Știri
Știri din categoria Externe
Rusia nu va participa la negocierile Ucraina-SUA programate pe 21 martie, potrivit Știrile ProTV, care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Discuțiile sunt programate sâmbătă, 21 martie, în Statele Unite.
Peskov a spus că întâlnirea va fi una bilaterală, între delegațiile ucraineană și americană, iar Moscova nu va fi parte a acestei runde. Totuși, oficialul rus susține că formatul trilateral ar putea fi reluat „în viitorul apropiat”, deși, în acest moment, nu există o locație stabilită pentru astfel de discuții.
„Această pauză în negocierile privind Ucraina este temporară. Sperăm că este temporară. Mă refer la continuarea formatului trilateral. Sperăm că în viitorul apropiat vom putea relua aceste negocieri”, a spus el, citat de Ukrainska Pravda.
În același context, Știrile ProTV notează că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat joi că o reuniune a echipei de negociatori ucrainene privind încetarea războiului ruso-ucrainean va avea loc în SUA pe 21 martie. Peskov a mai afirmat că pauza din negocierile Ucraina-SUA-Rusia s-ar putea încheia după sincronizarea agendelor, „în primul rând” a celei americane, în timp ce în spațiul public au apărut și speculații potrivit cărora președintele SUA, Donald Trump, și-ar fi mutat atenția către Iran.
Recomandate
Gestul lui Volodimir Zelenski riscă să adâncească tensiunile politice dintre Kiev și Varșovia , într-un moment în care relația bilaterală are relevanță directă pentru cooperarea regională și pentru stabilitatea flancului estic al UE și NATO, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a anunțat că a returnat Poloniei cea mai înaltă distincție a țării, Ordinul Vulturul Alb , după ce i-a fost retrasă de omologul său polonez, Karol Nawrocki . Zelenski a susținut, într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, că distincția acordată în 2023 era percepută la Kiev ca un semn de recunoaștere pentru „poporul ucrainean și armata” Ucrainei, așa cum „s-a declarat atunci”. Totodată, liderul ucrainean a transmis că Ucraina rămâne „deschisă tuturor formatelor de discuții semnificative cu Polonia”, cu obiectivul de a evita „interpretările contradictorii” ale unor episoade „dificile și dureroase” din istoria comună. De ce a fost retrasă decorația Karol Nawrocki a anunțat vineri seară retragerea Ordinului Vulturul Alb, invocând decizia lui Zelenski de la sfârșitul lunii mai de a glorifica Armata Insurecțională Ucraineană (UPA), o organizație naționalistă din Al Doilea Război Mondial considerată în Polonia responsabilă pentru moartea a peste 100.000 de polonezi. Președintele polonez s-a declarat „indignat” de hotărârea omologului său ucrainean. Efecte imediate: reacții în lanț la Kiev După anunțul de la Varșovia, mai mulți oficiali ucraineni au indicat încă de vineri seară că vor restitui, în semn de protest, decorații primite de la statul polonez. Între numele menționate se află ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiga și șeful administrației prezidențiale de la Kiev, Kirilo Budanov. Episodul mută disputa istorică în zona deciziilor simbolice cu încărcătură politică, ceea ce poate complica dialogul bilateral pe termen scurt, chiar dacă Zelenski afirmă că Ucraina rămâne deschisă discuțiilor. [...]
