Știri
Știri din categoria Externe

Rusia își acoperă acum 90% din importurile de tehnologii sancționate prin China, ceea ce adâncește dependența economică și operațională a Moscovei de Beijing, pe fondul înăspririi sancțiunilor UE, potrivit Digi24.
Date citate de Bloomberg, din surse familiarizate cu statisticile, indică o creștere a dependenței față de anul trecut, când nivelul era de 80%, în pofida programelor rusești de substituire a importurilor. Explicația avansată este că noile sancțiuni europene au blocat canalele de aprovizionare rămase din Occident, împingând Rusia să se bazeze și mai mult pe rute intermediare prin China.
În UE este cunoscut rolul Chinei în furnizarea către Kremlin de tehnologii cu dublă utilizare (bunuri care pot fi folosite atât civil, cât și militar) și chiar de informații de recunoaștere prin satelit pentru război, potrivit acelorași surse citate de Bloomberg. Totuși, statele UE ar evita, deocamdată, sancțiuni directe împotriva Chinei, de teama unor măsuri de retorsiune.
În acest context, ruptura cu Occidentul a accelerat o repoziționare structurală a economiei ruse: Elina Rybakova, economist la Institutul de Economie Internațională Peterson (Washington), apreciază că Rusia s-a transformat într-un „vasal al Chinei”, în ciuda declarațiilor președintelui Vladimir Putin despre „suveranitate tehnologică”.
Potrivit datelor Institutului Gaidar, anul trecut China a cumpărat 27% din totalul exporturilor Rusiei și a asigurat 36% din importurile Federației Ruse. În același timp, Rusia rămâne o piață marginală pentru exporturile Chinei: ponderea a scăzut de la 3,2% la 2,7%, un nivel comparat în material cu cel al Mexicului.
Dezechilibrul de putere economică este esențial pentru înțelegerea relației: Beijingul poate influența semnificativ Moscova, în timp ce dependența Chinei de piața rusă este limitată.
Un alt indicator al fragilității este evoluția schimburilor comerciale: volumul comerțului ruso-chinez a scăzut în 2025 cu 6,5%, până la 1,63 trilioane de yuani (234 miliarde de dolari). Au scăzut atât livrările Chinei către Rusia (cu 3,4% față de anul anterior), cât și exporturile Rusiei către China (cu 9,9%).
Digi24 notează că această scădere a provocat îngrijorare la Kremlin: Reuters a relatat, citând surse apropiate guvernului rus, că Vladimir Putin ar fi intenționat să-i ceară lui Xi Jinping să nu reducă volumul comerțului, de care economia rusă ar depinde „în mod critic”.
Recomandate

