Știri
Știri din categoria Externe
Rusia nu va participa la negocierile Ucraina-SUA programate pe 21 martie, potrivit Știrile ProTV, care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Discuțiile sunt programate sâmbătă, 21 martie, în Statele Unite.
Peskov a spus că întâlnirea va fi una bilaterală, între delegațiile ucraineană și americană, iar Moscova nu va fi parte a acestei runde. Totuși, oficialul rus susține că formatul trilateral ar putea fi reluat „în viitorul apropiat”, deși, în acest moment, nu există o locație stabilită pentru astfel de discuții.
„Această pauză în negocierile privind Ucraina este temporară. Sperăm că este temporară. Mă refer la continuarea formatului trilateral. Sperăm că în viitorul apropiat vom putea relua aceste negocieri”, a spus el, citat de Ukrainska Pravda.
În același context, Știrile ProTV notează că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat joi că o reuniune a echipei de negociatori ucrainene privind încetarea războiului ruso-ucrainean va avea loc în SUA pe 21 martie. Peskov a mai afirmat că pauza din negocierile Ucraina-SUA-Rusia s-ar putea încheia după sincronizarea agendelor, „în primul rând” a celei americane, în timp ce în spațiul public au apărut și speculații potrivit cărora președintele SUA, Donald Trump, și-ar fi mutat atenția către Iran.
Recomandate
Kremlinul transmite că linia Moscovei privind Ucraina nu depinde de alegerile din SUA , iar mesajul vine după ce republicanii președintelui Donald Trump au pierdut controlul asupra ambelor camere ale Congresului, potrivit Digi24 . Reacția indică o încercare de a separa politica externă rusă de schimbările de la Washington, în timp ce Moscova își păstrează discursul despre negocieri și „eforturi pentru pace”. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că Rusia speră ca Donald Trump „să își continue eforturile pentru pace” și după alegerile de la jumătatea mandatului. El a afirmat că Trump „rămâne în funcție” și a evitat să comenteze dacă noua configurație a Congresului ar putea bloca demersurile Casei Albe, catalogând subiectul drept „o chestiune internă a Americii”. Tot Peskov a susținut că „o nouă rundă de negocieri trilaterale” ar urma să aibă loc „în curând” și a invocat, în același context, demersurile primei doamne a SUA, Melania Trump, pe care le-a descris drept un succes. Mesajul de continuitate: „ne vom continua activitatea” Separat, viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov a declarat că Moscova așteaptă rezultatele finale ale alegerilor și a afirmat că abordarea conducerii Partidului Democrat față de relațiile cu Rusia este „extrem de negativă”, potrivit agenției ruse de stat RIA, citată de News.ro. Riabkov a insistat că politica Rusiei față de Ucraina nu va fi influențată de rezultatul scrutinului din SUA: „Linia noastră de principiu și consecventă privind Ucraina – precum și politica noastră externă în general – nu se bazează pe considerente pe termen scurt și, firește, nu depinde de fluctuațiile barometrului politic din alte țări. Ne vom continua activitatea în conformitate cu directivele președintelui Federației Ruse.” Contextul politic din SUA Alegerile intermediare din SUA au avut loc marți și s-au încheiat, potrivit proiecțiilor posturilor de televiziune americane citate de Digi24, cu pierderea controlului asupra ambelor camere ale Congresului de către republicanii președintelui Donald Trump. Scrutinul a vizat toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților și aproximativ o treime dintre locurile din Senat, iar rezultatul este relevant pentru ultimii doi ani ai mandatului lui Trump, deoarece schimbă raportul de forțe din Congres. [...]