Escaladarea disputei Polonia–Ucraina riscă să afecteze coordonarea politică pe flancul estic al NATO , după ce oficiali ucraineni au început să returneze decorații poloneze ca reacție la retragerea de către președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a Ordinului Vulturul Alb acordat anterior lui Volodimir Zelenski, potrivit Mediafax . Decizia lui Nawrocki a declanșat reacții în lanț, inclusiv gesturi simbolice din partea unor oficiali ucraineni de rang înalt, într-un moment în care relația bilaterală este deja tensionată de divergențe istorice, notează publicația, care citează TVPWorld. Reacția Kievului: returnarea decorațiilor În semn de protest, Kyrylo Budanov , prezentat ca șef al administrației prezidențiale ucrainene, a anunțat că returnează Crucea de Ofițer a Ordinului de Merit al Republicii Polone, distincție primită anul trecut de la fostul președinte Andrzej Duda. Totodată, ambasadorul Ucrainei la Varșovia, Vasyl Bodnar, a confirmat că va returna Crucea de Cavaler a aceluiași ordin, descriind decizia autorităților poloneze drept „istoric nedreaptă” și ofensatoare în contextul războiului din Ucraina. Miza disputei: memorie istorică și costuri politice Potrivit materialului, tensiunile au fost amplificate după o decizie a lui Zelenski din 26 mai, prin care o unitate a forțelor speciale ucrainene a fost denumită „Eroii UPA”, o referire la Armata Insurecțională Ucraineană (UPA), percepută diferit în cele două țări. În timp ce în Ucraina UPA este văzută de o parte a societății ca simbol al luptei pentru independență, în Polonia este asociată cu masacre împotriva civililor polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Istorici polonezi citați în articol estimează că aproximativ 100.000 de polonezi au fost uciși în regiunile Volânia și Galiția de Est între 1943 și 1945. Avertismente: escaladarea ar putea fi exploatată de Rusia Budanov a calificat retragerea distincției drept un „gest neprietensc” care ar putea fi folosit de Rusia în scop propagandistic, pe fondul tensiunilor dintre două state care se confruntă cu „amenințarea comună a agresiunii ruse”, conform sursei. De partea poloneză, premierul Donald Tusk a cerut temperarea conflictului diplomatic, avertizând că escaladarea servește intereselor Moscovei și că „linia frontului este în altă parte”. În schimb, purtătorul de cuvânt al guvernului polonez a susținut decizia președintelui Nawrocki, invocând o poziție „istorică și morală” a statului polonez. [...]
Ungaria a ridicat interdicția asupra distribuției mass-mediei ucrainene , o decizie pe care noul guvern de la Budapesta o leagă direct de normalizarea relațiilor cu Kievul și de accesul minorității ucrainene și al refugiaților la informații independente, potrivit Kyiv Post . Măsura a fost anunțată vineri, 19 iunie, de ministrul ungar al relațiilor sociale și culturii, Zoltán Tarr , într-o postare pe Facebook. Oficialul a spus că ridicarea restricțiilor urmărește să asigure „acces fiabil la informație” în limba maternă pentru ucrainenii din Ungaria și să contribuie la refacerea relațiilor bilaterale. De ce contează decizia: semnal politic și schimbare de abordare Interdicția fusese introdusă în 2025, „voluntar”, de partidul Fidesz al fostului premier Viktor Orbán. La acel moment, guvernul invocase măsuri luate de Ucraina împotriva unor publicații maghiare, pe care Kievul le acuza că încalcă standardele jurnalistice și promovează narațiuni ale statului rus. Tarr a respins justificarea vechii administrații și a diferențiat explicit între propagandă și presă independentă. „Nu se poate confunda presa care răspândește propaganda rusă cu presa autentică, independentă, nici în Ungaria, nici la nivel internațional.” În aceeași logică, ministrul a susținut că interdicția ar fi fost folosită pentru a deteriora deliberat relațiile diplomatice și a prezentat schimbarea ca parte a unei politici de „bună vecinătate”, cu efecte inclusiv asupra situației maghiarilor din afara granițelor. Implementare și context: coordonare cu minoritatea ucraineană și alte dosare sensibile Ridicarea interdicției a fost coordonată cu Liliana Grexa, reprezentantă a minorității naționale ucrainene din Ungaria, care a invocat necesitatea practică de a oferi refugiaților acces la informații actuale despre Ucraina. Decizia este prezentată ca un element dintr-o serie de pași ai administrației premierului Péter Magyar pentru a reduce tensiunile cu Ucraina. În acest context, Kyiv Post menționează și două evoluții conexe: investigația internă dispusă de Magyar în cazul „convoiului de aur ucrainean”, după ce în martie autoritățile ungare au reținut două vehicule blindate ale băncii de stat ucrainene Oschadbank, care transportau 40 de milioane de dolari (aprox. 184 milioane lei) , 35 de milioane de euro (aprox. 178 milioane lei) și 9 kilograme de aur bancar din Viena spre Kiev; acuzațiile au fost retrase în mai, iar activele au fost returnate; acordul din 12 iunie privind drepturile minorității maghiare din vestul Ucrainei, prin care Kievul s-a angajat, printr-o notă diplomatică, la Planul de acțiune al UE pentru minorități, inclusiv reluarea școlarizării în limba maternă și permisiunea folosirii simbolurilor naționale maghiare pentru aproximativ 100.000 de etnici maghiari din Transcarpatia. Potrivit materialului, după formalizarea acestor garanții, Ungaria și-a retras amenințarea cu veto, permițând UE să deschidă, pe 15 iunie, primul „cluster” (pachet tematic) de negocieri de aderare cu Ucraina. [...]
