Știri
Știri din categoria Externe
Roberta Metsola cere ca adaptarea la schimbările climatice să fie reflectată direct în bugetul UE, pe fondul unei veri cu valuri de căldură, incendii și inundații care au expus vulnerabilități cu efecte economice și energetice, potrivit Mediafax.
Președinta Parlamentului European spune că experiențele din această vară au creat în Europa un „sentiment de urgență” privind pregătirea pentru efectele schimbărilor climatice și avertizează că „nu ne putem permite să lăsăm să treacă o iarnă până la venirea unei noi veri”. Metsola a indicat, între altele, secarea râurilor, lipsa de adaptare a locuințelor și impactul disproporționat asupra populațiilor vulnerabile, într-o declarație citată de Politico.
Metsola susține că „realitățile din teren” trebuie să se vadă în modul în care Uniunea își construiește finanțarea pe termen lung, ridicând explicit tema adaptării Cadrului Financiar Multianual (bugetul multianual al UE) pentru a răspunde mai bine crizelor climatice.
În același context, ea a spus că UE a greșit în trecut tratând economia și mediul ca domenii separate și că ar fi „mai înțelept” să fie recunoscut faptul că „merg mână în mână”.
Articolul plasează declarațiile în contextul unui sezon de fenomene extreme care a afectat continentul „social, economic și energetic”. Mediafax notează că, în urma evenimentelor meteo din vară, zeci de mii de persoane și-au pierdut viața, iar sute de mii de hectare au fost mistuite de incendiile de vegetație.
Pe componenta economică și operațională, scăderea debitelor marilor fluvii europene a lovit transporturile și energia:
Metsola afirmă că tema climei va fi abordată în discursul despre Starea Uniunii pe care îl va susține președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și anticipează că accentul ar putea fi mai puternic în acest an, pe fondul verii „dezastruoase” invocate de oficialul european.
Recomandate
Australia își leagă mai strâns strategia comercială de UE, pe fondul tarifelor SUA , semnalând că urmărește îndeaproape demersurile Canadei de a aprofunda relația cu Bruxelles-ul, potrivit Politico . Ministrul australian al comerțului, Don Farrell , a spus că țara sa este „pe aceeași lungime de undă” cu Ottawa și că „va urmări cu mare interes” ce va face premierul canadian Mark Carney în relația cu Uniunea Europeană, într-o declarație pentru Sydney Morning Herald. Pivotarea Canadei către Europa vine pe fondul deteriorării relațiilor comerciale cu Washingtonul. Carney a afirmat că Ottawa caută o „alianță unică” cu UE, după ce Wall Street Journal a relatat că acesta ar fi luat în calcul ideea ca Canada să devină „membru asociat” al blocului. Farrell a spus că ar fi deschis „tuturor posibilităților” în privința unor noi aranjamente cu UE, fără să detalieze. Comentând politica tarifară a președintelui american Donald Trump, ministrul a adăugat că nu este convins că un președinte democrat ar elimina barierele comerciale, concluzionând că acest context face UE „și mai importantă” pentru Australia. Miza imediată: ratificarea acordului comercial UE–Australia Declarațiile lui Farrell apar în timp ce premierul Anthony Albanese încearcă să treacă prin Parlament propriul acord comercial al Australiei cu UE. Ministrul a avertizat luna trecută că adoptarea nu este garantată: Partidul Laburist are 30 din cele 76 de locuri în Senat, iar coaliția Liberal-Națională (27 de locuri) a amenințat că se va opune acordului, invocând accesul la piața agricolă și politica climatică. De ce contează economic pentru Australia UE are o greutate comercială semnificativă pentru Canberra. Comerțul cu bunuri și servicii dintre UE și Australia a depășit 91 miliarde euro în 2024, ceea ce face din bloc al treilea partener comercial al Australiei la bunuri, după China și Japonia. Comerțul cu bunuri a crescut cu aproape 50% în ultimul deceniu. În forma descrisă, acordul ar permite ca 97,8% din exporturile de bunuri ale Australiei să intre în UE fără taxe vamale după intrarea în vigoare. Cooperare dincolo de comerț: Horizon Europe Interesul Australiei pentru legături mai strânse cu Europa nu este nou: în 2025, Canberra a reluat discuții neobligatorii privind asocierea cu Horizon Europe, programul UE pentru cercetare și inovare, ca pas spre cooperare științifică, nu spre aderare la UE. [...]
