Știri
Știri din categoria Externe
Turcia avertizează că extinderea războiului în Marea Neagră ar lovi direct siguranța navigației, iar Ankara consideră „inacceptabilă” răspândirea conflictului ruso-ucrainean în întreaga regiune, pe fondul atacurilor asupra navelor, potrivit Agerpres.
Ministrul de externe turc Hakan Fidan a făcut declarațiile marți, la Baku, subliniind că atacurile asupra vaselor din Marea Neagră afectează siguranța navigației și că amenințarea la adresa cetățenilor turci este, de asemenea, „inacceptabilă”.
În aceeași conferință de presă, Fidan a spus că Ankara și-a intensificat eforturile pentru găsirea unei soluții negociate la război, însă nu a oferit detalii despre pașii concreți sau despre un calendar.
Reluarea demersurilor diplomatice este plasată, în relatare, în contextul unor eforturi mediate de Statele Unite, reluate cu o săptămână în urmă prin vizitele la Moscova și Kiev ale trimișilor speciali ai președintelui american Donald Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că mizează pe reluarea discuțiilor între Kiev, Moscova și Washington. El a adăugat că este pregătit să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin în decembrie, la summitul G20 de la Miami.
Separat de dosarul Mării Negre, Hakan Fidan a cerut încetarea imediată a ostilităților din Golful Persic și a subliniat importanța stabilității Iranului pentru Turcia.
Potrivit ministrului turc, ar trebui reinstaurate libera trecere prin strâmtoarea Ormuz și status quo-ul existent înaintea războiului din regiune, menționând că Turcia ține legătura cu toate părțile implicate pentru a găsi o soluție pașnică.
Recomandate
China spune că menține comunicarea pentru un posibil summit Trump–Putin–Xi , o formulă care, dacă se concretizează, ar putea influența direct riscurile geopolitice cu efecte în piețele de energie, materii prime și apărare, pe fondul războiului din Ucraina și al discuțiilor despre controlul armamentelor, potrivit Digi24 . Întâlnirea ar urma să aibă loc în marja summitului Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), programat pentru 18–19 noiembrie, la Shenzhen, în sudul Chinei. Beijingul a confirmat public că „menține comunicarea” cu părțile implicate, însă nu a oferit detalii despre format, agendă sau nivelul de confirmare al participării. Ce se știe oficial despre organizare Declarația Chinei a fost făcută de Mao Ning, purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, în cadrul unei conferințe de presă obișnuite. În același timp, Kremlinul a transmis, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov , că demersurile pentru a ajunge la un consens privind această întâlnire „sunt în desfășurare” și că ar putea fi finalizate „în următoarele zile”. Propunerea unei întâlniri trilaterale a fost sugerată inițial de Ministerul rus de Externe. Digi24 notează că, deși Donald Trump și-a exprimat disponibilitatea de a participa, Beijingul nu comentase până acum public propunerea. Mizele: Ucraina și dezarmarea nucleară Potrivit unor surse citate de publicația americană The Wall Street Journal , propunerea lui Vladimir Putin ar viza discutarea condițiilor Rusiei pentru încheierea războiului din Ucraina. Această opțiune a fost criticată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe motiv că Ucraina nu ar fi inclusă în discuții. În paralel, Donald Trump a indicat că principalul său obiectiv ar fi semnarea unui nou tratat de dezarmare nucleară cu Rusia și China. În acest stadiu, informațiile rămân limitate la confirmarea existenței discuțiilor și la declarații generale despre organizare, fără un anunț oficial privind data exactă a unei întrevederi trilaterale sau o agendă convenită. