Știri
Știri din categoria Externe
Australia își leagă mai strâns strategia comercială de UE, pe fondul tarifelor SUA, semnalând că urmărește îndeaproape demersurile Canadei de a aprofunda relația cu Bruxelles-ul, potrivit Politico.
Ministrul australian al comerțului, Don Farrell, a spus că țara sa este „pe aceeași lungime de undă” cu Ottawa și că „va urmări cu mare interes” ce va face premierul canadian Mark Carney în relația cu Uniunea Europeană, într-o declarație pentru Sydney Morning Herald.
Pivotarea Canadei către Europa vine pe fondul deteriorării relațiilor comerciale cu Washingtonul. Carney a afirmat că Ottawa caută o „alianță unică” cu UE, după ce Wall Street Journal a relatat că acesta ar fi luat în calcul ideea ca Canada să devină „membru asociat” al blocului.
Farrell a spus că ar fi deschis „tuturor posibilităților” în privința unor noi aranjamente cu UE, fără să detalieze. Comentând politica tarifară a președintelui american Donald Trump, ministrul a adăugat că nu este convins că un președinte democrat ar elimina barierele comerciale, concluzionând că acest context face UE „și mai importantă” pentru Australia.
Declarațiile lui Farrell apar în timp ce premierul Anthony Albanese încearcă să treacă prin Parlament propriul acord comercial al Australiei cu UE. Ministrul a avertizat luna trecută că adoptarea nu este garantată: Partidul Laburist are 30 din cele 76 de locuri în Senat, iar coaliția Liberal-Națională (27 de locuri) a amenințat că se va opune acordului, invocând accesul la piața agricolă și politica climatică.
UE are o greutate comercială semnificativă pentru Canberra. Comerțul cu bunuri și servicii dintre UE și Australia a depășit 91 miliarde euro în 2024, ceea ce face din bloc al treilea partener comercial al Australiei la bunuri, după China și Japonia. Comerțul cu bunuri a crescut cu aproape 50% în ultimul deceniu.
În forma descrisă, acordul ar permite ca 97,8% din exporturile de bunuri ale Australiei să intre în UE fără taxe vamale după intrarea în vigoare.
Interesul Australiei pentru legături mai strânse cu Europa nu este nou: în 2025, Canberra a reluat discuții neobligatorii privind asocierea cu Horizon Europe, programul UE pentru cercetare și inovare, ca pas spre cooperare științifică, nu spre aderare la UE.
Recomandate
Franța și Slovacia au blocat prelungirea sancțiunilor UE împotriva Rusiei , forțând o extindere de avarie de doar o săptămână și readucând în prim-plan vulnerabilitatea deciziilor de politică externă luate prin unanimitate, potrivit Antena 3 . Miza imediată este scoaterea oligarhului ruso-uzbek Alisher Usmanov de pe lista de sancțiuni. Blocajul a apărut luni, cu câteva zile înainte ca sancțiunile să expire. Pentru a evita prăbușirea întregului regim, ambasadorii statelor membre au convenit o soluție temporară: prelungirea cu o săptămână, până la 22 septembrie, interval în care se caută un compromis. „Consultările vor continua, iar alte discuții sunt așteptate la momentul potrivit”, a transmis președinția irlandeză a Consiliului UE . De ce contează: unanimitatea face regimul de sancțiuni fragil Prelungirea sancțiunilor individuale necesită acordul tuturor celor 27 de state membre, iar un singur veto poate bloca decizia. Potrivit Financial Times, dacă nu s-ar fi găsit soluția de prelungire cu o săptămână, lipsa unui acord până la termenul-limită ar fi dus la eliminarea de pe listă și a celorlalte persoane și companii sancționate. UE încearcă să prelungească sancțiunile individuale pentru 12 luni, astfel încât să fie aliniate cu sancțiunile economice împotriva Rusiei, deja prelungite pentru un an de liderii europeni în luna iunie. Miza politică: cazul Usmanov și schimbarea de poziție a Franței Slovacia cere de mai mult timp scoaterea lui Alisher Usmanov de pe lista de sancțiuni, însă intrarea Franței în acest demers i-a surprins pe diplomații europeni, deoarece Parisul nu se alăturase anterior. Un diplomat a descris demersul Franței drept „uimitor”, conform relatării. Oficial, Franța a invocat un motiv de „securitate națională”, fără detalii publice. Un diplomat francez a declarat pentru Euronews că Parisul are „o problemă separată legată de securitatea națională” și că dorește să răspundă pozitiv unor parteneri internaționali care au făcut demersuri în cazul lui Usmanov. Financial Times scrie, citând persoane familiarizate cu negocierile, că poziția Franței ar putea avea legătură cu un posibil acord pentru eliberarea unor cetățeni francezi deținuți în Azerbaidjan. Potrivit FT, acordul nu este final și ar depinde de acceptul tuturor statelor membre pentru scoaterea lui Usmanov de pe lista de sancțiuni. Franța a refuzat să comenteze informațiile despre acest posibil schimb sau situația cetățenilor