Franța și Slovacia au blocat prelungirea sancțiunilor UE împotriva Rusiei , forțând o extindere de avarie de doar o săptămână și readucând în prim-plan vulnerabilitatea deciziilor de politică externă luate prin unanimitate, potrivit Antena 3 . Miza imediată este scoaterea oligarhului ruso-uzbek Alisher Usmanov de pe lista de sancțiuni. Blocajul a apărut luni, cu câteva zile înainte ca sancțiunile să expire. Pentru a evita prăbușirea întregului regim, ambasadorii statelor membre au convenit o soluție temporară: prelungirea cu o săptămână, până la 22 septembrie, interval în care se caută un compromis. „Consultările vor continua, iar alte discuții sunt așteptate la momentul potrivit”, a transmis președinția irlandeză a Consiliului UE . De ce contează: unanimitatea face regimul de sancțiuni fragil Prelungirea sancțiunilor individuale necesită acordul tuturor celor 27 de state membre, iar un singur veto poate bloca decizia. Potrivit Financial Times, dacă nu s-ar fi găsit soluția de prelungire cu o săptămână, lipsa unui acord până la termenul-limită ar fi dus la eliminarea de pe listă și a celorlalte persoane și companii sancționate. UE încearcă să prelungească sancțiunile individuale pentru 12 luni, astfel încât să fie aliniate cu sancțiunile economice împotriva Rusiei, deja prelungite pentru un an de liderii europeni în luna iunie. Miza politică: cazul Usmanov și schimbarea de poziție a Franței Slovacia cere de mai mult timp scoaterea lui Alisher Usmanov de pe lista de sancțiuni, însă intrarea Franței în acest demers i-a surprins pe diplomații europeni, deoarece Parisul nu se alăturase anterior. Un diplomat a descris demersul Franței drept „uimitor”, conform relatării. Oficial, Franța a invocat un motiv de „securitate națională”, fără detalii publice. Un diplomat francez a declarat pentru Euronews că Parisul are „o problemă separată legată de securitatea națională” și că dorește să răspundă pozitiv unor parteneri internaționali care au făcut demersuri în cazul lui Usmanov. Financial Times scrie, citând persoane familiarizate cu negocierile, că poziția Franței ar putea avea legătură cu un posibil acord pentru eliberarea unor cetățeni francezi deținuți în Azerbaidjan. Potrivit FT, acordul nu este final și ar depinde de acceptul tuturor statelor membre pentru scoaterea lui Usmanov de pe lista de sancțiuni. Franța a refuzat să comenteze informațiile despre acest posibil schimb sau situația cetățenilor francezi aflați în Azerbaidjan. Nemulțumirea unor diplomați europeni este redată de FT printr-o declarație a unui înalt diplomat european: „Asta ar însemna nu doar o recompensă pentru Rusia, ci și o recompensă pentru încarcerarea unor europeni.” Cine este Usmanov și ce urmează până la 22 septembrie Usmanov a fost sancționat de UE la scurt timp după invazia pe scară largă a Ucrainei, Consiliul UE susținând că are „legături deosebit de apropiate” cu Vladimir Putin și interese în sectoare importante ale economiei ruse. Omul de afaceri respinge acuzațiile și a deschis procese în state europene pentru a contesta sancțiunile. Majoritatea statelor membre continuă să se opună scoaterii lui Usmanov de pe listă. Luxemburgul susține prelungirea sancțiunilor, dar, potrivit FT, a transmis că, dacă Usmanov va fi scos de pe listă, atunci și Mihail Fridman ar trebui să fie tratat similar. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat ideea relaxării sancțiunilor, afirmând că Usmanov și Fridman sunt „exact genul de oameni de afaceri ruși” care ar trebui să facă pași concreți împotriva războiului și cerând partenerilor europeni să nu ofere noi oportunități unor oameni de afaceri apropiați sistemului de la Moscova, în timp ce economia Ucrainei este afectată de atacurile rusești. [...]