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că Rusia tratează Europa unită drept adversar pe termen lung , un mesaj care ridică miza pentru agenda de securitate a UE și pentru rolul Germaniei înaintea unei noi runde de negocieri de pace. Declarațiile au fost făcute la Conferința de securitate de la Berlin, potrivit Digi24 , care citează Ukrainska Pravda . Zelenski a spus că Moscova „s-a hotărât deja” și că „o Europă pașnică și unită este dușmanul ei”, insistând că nu este o situație care „va dispărea pur și simplu într-un an”. El a invocat „infrastructura militară” construită de Rusia în ultimii ani și a susținut că aceasta ar fi „prea mult” pentru a fi îndreptată doar împotriva Ucrainei, mesajul său fiind că amenințarea vizează și Europa. În același discurs, liderul ucrainean a argumentat că Europa este privită și de alte state ca o posibilă „sursă de securitate”, încă „în mare parte potențială”, dar care ar putea deveni „foarte puternică”. Zelenski a adăugat că există „încă o șansă” ca SUA să rămână parte a alianței de securitate importante pentru Europa, însă a avertizat că rolul Statelor Unite în lume „ar putea deveni și mai redus”, ceea ce ar impune o creștere a rolului Europei. Miza pentru Germania, înaintea negocierilor Zelenski a legat explicit consolidarea rolului Europei de implicarea Germaniei, afirmând că fără aceasta obiectivul este „imposibil” și că „Europa nu are o alternativă la Germania”. În același timp, a descris situația Ucrainei drept „extrem de dificilă” în prezent, dar a insistat că Ucraina „nu se va preda niciodată” și „va rămâne mereu europeană”. Președintele ucrainean s-a aflat marți la Berlin, unde s-a întâlnit cu cancelarul german Friedrich Merz , într-un moment pe care Digi24 îl descrie ca fiind important pentru eforturile diplomatice de încheiere a războiului. Vizita a avut loc cu o săptămână înaintea unei noi runde de negocieri de pace, mediate de Statele Unite. [...]
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și Parchetul au deschis oficial un dosar de trădare pe numele Iuliei Mendel, fosta purtătoare de cuvânt a președintelui Volodimir Zelenski, un caz cu miză de reglementare și control instituțional asupra „activităților informaționale” în context de război, potrivit Digi24 . Mendel, care trăiește în prezent în străinătate, este suspectată de infracțiunea de trădare, după ce autoritățile ucrainene au acuzat-o că ar fi desfășurat „activități informaționale subversive împotriva Ucrainei”. SBU a transmis că depune eforturi pentru ca aceasta să răspundă în fața justiției ucrainene. De ce contează: extinderea frontului juridic în zona comunicării publice Cazul indică o înăsprire a reacției instituțiilor ucrainene față de acțiuni considerate parte a războiului informațional, inclusiv atunci când provin de la foști oficiali cu acces la vârful puterii. În practică, o astfel de acuzație poate avea consecințe directe asupra libertății de mișcare și a statutului juridic al persoanei vizate, mai ales dacă Ucraina urmărește proceduri judiciare în lipsă sau demersuri pentru aducerea ei în fața instanței. Context: cine este Iulia Mendel și ce a precedat acuzațiile Iulia Mendel a fost purtătoarea de cuvânt a lui Volodimir Zelenski între 2019 și 2021. La câteva luni după începerea invaziei ruse, ea a publicat o carte despre experiența din această funcție. Ulterior, potrivit informațiilor citate de Agerpres, care preia EFE, Mendel a acordat în luna mai un interviu jurnalistului american Tucker Carlson , în care l-a acuzat pe Zelenski de corupție și „derivă autoritară” și a făcut afirmații dure la adresa președintelui ucrainean. În același context, este menționat că Zelenski a semnat un decret prin care i-a impus sancțiuni pentru răspândirea „dezinformării și propagandei ruse”. Ce urmează SBU susține că lucrează pentru ca Mendel să fie trasă la răspundere în fața sistemului judiciar ucrainean. Materialul citat nu oferă detalii despre pașii procedurali următori (de exemplu, mandat, solicitări internaționale sau calendar), astfel că rămâne neclar în ce termen și prin ce mecanisme ar putea avansa cazul. [...]