Mesajul negociatorului-șef iranian sugerează că Teheranul vede un spațiu de presiune politică asupra Washingtonului după votul din SUA , pe fondul nemulțumirilor legate de războiul cu Iranul și de costul vieții, potrivit Digi24 . Mohammad Bagher Ghalibaf , prezentat drept negociatorul-șef al Iranului în discuțiile cu Statele Unite și președinte al Parlamentului iranian, a afirmat că americanii au spus „NU RĂZBOIULUI” la alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, după înfrângerea Partidului Republican condus de Donald Trump în fața democraților. Într-o postare pe X, Ghalibaf a legat rezultatul electoral de două teme interne: conștiința alegătorilor și presiunea costului vieții. „Fie din conştiinţă, fie din cauza costului vieţii, americanii au spus NU RĂZBOIULUI, iar noi susţinem acest mesaj.” Tot el a adăugat un avertisment la adresa administrației SUA, susținând că, dacă guvernul „trădează voința poporului” pentru a servi interesele unor „finanțatori și șantajiști internaționali”, răspunsul Iranului va fi un „NU” care „vine însoțit de un coșmar”, formulare pe care Digi24 o descrie drept „misterioasă”. De ce contează: războiul și costul vieții, transformate în pârghii de negociere Din perspectiva Teheranului, mesajul încearcă să capitalizeze politic pe schimbarea de raport de forțe din Congresul SUA. Digi24 notează că democrații au preluat controlul atât asupra Senatului, cât și asupra Camerei Reprezentanților , obținând victorii inclusiv în zone tradițional republicane. În același timp, contextul intern american descris în articol indică o combinație de factori care au alimentat votul: frustrarea față de războiul nepopular cu Iranul, îngrijorările privind costul ridicat al vieții și nemulțumirea față de modul în care Donald Trump a condus țara. Contextul politic din SUA invocat în articol Potrivit informațiilor prezentate, democrații și-au construit campania pe două direcții principale: corupția; accesibilitatea prețurilor, cu acuzații că politica tarifară a lui Trump și războiul cu Iranul au dus la creșterea costurilor. Articolul mai menționează că democrații au subliniat și „miliardele de dolari” pe care familia Trump le-ar fi câștigat de la revenirea acestuia la Casa Albă, fără a oferi însă o cifră exactă. Ce urmează Din datele disponibile în material, nu rezultă măsuri concrete anunțate de SUA sau Iran imediat după alegeri. Semnalul principal rămâne unul politic: Teheranul încearcă să lege continuarea războiului de costuri electorale interne pentru Washington, într-un moment în care Congresul a trecut sub control democrat. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că Rusia tratează Europa unită drept adversar pe termen lung , un mesaj care ridică miza pentru agenda de securitate a UE și pentru rolul Germaniei înaintea unei noi runde de negocieri de pace. Declarațiile au fost făcute la Conferința de securitate de la Berlin, potrivit Digi24 , care citează Ukrainska Pravda . Zelenski a spus că Moscova „s-a hotărât deja” și că „o Europă pașnică și unită este dușmanul ei”, insistând că nu este o situație care „va dispărea pur și simplu într-un an”. El a invocat „infrastructura militară” construită de Rusia în ultimii ani și a susținut că aceasta ar fi „prea mult” pentru a fi îndreptată doar împotriva Ucrainei, mesajul său fiind că amenințarea vizează și Europa. În același discurs, liderul ucrainean a argumentat că Europa este privită și de alte state ca o posibilă „sursă de securitate”, încă „în mare parte potențială”, dar care ar putea deveni „foarte puternică”. Zelenski a adăugat că există „încă o șansă” ca SUA să rămână parte a alianței de securitate importante pentru Europa, însă a avertizat că rolul Statelor Unite în lume „ar putea deveni și mai redus”, ceea ce ar impune o creștere a rolului Europei. Miza pentru Germania, înaintea negocierilor Zelenski a legat explicit consolidarea rolului Europei de implicarea Germaniei, afirmând că fără aceasta obiectivul este „imposibil” și că „Europa nu are o alternativă la Germania”. În același timp, a descris situația Ucrainei drept „extrem de dificilă” în prezent, dar a insistat că Ucraina „nu se va preda niciodată” și „va rămâne mereu europeană”. Președintele ucrainean s-a aflat marți la Berlin, unde s-a întâlnit cu cancelarul german Friedrich Merz , într-un moment pe care Digi24 îl descrie ca fiind important pentru eforturile diplomatice de încheiere a războiului. Vizita a avut loc cu o săptămână înaintea unei noi runde de negocieri de pace, mediate de Statele Unite. [...]