Un audit al Curții Europene de Conturi avertizează că UE riscă să rateze obiectivul de independență energetică față de Rusia din cauza rețelelor și interconectorilor insuficient dezvoltați, în pofida scăderii importurilor, potrivit Antena 3 , care citează Euronews și concluziile auditului. La patru ani după lansarea planului european de reducere a dependenței de petrol și gaze rusești și de accelerare a tranziției către energie curată, auditorii Curții Europene de Conturi (ECA) spun că UE este „departe” de țintele asumate. Problema centrală indicată: infrastructura de rețea și conexiunile transfrontaliere, esențiale pentru o piață energetică integrată, nu țin pasul cu ambițiile politice. Scăderea importurilor din Rusia nu este atribuită integral planului REPowerEU Auditul notează că importurile europene de petrol și gaze din Rusia au scăzut după sancțiunile UE, însă ECA avertizează că acest rezultat nu poate fi pus doar pe seama REPowerEU (plan lansat de Comisia Europeană în 2022 pentru reducerea dependenței energetice de Moscova). Auditorii indică și alți factori care ar fi redus consumul de gaze, precum iernile blânde și diminuarea consumului de către gospodării și companii, pe fondul prețurilor ridicate la energie. În același context, materialul amintește sabotajul conductei Nord Stream din 2022 , care a accelerat eforturile de diversificare și a evidențiat vulnerabilitatea infrastructurii europene de combustibili fosili. Comisia: importurile de gaze rusești au coborât de la 152 la 36 miliarde mc Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a susținut că REPowerEU „a contribuit” la reducerea importurilor de gaze naturale rusești în UE de la 152 miliarde metri cubi în 2021 la 36 miliarde metri cubi în 2025, iar ponderea gazului rusesc în importurile UE ar fi scăzut de la 45% la 12%. Totodată, eliminarea completă a importurilor de GNL (gaz natural lichefiat) rusesc ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar interdicția pentru gazul rusesc livrat prin conducte ar urma să se aplice din septembrie 2027, deși Comisia a permis unele excepții la interdicțiile impuse Rusiei. „Cea mai evidentă slăbiciune”: rețelele și interconectorii ECA indică drept vulnerabilitate majoră infrastructura rețelei energetice europene, în special conexiunile electrice transfrontaliere. Deși UE a adăugat peste 200 GW de capacitate solară și eoliană între 2022 și 2024, auditorii spun că aportul de capacitate regenerabilă generată direct prin măsurile REPowerEU a fost „neglijabil” în raport cu obiectivul de 103 GW. Concluzia auditului este că UE riscă să înlocuiască o dependență energetică cu alta dacă renunță la combustibilii fosili ruși fără să construiască suficientă producție internă de energie curată și rețelele necesare pentru a o susține. Miza financiară: fonduri disponibile, utilizare redusă Auditul este prezentat ca un semnal de alarmă pentru Bruxelles, în condițiile în care UE a încercat, după invazia Rusiei în Ucraina, să reducă dependența de combustibili fosili ieftini din Rusia și să accelereze Pactul Verde, cu ținta de neutralitate climatică până în 2050. În planul investițiilor, țările UE ar fi folosit doar 54,3 miliarde de euro (aprox. 271,5 miliarde lei) din cele 300 de miliarde de euro (aprox. 1.500 miliarde lei) disponibile prin fondul de redresare al UE, adică sub o cincime din investiția considerată inițial necesară pentru atingerea obiectivelor planului. [...]
Uniunea Europeană își recalibrează strategia pentru Arctica , pe fondul creșterii mizei economice și de securitate a regiunii, iar summitul de la Rovaniemi are rolul de a influența documentul pe care Comisia Europeană ar urma să-l prezinte „în următoarele săptămâni”, potrivit Adevărul . Reuniunea are loc în perioada 13–14 septembrie, în Finlanda, cu participarea mai multor lideri europeni, inclusiv a președintelui României, Nicușor Dan. Summitul este inițiat de premierul finlandez Petteri Orpo și urmărește, în esență, „consolidarea abordării strategice comune a UE față de Arctica”, într-un moment în care importanța geopolitică și economică a regiunii este în creștere, a explicat pentru AFP consilierul premierului finlandez, Tuomas Tikkanen, conform News.ro. De ce contează: fereastră de influențare a noii strategii UE În centrul reuniunii se află viitoarea strategie a Comisiei Europene pentru Arctica, care „trebuie să definească orientările majore ale Bruxelles-ului în regiune pentru anii următori”. Potrivit aceleiași relatări, statele membre și liderii lor „au încă posibilitatea de a influența conținutul textului final”, iar Tikkanen apreciază că întâlnirea „vine la momentul potrivit”. AFP notează că prezența unor lideri precum Nicușor Dan sau ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot indică faptul că interesul pentru Arctica a crescut semnificativ față de 2021, când UE a adoptat cea mai recentă politică dedicată regiunii. „Contextul de securitate s-a schimbat profund, iar regiunea suscită acum mult mai mult interes.” Ce se decide (și ce nu) la Rovaniemi Nu este așteptată adoptarea unor decizii oficiale în cadrul summitului. Totuși, liderii urmează să adopte luni o declarație comună și să discute o agendă largă, care include atât interese economice, cât și chestiuni de securitate. Întâlniri bilaterale: discuții România–Germania pe securitate și industrie de apărare În marja summitului, duminică, Nicușor Dan s-a întâlnit la Rovaniemi cu cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. Potrivit informațiilor prezentate, discuțiile au vizat securitatea Flancului Estic al NATO, cooperarea în industria de apărare, bugetul UE și parcursul european al Republicii Moldova. „O întâlnire bună cu cancelarul federal al Germaniei, la Rovaniemi, în marja Summitului European pentru Arctica. Discuția noastră a reconfirmat soliditatea parteneriatului dintre România și Germania.” Președintele României a subliniat, în acest context, necesitatea consolidării Flancului Estic al NATO, pe fondul amenințărilor Rusiei. [...]