J. D. Vance pune presiune pe administrația Trump să-și schimbe prioritățile după eșecul electoral , atribuind pierderea republicanilor în alegerile de la jumătatea mandatului războiului din Iran, potrivit Digi24 . Mesajul, publicat pe X după o perioadă de tăcere, mută discuția dinspre mobilizarea la vot spre costurile politice ale conflictului și deschide o dezbatere internă despre direcția partidului și a Casei Albe. Vicepreședintele SUA susține că „adevăratul motiv” al înfrângerii este „războiul” din Iran, idee preluată de The Guardian. În aceeași intervenție, Vance afirmă că nu prezența scăzută la vot a fost problema principală, ci faptul că o parte dintre alegătorii care au votat pentru Trump și Vance în 2024 au ales democrații în 2026. Ce înseamnă mesajul lui Vance pentru agenda administrației Dincolo de explicația electorală, Vance cere explicit o „analiză profundă” în partid și o „schimbare dramatică a priorităților” administrației Trump, după ce republicanii au pierdut controlul atât asupra Camerei Reprezentanților, cât și asupra Senatului. În logica lui, războiul a devenit o vulnerabilitate politică majoră, iar continuarea lui riscă să erodeze și mai mult baza de susținători. Vance sugerează și o repoziționare personală: Digi24 notează că intervenția este relevantă în contextul unei posibile candidaturi la Casa Albă în 2028, vicepreședintele încercând să se distanțeze de un conflict descris ca nepopular. Factorii invocați: războiul, costul vieții și relația cu Israelul În mesajul său, Vance recunoaște că, pe lângă războiul din Iran , au contat și: costul vieții; relația Statelor Unite cu Israelul. El mai spune că a văzut date dintr-un sondaj intern care ar indica o cerere puternică în electorat pentru încheierea războiului, pentru concentrarea imediată pe criza costului vieții și pentru implementarea unei politici „America pe primul loc”, împreună cu o reexaminare a relației SUA–Israel. Digi24 precizează însă doar concluziile prezentate de Vance, fără detalii metodologice despre sondaj. Reacții în tabăra Trump: sprijin de la Trump Jr., nuanțe de la președinte Donald Trump Jr . a susținut public poziția vicepreședintelui, distribuind mesajul și afirmând că este „100% corect”. În paralel, Donald Trump a recunoscut că războiul a influențat rezultatul, dar a insistat că decizia a fost justificată. Digi24 relatează că, la Fox News, Trump a spus că „Iranul a jucat un rol” în înfrângere, iar în Wall Street Journal și-a apărat decizia de a intra în război, afirmând că ar face-o din nou. În acest context, mesajul lui Vance indică o linie de fractură în interiorul taberei republicane: nu dacă războiul a costat politic, ci ce concluzii trebuie trase și ce se schimbă concret în agenda administrației. [...]
MAE anunță că va folosi dialogul diplomatic pentru a contracara declarații discriminatorii despre românii din Germania, după ce lidera partidului de extremă dreapta AfD, Alice Weidel , i-a acuzat pe imigranții români că „jefuiesc” sistemul social german, potrivit Digi24 . Ministerul Afacerilor Externe spune că respinge „orice instrumentare în scop politic a prezenței cetățenilor români în țările Uniunii Europene” și precizează că are în atenție „toate pozițiile publice relevante” care vizează comunitatea românească din străinătate, inclusiv din Germania. În reacția transmisă miercuri seară, MAE subliniază că românii din Germania au „o contribuție economică și socială majoră” și că sunt apreciați atât de autoritățile germane, cât și de angajatori. „Folosim dialogul diplomatic permanent cu autoritățile publice, inclusiv pentru a transmite reacția la declarațiile discriminatorii”, arată MAE. Contextul acuzațiilor și miza pentru România Alice Weidel, copreședinta AfD, a susținut că imigranții din România „jefuiesc” sistemul german de protecție socială, invocând un documentar al televiziunii publice regionale MDR despre cazuri în care unele familii ar beneficia de ajutoare sociale în Germania, iar banii trimiși în România ar contribui la prosperitatea unor localități. Din perspectiva interesului public și economic, poziția MAE indică faptul că Bucureștiul tratează subiectul ca pe unul cu potențial de a afecta percepția asupra forței de muncă românești din UE și relația cu autoritățile și angajatorii din Germania. Reacții politice în România Potrivit Digi24, una dintre primele reacții publice a venit de la Dominic Fritz, care i-a răspuns liderei AfD printr-un mesaj video în limba germană și a cerut scuze, argumentând că „sute de mii de români muncesc” legal, plătesc taxe și contribuții. În același context, Digi24 mai notează reacția fostului premier Ilie Bolojan, care a catalogat declarația drept „inacceptabilă” și a criticat retorica xenofobă și extremistă. De asemenea, președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a solicitat public lui Alice Weidel să își retragă afirmațiile, conform publicației. [...]
