv instrumentele pe care le are deja, inclusiv instrumentul anti-coerciție, care – potrivit unui oficial european citat – nu a fost utilizat până acum. [...]
Donald Tusk cere NATO să trateze ca risc de securitate „provocările” Rusiei , invocând inclusiv incidentul cu o dronă prăbușită în România și declarațiile amenințătoare ale lui Dmitri Medvedev , potrivit HotNews . Premierul Poloniei a transmis, într-o postare pe Facebook, că seria de incidente și mesaje venite dinspre Rusia arată o escaladare care nu mai poate fi tratată ca excepție: „Polonia, statele baltice, acum România. Tot mai multe provocări rusești”, a scris Tusk, făcând trimitere la episoade din aceste țări. În același mesaj, Tusk a legat incidentul din România de retorica fostului președinte rus Dmitri Medvedev, susținând că alianța trebuie să reacționeze mai ferm la combinația dintre fapte și amenințări. Declarațiile lui Medvedev: UE „să tacă”, iar populația „nu va dormi liniștită” În contextul incidentului din România, Medvedev – vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse – a afirmat vineri că statele Uniunii Europene „ar face mai bine să tacă” despre atacul unei drone asupra unui bloc de locuințe din România, pe motiv că ar fi „implicate direct” în războiul cu Rusia, conform textului citat. „Să se pregătească: acest lucru va continua să se întâmple. Este război! Iar cetățenii statelor UE, ca populație a unor țări aflate în război, nu vor putea dormi liniștiți.” Medvedev a adăugat că acest lucru ar fi valabil „mai ales acolo unde sunt amplasate unități de producție a dronelor”, folosind și termenul „banderiste” pentru a desemna autoritățile sau forțele ucrainene, menționează sursa. De ce contează: presiune pentru o abordare NATO mai strictă la granița estică Mesajul lui Tusk pune accentul pe faptul că incidentele de securitate și declarațiile oficialilor ruși sunt tratate ca parte a unui tipar, nu ca episoade izolate. În această logică, România este plasată explicit în aceeași listă de țări de pe flancul estic care, în viziunea premierului polonez, se confruntă cu „provocări” ce ar trebui asumate ca risc comun de către NATO. [...]
Declarațiile lui Lukașenko complică discuția din UE despre un emisar unic pentru negocierile cu Rusia , într-un moment în care ideea revine pe agenda europeană, potrivit Știrile Pro TV . Președintele Belarusului i-ar fi transmis lui Emmanuel Macron că premierul Italiei, Giorgia Meloni, „este o femeie” și, din acest motiv, nu ar putea negocia cu Moscova, sugerând în schimb că liderul francez ar fi potrivit pentru un astfel de rol. Relatarea pornește de la o convorbire telefonică descrisă de agenția guvernamentală belarusă Belta și preluată de Euronews, cu precizarea că unele declarații atribuite lui Lukașenko nu sunt citate de alte publicații în afară de Belta. În această versiune, Lukașenko ar fi insistat ca Macron să trimită un consilier la Minsk dacă „îi e frică” să vină personal, iar președintele francez „s-ar fi eschivat”. De ce contează: miza unui „ emisar special ” și riscul de fragmentare În Europa a revenit ideea numirii unui Emisar Special care să reprezinte Uniunea Europeană în eventuale negocieri cu Moscova privind războiul din Ucraina. În acest context, Belta susține că Lukașenko l-ar fi invitat pe Macron să „medieze dialogul cu Moscova”, invocând experiența sa politică și descriindu-l drept „aksakal” și „decan”, în opoziție cu alți lideri europeni considerați mai „tineri” politic. În paralel, articolul arată că Giorgia Meloni a susținut în ultimele luni ideea unui emisar tocmai pentru a evita inițiative diplomatice izolate și o abordare fragmentată între statele membre, iar Macron a apărat, la rândul său, redeschiderea unui canal de comunicare cu Kremlinul, dar condiționat de o strategie comună la nivel european. Ce se știe din alte relatări despre convorbirea Macron–Lukașenko Știrile despre conținutul discuției diferă în funcție de surse, notează materialul. TV5Monde Info a scris că Macron i-ar fi cerut lui Lukașenko să nu-și lase țara „antrenată” în războiul din Ucraina și să facă „gesturile necesare” pentru îmbunătățirea relațiilor Belarus–Europa. Totodată, La Dépêche a citat site-ul Quai d’Orsay , unde Guvernul francez ar fi transmis că Franța nu recunoaște legitimitatea lui Aleksandr Lukașenko și că ambasadorul francez a fost constrâns să părăsească Belarus la 17 octombrie. Speculații de nume, fără decizie oficială Declarațiile lui Lukașenko au alimentat speculații în presa europeană despre posibile nume pentru un astfel de rol, inclusiv Angela Merkel și Mario Draghi, însă materialul precizează că nu există o decizie oficială a UE și nici candidaturi oficiale . În lectura Euronews, mesajul lui Lukașenko către Macron ar urmări și un obiectiv politic: să-l împingă pe președintele francez spre un rol central într-un canal direct de comunicare între UE, Minsk și Kremlin, îndemnându-l să vină la Minsk și să meargă la Moscova „pentru a aborda problema prin dialog”. [...]