Serghei Lavrov încearcă să mute responsabilitatea pentru blocajul negocierilor de pace pe seama SUA și a Europei, susținând că Washingtonul ar fi „prelungit cu un an” războiul din Ucraina prin retragerea din presupuse „ acorduri de la Anchorage ”, potrivit Antena 3 . Lavrov a afirmat că aceste înțelegeri ar fi fost convenite între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, iar ieșirea SUA din ele — despre care susține că s-ar fi produs sub presiunea Europei — ar fi împiedicat încheierea războiului. În relatarea citată de Antena 3, informația este atribuită publicației Kiev Independent. „Dacă americanii nu s-ar fi retras de la acordurile de la Anchorage” și Europa nu i-ar fi „îndepărtat” de acestea, „am fi trăit fără război de un an încoace”, a spus Lavrov. „Acordurile de la Anchorage”, contestate de partea americană Kremlinul a invocat în repetate rânduri existența unor presupuse acorduri rezultate în urma întâlnirii Trump–Putin din Alaska, însă oficiali americani au negat că ar fi existat astfel de înțelegeri, conform aceleiași surse. Miza: revendicările teritoriale și refuzul încetării focului Declarațiile vin în contextul în care eforturile conduse de SUA pentru un acord de pace mai amplu sunt descrise ca stagnând, pe fondul revendicărilor teritoriale ale Rusiei. Antena 3 notează că Moscova a respins în repetate rânduri ideea unei încetări a focului și a cerut Kievului să cedeze Donbasul, regiune parțial ocupată și considerată strategică. În același timp, Ucraina ar fi cerut o încetare a focului pe actuala linie a frontului și a insistat asupra unor garanții de securitate care să descurajeze o viitoare agresiune rusă. Ce urmează: discuții la ONU și reluarea negocierilor trilaterale Potrivit Antena 3, președintele ucrainean Volodimir Zelenski intenționează să discute cu Donald Trump despre posibile încetări limitate ale focului, într-o eventuală întâlnire la New York, săptămâna viitoare, în marja Adunării Generale a ONU (21–23 septembrie), dacă programele celor doi permit. Tot acolo, Lavrov a spus că intenționează să se întâlnească cu secretarul de stat american Marco Rubio. Separat, emisarii lui Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, au mers la Moscova și Kiev la începutul lunii, iar „cel mai concret rezultat” menționat este un acord între Ucraina, SUA și Rusia pentru reluarea negocierilor trilaterale. Lavrov a afirmat că Moscova rămâne deschisă reluării discuțiilor. „Nu am refuzat niciodată să negociem (...). Dacă partenerii noștri sunt pregătiți, reluarea acestora este pe deplin posibilă”, a spus el. [...]