Ucraina a lovit podul peste strâmtoarea Henicesk, o rută-cheie de aprovizionare pentru trupele ruse din sud , într-o serie de atacuri menite să degradeze logistica și capacitățile operaționale ale Rusiei, potrivit Kyiv Post . Lovitura a vizat un pod rutier din regiunea Herson, pe care armata ucraineană îl descrie drept un coridor folosit de forțele ruse pentru transportul de materiale militare între Peninsula Crimeea ocupată și dispozitivele rusești din sudul Ucrainei. Atacurile au avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, conform comunicărilor militare citate de publicație. În paralel, forțele ucrainene au raportat că au lovit un sistem rusesc de apărare antiaeriană Pantsir-S în regiunea Zaporijjea, în apropierea localității Dolînske, precum și mai multe puncte de comandă pentru drone (UAV) în trei locații diferite: lângă Soledar (Donețk), Hrozove (Zaporijjea) și Terebreno (regiunea Belgorod, pe teritoriul Rusiei). Incendii raportate în Crimeea, inclusiv la infrastructură energetică și de transport Atacurile asupra logisticii și punctelor de comandă au coincis cu relatări despre mai multe atacuri cu drone asupra unor ținte din Crimeea ocupată, sâmbătă dimineață. Potrivit aceleiași surse, au fost semnalate incendii la mai multe obiective din energie și transport. Datele satelitare ar fi indicat două incendii separate la centrala termoelectrică Tavriyska, lângă Strohonivka, în districtul Simferopol. Facilitatea are o capacitate de 470 MW și a fost pusă în funcțiune în 2019, conform articolului. Au mai fost înregistrate incendii la depozite de petrol și gaze la nord-vest de Bahcisarai, operate de „TES”, companie care administrează o rețea mare de benzinării în peninsulă. De asemenea, au fost raportate incendii la două stații de distribuție a gazelor din apropierea satelor Juravlivka și Lokhivka, după explozii semnalate în acele zone. Ce urmărește Ucraina prin aceste lovituri Din informațiile prezentate, țintele indică o strategie de presiune asupra lanțurilor de aprovizionare și a coordonării operaționale rusești: întreruperea rutelor de transport între Crimeea ocupată și sudul Ucrainei (podul peste strâmtoarea Henicesk); reducerea protecției antiaeriene locale (lovirea Pantsir-S); afectarea controlului și coordonării dronelor (puncte de comandă UAV). Publicația notează și că sateliții au detectat un incendiu în vecinătatea podului Henicesk, pe fâșia Arabat, într-o zonă unde autoritățile de ocupație ar fi construit anterior o traversare pe pontoane după lovituri anterioare asupra podurilor permanente. Separat, a fost raportat un incendiu la intrarea feroviară către uzina Crimean Titan din Armiansk, iar localnici ar fi auzit explozii și focuri de armă în jurul miezului nopții. Pe parcursul nopții, au existat relatări despre explozii și activarea apărării antiaeriene ruse în Simferopol, Perevalne, Sevastopol și districtul Krasnoperekopsk. [...]