Roma încearcă să reducă riscul politic în relația cu Washingtonul , după ce vicepremierul și ministrul de Externe Antonio Tajani a spus că premierul Giorgia Meloni „nu este o susținătoare a MAGA, nici vorbă”, pe fondul răcirii relației cu Donald Trump, potrivit Antena 3 . Declarația lui Tajani vine după ce Partidul Republican al lui Trump a pierdut controlul asupra Congresului în urma alegerilor intermediare desfășurate marți, în relatarea agenției ANSA, preluată de Agerpres. Mesajul central transmis de șeful diplomației italiene este delimitarea de eticheta de „trumpism”, în condițiile în care Meloni a fost percepută drept un interlocutor european apropiat de Trump. „Eu nu am fost niciodată un «trumpist», iar Meloni cu siguranţă nu este o susţinătoare a (mişcării) MAGA, nici vorbă.” De ce contează: Italia își repoziționează public linia de politică externă Tajani a încercat să traseze o diferență între conservatorismul european și mișcarea MAGA, argumentând că relațiile cu republicanii nu echivalează cu susținerea lui Trump. El a descris-o pe Meloni drept „un lider conservator italian și european”, „o femeie de dreapta, nu de extremă-dreapta”, și a susținut că premierul i-ar fi spus „nu” lui Trump „de multe ori”. În același registru, Tajani a afirmat că reacțiile lui Trump ar indica faptul că nu a primit bine aceste refuzuri, sugerând tensiuni recurente în dialogul dintre cei doi. Contextul răcirii: disputa pe Iran și utilizarea bazei Sigonella Materialul notează că Meloni a avut relații foarte bune cu Trump și a fost singurul lider european invitat la a doua ceremonie de învestitură a acestuia, însă relația s-ar fi deteriorat după ce Trump a declanșat războiul contra Iranului. Antena 3 amintește și un interviu acordat în august publicației New York Times, în care Meloni a spus că se aștepta la o colaborare mai ușoară cu Trump, invocând compatibilități pe teme precum imigrația și „cultura woke”, dar că „lucrurile au mers diferit”. Disputa publică dintre cei doi, purtată pe rețelele sociale, a inclus acuzația lui Trump că Meloni l-ar fi „implorat” pentru o fotografie la summitul G7 și reproșul privind lipsa de sprijin în războiul contra Iranului, inclusiv prin refuzul de a autoriza folosirea bazei aeriene italiene Sigonella. În replică, Meloni a invocat existența unor acorduri care guvernează utilizarea bazelor din Italia, a negat episodul fotografiei și i-a sugerat lui Trump să se preocupe de propria popularitate. Ce urmează Din informațiile prezentate, Roma pare să mizeze pe o poziționare publică mai prudentă față de Trump, păstrând în același timp mesajul de „unitate occidentală” pe care Meloni l-a invocat după summitul NATO din iulie. Articolul nu oferă detalii despre pași diplomatici concreți sau schimbări de politică, ci doar despre această delimitare politică formulată de ministrul de Externe. [...]