Atacul cu 310 drone peste noapte pune din nou sub presiune infrastructura energetică a Ucrainei , într-un moment în care Kievul cere un armistițiu care să includă oprirea loviturilor asupra rețelei de energie, potrivit Kyiv Post . Rusia a lansat în noaptea de 3 spre 4 noiembrie 310 drone asupra Ucrainei, atacul începând la ora 18:00 (ora Kievului) și vizând facilități energetice și alte obiective de infrastructură în mai multe regiuni. Forțele aeriene ucrainene spun că au fost folosite drone de atac (UAV – vehicule aeriene fără pilot), inclusiv drone de tip Shahed (81 dintre ele cu propulsie cu reacție), drone Gerbera și drone-capcană Parodiya. Apărarea aeriană a Ucrainei a raportat că, până la ora 08:00 (ora Kievului) în 4 noiembrie, a doborât sau „neutralizat” 272 de drone rusești, inclusiv 64 de drone Shahed cu reacție. Datele preliminare indică 19 locuri lovite direct și alte 15 locații unde au căzut fragmente din drone interceptate. Efecte operaționale: pene de curent și intervenții de urgență în mai multe regiuni Loviturile au avut consecințe imediate în alimentarea cu energie și în funcționarea serviciilor locale: Jîtomîr : autoritățile locale au anunțat un atac asupra infrastructurii energetice și au avertizat că, dacă electricitatea nu este restabilită până dimineață, vor fi deschise „ Puncte de invincibilitate ” (centre de sprijin unde oamenii se pot încălzi, își pot încărca telefoanele și pot accesa internetul) de la ora 09:00, pe 4 noiembrie. Odesa : atacul a avariat infrastructură comercială. Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență (DSNS) a confirmat că lovitura a declanșat un incendiu major, stins de echipele de intervenție. Șeful administrației militare a orașului a spus că explozia a spart geamuri la clădiri din apropiere. Kovel (regiunea Volîn) : un obiectiv de infrastructură a fost avariat, iar cea mai mare parte a orașului a rămas fără electricitate. Compania locală de apă a trecut pe alimentare de rezervă, menținând furnizarea până la 23:15 în 3 noiembrie; dacă situația nu se schimba, apa urma să fie livrată din nou între 06:00 și 09:00 în 4 noiembrie. Încălzirea în blocuri a funcționat normal, potrivit primarului. Ternopil : dronele au lovit o facilitate energetică; serviciile de urgență evaluau pagubele. Rivne : explozii au fost auzite în jurul orei 04:00, pe fondul activității apărării aeriene. Guvernatorul regional a spus că ținta a fost infrastructura energetică; o casă privată a luat foc în raionul Rivne, fără victime raportate. Dnipro : a fost lovită o facilitate industrială; doi bărbați (38 și 57 de ani) au fost răniți de schije și internați în stare moderată. La fața locului a izbucnit și un incendiu. Context: atacurile pe energie, în preajma unei noi runde de negocieri Bombardamentul are loc în timp ce Ucraina, Rusia și SUA se pregătesc pentru o nouă rundă de negocieri programată pentru 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi . Președintele Volodîmîr Zelenski a cerut un armistițiu care să includă oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, ca prim pas către o înțelegere mai amplă, și a avertizat că loviturile continue ale Moscovei subminează șansele unor negocieri „semnificative”. În paralel, Ucraina își reiterează solicitarea către partenerii occidentali de a accelera livrările de sisteme de apărare antiaeriană și rachete interceptoare, pe fondul intensificării atacurilor asupra rețelei energetice. [...]
Comisia Europeană pregătește pentru Ucraina un calendar de aderare mai prudent, fără termen de intrare în UE , cu ținte limitate pentru 2027 și condiționări mai stricte pe zona statului de drept, potrivit unui document obținut de Politico . Documentul, parte din pachetul de extindere pe care Comisia urmează să îl prezinte miercuri, cere Kievului să „accelereze urgent și semnificativ” reformele privind statul de drept. În foaia de parcurs, Bruxelles indică faptul că îndeplinirea cerințelor-cheie în prima jumătate a lui 2027 este necesară înainte ca negocierile pe domenii de politici să poată fi închise provizoriu. Ținte limitate pentru 2027 și fără angajament privind data aderării Comisia identifică șapte domenii în care Ucraina ar putea închide provizoriu negocierile în 2027, subliniind atât amploarea reformelor cerute, cât și dificultatea implementării lor în condiții de război. Domeniile menționate sunt: educație și cultură (prima jumătate a lui 2027); proprietate intelectuală; ocuparea forței de muncă și politici sociale; politică industrială; cercetare; relații externe; politică externă și de securitate (în a doua jumătate a lui 2027). În același timp, Comisia evită să se angajeze la un termen-limită pentru finalizarea negocierilor de aderare ale Ucrainei. Abordarea este descrisă ca fiind similară și pentru alți candidați avansați, inclusiv