Ucraina susține că a lovit logistica rusă în Donețk , într-o contraofensivă denumită „Vivaldi”, care ar fi împins liniile de aprovizionare ale Moscovei până în regiunea Voronej, pe teritoriul Rusiei, potrivit Antena 3 . Miza operațională indicată de partea ucraineană este reducerea capacității de susținere a trupelor ruse în zona Lyman–Sloviansk, într-un moment în care inclusiv surse ruse vorbesc despre dificultăți pe front. Operațiunea este descrisă ca o contraofensivă în nordul regiunii Donețk, condusă de Corpul 3 Armată ucrainean. Comandantul acestuia, Andrii Bilețki , afirmă că trupele sale au eliminat puncte de infiltrare rusești, au recâștigat controlul asupra unor localități și au provocat pierderi importante, însă subliniază că acțiunea este în desfășurare și că informațiile sunt ținute la minimum pentru a nu afecta planurile militare. Ținte declarate: infiltrările și liniile de aprovizionare Potrivit lui Bilețki, una dintre țintele principale este tactica de infiltrare a forțelor ruse „în adâncimea pozițiilor ucrainene”, uneori pe zeci de kilometri. El susține că au fost eliminate puncte de infiltrare în jurul localităților Novoselivka, Yarova, Korovîi Yar și Oleksandrivka, iar Serednie ar fi fost recucerit și ar fi „complet sub control ucrainean”. Un alt obiectiv major, cu impact direct asupra capacității de luptă, vizează logistica: Bilețki spune că atacurile cu drone au obligat forțele ruse să-și mute operațiunile de aprovizionare cu combustibil și lubrifianți până în regiunea Voronej. Pierderi și câștiguri teritoriale: cifre neconfirmate independent Comandantul ucrainean afirmă că, în prima etapă, Rusia ar fi pierdut aproximativ 1.500 de militari, peste 12.000 de drone și „câteva sute” de vehicule blindate, sisteme de artilerie și alte vehicule. Tot el susține că trupele sale au „curățat” aproximativ 75 de kilometri pătrați și au eliberat peste 10 kilometri de teritoriu. Aceste date sunt prezentate de partea ucraineană și, conform materialului, nu au putut fi verificate independent . Bilețki a legat numele operațiunii de compozitorul Antonio Vivaldi și „Anotimpurile”, sugerând că ofensiva este la început și cerând presei și populației să aștepte informații oficiale, pentru a nu divulga detalii care ar putea afecta acțiunile militare. Semnale dinspre partea rusă: „criză” la Lyman și risc de slăbire a altor sectoare Materialul notează că unele surse apropiate Moscovei recunosc probleme serioase în zona Lyman. Canalul rusesc de Telegram Rybar pune dificultățile pe seama unor „minciuni sistemice” în rapoartele către superiori și a unei evaluări greșite a situației, avertizând că trimiterea de rezerve pentru a acoperi breșele ar putea slăbi alte sectoare ale frontului. Expertul militar rus Valeri Șiriaev afirmă că retragerea trupelor ruse poate fi confirmată și că forțele ucrainene împing treptat mai multe localități în „zona gri”, susținând totodată că unele unități ruse din apropiere de Lyman ar fi „practic încercuite”. Analistul militar rus Ian Matveev descrie situația drept o criză serioasă, chiar dacă localizată: „Pentru trupele ruse, această criză este relativ localizată, dar este totuși o criză. Ar fi absurd să negăm asta. Între timp, pentru forțele ucrainene se deschid oportunități importante pe întreaga direcție Sloviansk”, a spus el. În același context, Șiriaev spune că, dacă Ucraina își consolidează pozițiile și aduce operatori de drone, raza efectivă a dronelor FPV ar putea crește cu încă 10–15 kilometri, ceea ce ar permite lovirea mai adâncă a trupelor ruse care înaintează către Sloviansk. Context: dispute de control și estimări OSINT peste anunțurile oficiale În plan politic, Vladimir Putin a susținut la 1 septembrie că forțele ruse au capturat Sviatohirsk, afirmație respinsă de Bilețki, care a publicat pe 7 septembrie o înregistrare din centrul orașului și a spus că Brigada 60 Mecanizată ucraineană controlează în continuare localitatea. Separat, unele analize OSINT (informații din surse deschise) indică posibile câștiguri teritoriale ucrainene mai mari decât cele anunțate: Clément Molin estimează că trupele ruse ar fi abandonat peste 200 de kilometri pătrați pe axa principală a contraofensivei, iar Konrad Muzyka (Rochan Consulting) vorbește despre aproximativ 240 de kilometri pătrați. Materialul precizează că aceste cifre nu au fost confirmate de Bilețki și rămân estimări independente. În evaluarea lui Muzyka, unul dintre rezultatele importante ale contraofensivei la nord de Lyman ar fi împiedicarea încercării Rusiei de a învălui din nord zona Sloviansk–Kramatorsk. În fundal, Institute for the Study of War (ISW) a evaluat încă din 26 august că Ucraina câștigase teren în Harkov, Donețk și Zaporojie, iar pe 12 septembrie a apreciat că forțele ucrainene au reușit să inverseze o mare parte din câștigurile teritoriale obținute de Rusia din martie 2026, contestând susținut inițiativa rusă pe mai multe direcții. Materialul mai menționează că Putin ar urmări cucerirea întregii regiuni Donețk în următoarele șase luni, potrivit unor surse apropiate Kremlinului citate de Bloomberg și menționate în Kyiv Post, în timp ce ISW susține că liderul rus și-ar fi schimbat de cel puțin 15 ori termenele pentru cucerirea Donbasului de la începutul invaziei pe scară largă. [...]