francezi aflați în Azerbaidjan. Nemulțumirea unor diplomați europeni este redată de FT printr-o declarație a unui înalt diplomat european: „Asta ar însemna nu doar o recompensă pentru Rusia, ci și o recompensă pentru încarcerarea unor europeni.” Cine este Usmanov și ce urmează până la 22 septembrie Usmanov a fost sancționat de UE la scurt timp după invazia pe scară largă a Ucrainei, Consiliul UE susținând că are „legături deosebit de apropiate” cu Vladimir Putin și interese în sectoare importante ale economiei ruse. Omul de afaceri respinge acuzațiile și a deschis procese în state europene pentru a contesta sancțiunile. Majoritatea statelor membre continuă să se opună scoaterii lui Usmanov de pe listă. Luxemburgul susține prelungirea sancțiunilor, dar, potrivit FT, a transmis că, dacă Usmanov va fi scos de pe listă, atunci și Mihail Fridman ar trebui să fie tratat similar. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat ideea relaxării sancțiunilor, afirmând că Usmanov și Fridman sunt „exact genul de oameni de afaceri ruși” care ar trebui să facă pași concreți împotriva războiului și cerând partenerilor europeni să nu ofere noi oportunități unor oameni de afaceri apropiați sistemului de la Moscova, în timp ce economia Ucrainei este afectată de atacurile rusești. [...]
Un audit al Curții Europene de Conturi avertizează că UE riscă să rateze obiectivul de independență energetică față de Rusia din cauza rețelelor și interconectorilor insuficient dezvoltați, în pofida scăderii importurilor, potrivit Antena 3 , care citează Euronews și concluziile auditului. La patru ani după lansarea planului european de reducere a dependenței de petrol și gaze rusești și de accelerare a tranziției către energie curată, auditorii Curții Europene de Conturi (ECA) spun că UE este „departe” de țintele asumate. Problema centrală indicată: infrastructura de rețea și conexiunile transfrontaliere, esențiale pentru o piață energetică integrată, nu țin pasul cu ambițiile politice. Scăderea importurilor din Rusia nu este atribuită integral planului REPowerEU Auditul notează că importurile europene de petrol și gaze din Rusia au scăzut după sancțiunile UE, însă ECA avertizează că acest rezultat nu poate fi pus doar pe seama REPowerEU (plan lansat de Comisia Europeană în 2022 pentru reducerea dependenței energetice de Moscova). Auditorii indică și alți factori care ar fi redus consumul de gaze, precum iernile blânde și diminuarea consumului de către gospodării și companii, pe fondul prețurilor ridicate la energie. În același context, materialul amintește sabotajul conductei Nord Stream din 2022 , care a accelerat eforturile de diversificare și a evidențiat vulnerabilitatea infrastructurii europene de combustibili fosili. Comisia: importurile de gaze rusești au coborât de la 152 la 36 miliarde mc Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a susținut că REPowerEU „a contribuit” la reducerea importurilor de gaze naturale rusești în UE de la 152 miliarde metri cubi în 2021 la 36 miliarde metri cubi în 2025, iar ponderea gazului rusesc în importurile UE ar fi scăzut de la 45% la 12%. Totodată, eliminarea completă a importurilor de GNL (gaz natural lichefiat) rusesc ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar interdicția pentru gazul rusesc livrat prin conducte ar urma să se aplice din septembrie 2027, deși Comisia a permis unele excepții la interdicțiile impuse Rusiei. „Cea mai evidentă slăbiciune”: rețelele și interconectorii ECA indică drept vulnerabilitate majoră infrastructura rețelei energetice europene, în special conexiunile electrice transfrontaliere. Deși UE a adăugat peste 200 GW de capacitate solară și eoliană între 2022 și 2024, auditorii spun că aportul de capacitate regenerabilă generată direct prin măsurile REPowerEU a fost „neglijabil” în raport cu obiectivul de 103 GW. Concluzia auditului este că UE riscă să înlocuiască o dependență energetică cu alta dacă renunță la combustibilii fosili ruși fără să construiască suficientă producție internă de energie curată și rețelele necesare pentru a o susține. Miza financiară: fonduri disponibile, utilizare redusă Auditul este prezentat ca un semnal de alarmă pentru Bruxelles, în condițiile în care UE a încercat, după invazia Rusiei în Ucraina, să reducă dependența de combustibili fosili ieftini din Rusia și să accelereze Pactul Verde, cu ținta de neutralitate climatică până în 2050. În planul investițiilor, țările UE ar fi folosit doar 54,3 miliarde de euro (aprox. 271,5 miliarde lei) din cele 300 de miliarde de euro (aprox. 1.500 miliarde lei) disponibile prin fondul de redresare al UE, adică sub o cincime din investiția considerată inițial necesară pentru atingerea obiectivelor planului. [...]