Ipoteza unui „foc prietenesc” la rafinăria din Moscova ridică semne de întrebare despre eficiența apărării antiaeriene ruse , într-un moment în care atacurile cu drone asupra capitalei se intensifică, potrivit Antena 3 , care citează o analiză The New York Times bazată pe materiale video din rețelele sociale. Analiza menționată susține că explozia de joi de la o instalație de depozitare a combustibilului din sud-estul Moscovei ar fi putut fi provocată nu de o dronă ucraineană, ci de o rachetă a apărării antiaeriene ruse. Deflagrația a devenit una dintre imaginile centrale ale celui mai amplu atac cu drone asupra Moscovei de la începutul războiului. Autoritățile ruse au declarat că au doborât joi 992 de drone ucrainene pe teritoriul Rusiei, pe lângă cele care și-au atins țintele. În cazul rafinăriei Kapotnya, un videoclip verificat de The New York Times și publicat inițial pe platforma chineză Douyin ar arăta urmele a două rachete lansate de la sol, într-o încercare de interceptare a dronelor care zburau în apropiere. Ce indică imaginile și ce spun experții În materialul video descris, una dintre rachete ar urma o traiectorie joasă către silozul de combustibil, care explodează în momentul apropierii proiectilului. Experți citați în analiză spun că racheta pare compatibilă cu un proiectil lansat dintr-un sistem portabil de apărare aeriană (MANPADS) – armă individuală folosită pentru doborârea țintelor aeriene la distanțe scurte. Michael Clarke, expert britanic în securitate și profesor de studii de apărare, a declarat: „Videoclipul susține puternic ipoteza că este vorba despre o lansare MANPADS, prin originea sa, traiectoria joasă și urma subțire de condens, fără fum de lansare asociat în primele momente ale zborului.” Alte videoclipuri verificate ar arăta bărbați în uniformă lansând astfel de sisteme în apropierea rafinăriei, în încercarea de a doborî dronele. Alistair Saddington, profesor de aeronautică de apărare la Universitatea Cranfield, a spus că imaginile „par într-adevăr să arate jeturile de evacuare ale unor rachete cu rază scurtă de acțiune”, adăugând însă că nu se poate spune „cu certitudine” dacă sunt MANPADS, deși „balanța probabilității sugerează că sunt”. De ce contează: presiune operațională și costuri într-un război al dronelor Posibilitatea unui incident de „foc prietenesc” scoate în evidență dificultatea apărării antiaeriene în fața roiurilor de drone ieftine, într-un context în care Ucraina încearcă să penetreze un sistem stratificat de protecție al capitalei ruse. În același timp, analiza notează că sistemele clasice antiaeriene sunt costisitoare și au fost proiectate pentru aeronave și rachete, nu pentru drone folosite în număr mare. Atacurile fac parte, potrivit sursei citate, din efortul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a aduce războiul pe teritoriul Rusiei și de a pune presiune pentru negocieri. Ele vin și pe fondul unei campanii mai largi împotriva instalațiilor petroliere și de combustibil, care ar fi dus la cozi și raționalizări la benzinăriile din Rusia. Reacții oficiale și bilanț Vladimir Putin nu a vorbit public despre atacul de joi, care, potrivit materialului, nu a provocat victime. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că Putin primește actualizări pe parcursul zilei și că „sistemele de apărare antiaeriană funcționează la un nivel ridicat, în ciuda tuturor lucrurilor”. În atacurile de vineri din zona Moscovei, guvernatorul regiunii, Andrei Vorobyov, a declarat că o fetiță de 8 ani a murit. [...]
Donald Trump reia ideea că războiul din Ucraina ar fi putut fi încheiat rapid, sugerând o eroare tactică a Rusiei cu efect direct asupra duratei conflictului , potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat Axios , președintele SUA afirmă că forțele ruse ar fi putut ajunge la Kiev „în trei ore”, dar ar fi pierdut avantajul inițial după ce un general ar fi deviat tancurile de pe autostradă pe teren agricol, unde au rămas blocate în noroi. Trump susține că, la începutul războiului, Rusia avea „sute de tancuri” care înaintau spre Kiev pe o autostradă de beton, „foarte bună, solidă”, care ar fi permis un avans rapid. În relatarea sa, schimbarea rutei a fost decisivă: ploi „record” ar fi transformat câmpurile în noroi, iar vehiculele ar fi rămas imobilizate, oferind Ucrainei timp să riposteze. Ce „greșeală” indică Trump și cum leagă episodul de sprijinul militar pentru Ucraina În interviu, Trump afirmă că tancurile rusești blocate ar fi fost ulterior distruse de forțele ucrainene cu rachete antitanc Javelin, pe care spune că SUA le-au furnizat Kievului în timpul mandatului său, înainte de declanșarea războiului. „Aveau un general, care cel mai probabil nu mai este acum printre noi, care a decis ca în loc să meargă direct la Kiev și să pună capăt războiului din prima zi, să se deplaseze pe teren agricol și prin noroi.” Poziționarea politică: „nu sunt drăguț cu Rusia” Trump respinge ideea că ar fi indulgent cu Moscova și spune că a avut o linie dură atât față de Rusia, cât și față de China, argumentând că această abordare i-ar fi adus respectul celor două puteri. „Se spune că mă port foarte drăguț cu Rusia. Nu sunt drăguț cu Rusia. Am fost foarte dur cu Rusia și China, mai dur decât oricine altcineva și de aceea, acei oameni mă respectă.” Declarațiile sunt prezentate de Digi24 ca parte a interviului acordat Axios; materialul nu include reacții din partea Rusiei sau Ucrainei la aceste afirmații. [...]