Albania și Republica Moldova , cu excepția Muntenegrului, pentru care este avută în vedere luna iunie 2027 ca țintă pentru semnarea tratatului de aderare. Divergență față de Republica Moldova și riscul „decuplării” dosarelor Documentul indică o diferențiere tot mai pronunțată între Ucraina și Republica Moldova, ale căror candidaturi au avansat mult timp în paralel. În timp ce pentru Ucraina sunt vizate șapte domenii de progres în 2027, Moldova ar putea închide provizoriu negocieri în „peste 20” de domenii, potrivit aceleiași foi de parcurs. Această diferență alimentează perspectiva ca cele două candidaturi să fie, în practică, „decuplate”, deși ambele țări au obținut statutul de candidat împreună în iunie 2022 și au lansat negocierile în aceeași zi, în iunie 2024. De ce contează: războiul complică nu doar ritmul reformelor, ci și implicațiile de securitate Politico notează că regulile UE nu interzic explicit aderarea unei țări aflate în război, însă intrarea Ucrainei ar ridica întrebări dificile legate de securitate, teritoriu și obligațiile pe care statele membre și le-ar asuma prin prevederile de asistență mutuală ale Uniunii. Chiar și în cazul unui acord de pace, aceste probleme nu ar dispărea automat, iar Ucraina ar trebui să își finalizeze reformele. În plus, închiderea provizorie a capitolelor nu echivalează cu aderarea: ar mai fi necesar un tratat de aderare, care trebuie aprobat și ratificat. Ce urmează până la finalul lui 2026: deschiderea a două „clustere” blocate Comisia vrea ca până la finalul lui 2026 să înceapă discuțiile și pe două clustere de negociere rămase în urmă: clusterul 4 (agenda verde și conectivitate sustenabilă); clusterul 5 (resurse, agricultură și coeziune). Documentul susține că Ucraina a îndeplinit condițiile necesare și cere conferinței de aderare să facă „toate eforturile” pentru deschiderea acestor clustere înainte de sfârșitul anului. Chiar și dacă se deschid, ritmul ulterior rămâne dependent de reforme și de deciziile statelor membre. [...]
Administrația Trump testează o canalizare diplomatică neobișnuită prin prima-doamnă , după ce reprezentanți ai Rusiei și Ucrainei urmează să se întâlnească joi la Casa Albă, într-o inițiativă atribuită direct Melaniei Trump , pe fondul unui armistițiu umanitar în regiunea Herson, potrivit Mediafax . Întâlnirea este programată la Washington și este prezentată de Casa Albă drept o „inițiativă diplomatică neobișnuită” pentru soția unui președinte american. Administrația americană a anunțat marți evenimentul, fără să ofere deocamdată numele reprezentanților Moscovei și Kievului care vor participa, iar Rusia și Ucraina nu au comentat oficial. Tot joi, la ora 18.00 (ora României), Melania Trump urmează să susțină o declarație despre armistițiul din orașul ucrainean Oleşki , aflat sub ocupație rusă, și despre operațiunea umanitară desfășurată în regiunea Herson. Ce știm despre armistițiul invocat de Casa Albă Casa Albă îi atribuie Melaniei Trump obținerea armistițiului din Oleşki și zona învecinată, susținând că aceasta ar fi inițiat independent contactele dintre cele două părți. Armistițiul a fost anunțat la 23 octombrie, a intrat în vigoare pe 27 octombrie și s-a încheiat în seara zilei de 1 noiembrie. Potrivit Melaniei Trump, în intervalul armistițiului ar fi fost evacuate aproximativ 800 de persoane. Controverse privind rolul primei-doamne Publicația franceză Le Monde contestă versiunea Casei Albe și susține că implicarea Melaniei Trump ar fi fost exagerată. Conform acestei relatări, serviciile de informații militare ale Rusiei și Ucrainei ar fi negociat timp de patru luni situația din Oleşki, înainte ca prima-doamnă să fie prezentată drept principal mediator, iar rolul ei ar fi putut fi amplificat pentru a-i face pe plac președintelui Donald Trump. În același timp, Kremlinul i-ar fi transmis Melaniei Trump „mulțumiri speciale” pentru contribuția la operațiunea umanitară, mai notează Mediafax. Ce s-a întâmplat la Oleşki în timpul operațiunii umanitare Vineri, 30 octombrie, reprezentanți ai Ucrainei și Rusiei au ajuns în Oleşki cu ajutoare (alimente, medicamente, apă potabilă și alte bunuri). În aceeași zi, un convoi de autobuze a preluat civilii care au dorit să părăsească orașul. Mediafax precizează că o parte dintre cei evacuați spre Ucraina au fost transportați prin Rusia și Belarus, iar alți locuitori au fost transferați în centre de cazare temporară din Crimeea anexată și din regiunea rusă Krasnodar. În lipsa detaliilor despre componența delegațiilor și mandatul discuțiilor de la Casa Albă, miza imediată rămâne dacă această formulă – promovată public de administrația americană – poate fi transformată într-un canal de negociere funcțional sau rămâne strict legată de episoade punctuale, precum armistițiul umanitar din Herson. [...]