Uniunea Europeană își recalibrează strategia pentru Arctica , pe fondul creșterii mizei economice și de securitate a regiunii, iar summitul de la Rovaniemi are rolul de a influența documentul pe care Comisia Europeană ar urma să-l prezinte „în următoarele săptămâni”, potrivit Adevărul . Reuniunea are loc în perioada 13–14 septembrie, în Finlanda, cu participarea mai multor lideri europeni, inclusiv a președintelui României, Nicușor Dan. Summitul este inițiat de premierul finlandez Petteri Orpo și urmărește, în esență, „consolidarea abordării strategice comune a UE față de Arctica”, într-un moment în care importanța geopolitică și economică a regiunii este în creștere, a explicat pentru AFP consilierul premierului finlandez, Tuomas Tikkanen, conform News.ro. De ce contează: fereastră de influențare a noii strategii UE În centrul reuniunii se află viitoarea strategie a Comisiei Europene pentru Arctica, care „trebuie să definească orientările majore ale Bruxelles-ului în regiune pentru anii următori”. Potrivit aceleiași relatări, statele membre și liderii lor „au încă posibilitatea de a influența conținutul textului final”, iar Tikkanen apreciază că întâlnirea „vine la momentul potrivit”. AFP notează că prezența unor lideri precum Nicușor Dan sau ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot indică faptul că interesul pentru Arctica a crescut semnificativ față de 2021, când UE a adoptat cea mai recentă politică dedicată regiunii. „Contextul de securitate s-a schimbat profund, iar regiunea suscită acum mult mai mult interes.” Ce se decide (și ce nu) la Rovaniemi Nu este așteptată adoptarea unor decizii oficiale în cadrul summitului. Totuși, liderii urmează să adopte luni o declarație comună și să discute o agendă largă, care include atât interese economice, cât și chestiuni de securitate. Întâlniri bilaterale: discuții România–Germania pe securitate și industrie de apărare În marja summitului, duminică, Nicușor Dan s-a întâlnit la Rovaniemi cu cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. Potrivit informațiilor prezentate, discuțiile au vizat securitatea Flancului Estic al NATO, cooperarea în industria de apărare, bugetul UE și parcursul european al Republicii Moldova. „O întâlnire bună cu cancelarul federal al Germaniei, la Rovaniemi, în marja Summitului European pentru Arctica. Discuția noastră a reconfirmat soliditatea parteneriatului dintre România și Germania.” Președintele României a subliniat, în acest context, necesitatea consolidării Flancului Estic al NATO, pe fondul amenințărilor Rusiei. [...]
Israel acuză că Iranul păstrează peste nouă tone de material nuclear în afara supravegherii AIEA , o afirmație care ridică miza pentru următorii pași ai Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și ai Consiliului de Securitate al ONU, după ce Teheranul a fost raportat recent pentru încălcarea obligațiilor de neproliferare, potrivit The Jerusalem Post . Declarația a fost făcută de Moshe Edri , directorul general al Comisiei Israeliene pentru Energie Atomică, la cea de-a 70-a conferință generală a AIEA, marți, 15 septembrie 2026. Edri a susținut că materialul aflat în afara garanțiilor AIEA include 440 de kilograme de uraniu îmbogățit, pe care l-a descris drept „echivalent cu mai mult de 10 dispozitive nucleare”. În intervenția sa, Edri a afirmat că Iranul „nu și-a schimbat cursul” și rămâne angajat în extinderea capabilităților sale „militare nucleare” și de rachete, acuzând regimul de la Teheran că își reconstruiește infrastructura de producție de rachete și că încearcă să își consolideze, ascundă și avanseze programul nuclear „în încălcarea directă” a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU. El a invocat și amenințări repetate ale Iranului la adresa Israelului, SUA și statelor din Golf. Context: raportarea Iranului la Consiliul de Securitate, după 20 de ani Săptămâna trecută, consiliul de administrație al AIEA a adoptat o rezoluție prin care Iranul este raportat Consiliului de Securitate al ONU, pentru prima dată în 20 de ani, pe motiv de încălcare a obligațiilor de neproliferare. Iran a avertizat luni că va riposta dacă rezoluția va trece, însă misiunea Iranului pe lângă AIEA nu a menționat represalii în reacția inițială, conform informațiilor din articol. Mesajele Israelului către AIEA: Siria și agenda privind „capabilitățile nucleare israeliene” Edri a lăudat și eforturile directorului general al AIEA, Rafael Grossi, privind abordarea neconformității nucleare a Siriei în perioada regimului Assad. În același discurs, oficialul israelian a reluat referirea la operațiunea Israelului din 2007 împotriva reactorului de la Dair Alzour , susținând că, fără acea acțiune, regimul Assad ar fi dobândit până acum capabilități nucleare militare. Separat, Edri a cerut AIEA să înceteze includerea repetată pe agenda conferinței generale a punctului „Capabilități nucleare israeliene”, despre care a spus că este introdus anual de „Grupul Arab” și că ar fi un demers politic, în afara mandatului și statutului AIEA. Israel „obiectează ferm” față de includerea subiectului și față de asocierea lui cu alte teme politice „fără legătură” cu discuțiile profesionale, a mai spus el. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre reacția AIEA sau despre pașii concreți care ar urma după raportarea la Consiliul de Securitate, rămâne de urmărit dacă și cum aceste acuzații vor influența pozițiile statelor membre și eventualele măsuri la nivel ONU. [...]
Ucraina încearcă să-și reducă costurile apărării antiaeriene prin dezvoltarea unor interceptoare dedicate dronelor rusești rapide, iar un nou prototip a lovit o țintă de tip Shahed în timpul unui test, potrivit Mediafax , care îl citează pe președintele Volodimir Zelenski . Zelenski a spus că interceptorul a fost testat cu succes împotriva dronelor de atac rusești cu propulsie cu reacție, însă sistemul „are nevoie de îmbunătățiri” la anumite componente ale controlului, ceea ce înseamnă dezvoltare suplimentară înainte de a putea fi considerat gata de utilizare. „Un «Shahed» a fost doborât cu succes, dar unele aspecte ale controlului interceptorului trebuie încă perfecționate. Lucrările continuă – va mai dura ceva timp.” De ce contează: presiune operațională și bugetară pe apărarea Ucrainei Miza este găsirea unor soluții „accesibile” pentru a contracara dronele rusești mai rapide, care sunt mai greu de interceptat decât dronele Shahed cu elice folosite pe scară largă de Moscova de la începutul invaziei din februarie 2022. Potrivit datelor militare ucrainene citate de Reuters , Rusia a lansat aproximativ 2.850 de drone cu propulsie cu reacție în august, față de aproximativ 450 în iunie, ceea ce indică o intensificare rapidă a atacurilor și, implicit, o creștere a consumului de muniție și resurse pentru apărare. Context tehnic: viteza schimbă ecuația interceptării În material se arată că dronele mai rapide pot atinge viteze între 240 și 500 km/h, în timp ce o dronă Shahed „convențională” zboară, de regulă, sub 200 km/h. Această diferență obligă Ucraina să caute alternative, inclusiv: drone de interceptare mai rapide; rachete ghidate cu costuri mai reduse. În acest stadiu, din informațiile disponibile, noul interceptor rămâne un prototip care a trecut un test relevant, dar nu este încă „gata”, iar calendarul pentru operaționalizare nu este precizat. [...]
Turcia avertizează că extinderea războiului în Marea Neagră ar lovi direct siguranța navigației , iar Ankara consideră „inacceptabilă” răspândirea conflictului ruso-ucrainean în întreaga regiune, pe fondul atacurilor asupra navelor, potrivit Agerpres . Ministrul de externe turc Hakan Fidan a făcut declarațiile marți, la Baku, subliniind că atacurile asupra vaselor din Marea Neagră afectează siguranța navigației și că amenințarea la adresa cetățenilor turci este, de asemenea, „inacceptabilă”. Presiune diplomatică pentru un acord, fără detalii În aceeași conferință de presă, Fidan a spus că Ankara și-a intensificat eforturile pentru găsirea unei soluții negociate la război, însă nu a oferit detalii despre pașii concreți sau despre un calendar. Reluarea demersurilor diplomatice este plasată, în relatare, în contextul unor eforturi mediate de Statele Unite, reluate cu o săptămână în urmă prin vizitele la Moscova și Kiev ale trimișilor speciali ai președintelui american Donald Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff. Zelenski: deschidere pentru discuții și posibilă întâlnire la G20 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că mizează pe reluarea discuțiilor între Kiev, Moscova și Washington. El a adăugat că este pregătit să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin în decembrie, la summitul G20 de la Miami. Mesaj separat: apel pentru încetarea ostilităților în Golful Persic Separat de dosarul Mării Negre, Hakan Fidan a cerut încetarea imediată a ostilităților din Golful Persic și a subliniat importanța stabilității Iranului pentru Turcia. Potrivit ministrului turc, ar trebui reinstaurate libera trecere prin strâmtoarea Ormuz și status quo-ul existent înaintea războiului din regiune, menționând că Turcia ține legătura cu toate părțile implicate pentru a găsi o soluție pașnică. [...]