Rusia își reduce parada de 9 Mai și scoate tancurile din Piața Roșie, o decizie pusă de analiști pe seama presiunii militare și a costurilor economice ale războiului , potrivit Daily Mail . Kremlinul invocă motive de securitate, pe fondul intensificării loviturilor ucrainene cu rază lungă, însă experții citați susțin că miza reală este degradarea capacității Rusiei de a susține simultan frontul și demonstrațiile de forță. Decizia de a elimina tancurile și „hardware-ul” greu de la parada de Ziua Victoriei (9 mai) marchează o abatere de la formatul tradițional, folosit ani la rând ca vitrină a puterii militare. În același timp, vine într-un moment în care Ucraina își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice și militare din adâncimea teritoriului rus, inclusiv prin valuri de drone îndreptate spre Moscova. Securitate invocată oficial, dar presiunea de pe front rămâne explicația centrală Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a justificat modificările prin „amenințarea teroristă” și necesitatea de a reduce riscurile. Totuși, Keir Giles (Chatham House), citat de publicație, leagă decizia de dificultățile de pe câmpul de luptă și de pierderile care ar limita disponibilitatea unităților și a tehnicii pentru un marș complet. În aceeași logică, Giles afirmă că nu există explicații care să nu trimită, într-un fel sau altul, la incapacitatea Rusiei de a învinge Ucraina, iar reducerea paradei ar contrazice narațiunea oficială privind eficiența apărării antiaeriene ruse. Loviturile ucrainene în adâncime și efectele economice Daily Mail notează că loviturile ucrainene ar ajunge la distanțe de până la 932 de mile (aprox. 1.500 km), vizând infrastructură critică. Sunt menționate „rapoarte” privind pagube importante la producția de petrol și la sisteme de apărare antiaeriană, pe fondul dificultăților Moscovei de a preveni astfel de atacuri, cu consecințe economice care „încep să se vadă”. În plan energetic, articolul indică faptul că Rusia a fost nevoită să reducă producția de petrol în aprilie din cauza atacurilor cu drone asupra porturilor și rafinăriilor, dar și a opririi livrărilor de țiței prin „singura conductă rămasă” a Rusiei către Europa. Publicația menționează o posibilă scădere a producției cu aproximativ 300.000–400.000 de barili pe zi în aprilie, față de media din primele luni ale anului. Ce transmite Kremlinul printr-o paradă „mai mică” Ministerul rus al Apărării a anunțat pe Telegram că mai multe școli militare, corpuri de cadeți și „coloana de tehnică militară” nu vor participa, invocând „situația operațională curentă”. În 2025, Ucraina ar fi încercat să perturbe evenimentul prin atacuri cu drone asupra Moscovei, ceea ce ar fi provocat haos în transportul aerian, cu mii de zboruri anulate sau întârziate. În plan intern, Daily Mail mai notează că Putin ar fi „mai nepopular” decât în ultimii ani, citând un sondaj al institutului FOM (afiliat Kremlinului) potrivit căruia 71% dintre ruși ar avea încredere în președinte, cel mai slab rezultat din ultimii șapte ani. În același timp, publicația menționează reprimarea disidenței și faptul că opoziția publică este puternic limitată. Context: presiune militară, dar și semnale economice negative Articolul amintește că Putin a recunoscut recent că economia Rusiei performează sub așteptări și că a indicat o scădere a PIB-ului cu 1,8% în ianuarie și februarie. Totodată, guvernatoarea băncii centrale, Elvira Nabiullina, este citată cu avertismentul că „condițiile externe se înrăutățesc aproape constant” pentru exporturi și importuri. În acest cadru, reducerea paradei de 9 Mai capătă o dimensiune operațională și economică: nu mai este doar o decizie de protocol, ci un semnal că riscurile de securitate și uzura resurselor (militare și financiare) obligă Kremlinul să limiteze chiar și evenimentele folosite tradițional pentru a proiecta forță. [...]

Atacul rusesc cu peste 400 de drone, lansat în plină zi, arată o schimbare operațională care pune presiune pe apărarea aeriană și pe infrastructura Ucrainei , potrivit HotNews , care citează Reuters. Loviturile au ajuns până în vestul țării, la Ternopil , unde au fost raportate 10 persoane rănite și întreruperi de curent în unele zone. Forțele Aeriene ale Ucrainei au transmis că Rusia a atacat cu 409 drone între orele 8:00 și 15:30 (ora locală), iar apărarea aeriană a „doborât sau neutralizat” 388 dintre ele în nordul, sudul, centrul și vestul țării. Mai devreme în aceeași zi, autoritățile de la Kiev anunțaseră un atac nocturn separat, cu 210 drone. De ce contează: atacuri masive și ziua, nu doar noaptea De la începutul războiului, Rusia a folosit preponderent atacuri masive cu drone și rachete pe timpul nopții. În ultimele săptămâni însă, Moscova a lansat în mod repetat sute de drone și în timpul zilei, inclusiv într-un ritm care a dus, pe 24, la un record al numărului de drone folosite într-un astfel de atac, notează materialul. Extinderea acestor atacuri în intervalul diurn complică gestionarea riscului pentru infrastructură și pentru activitatea economică, pe fondul unei presiuni continue asupra rețelelor energetice și a obiectivelor industriale. Unde s-au văzut efectele În Ternopil (vestul Ucrainei), primarul Serhii Nadal a declarat că atacul a vizat facilități industriale și de infrastructură și că au fost implicate „peste 50” de aeronave fără pilot. Tot acolo au fost raportate pene de curent în unele zone. În centrul Ucrainei, autoritățile locale au raportat pagube și incidente în mai multe regiuni: Cerkasî : 19 drone doborâte; pagube la o grădiniță, o școală, șapte locuințe private și o linie electrică. Vinnița : o femeie rănită; o clădire complet distrusă. Zona Odesa : acoperișul unui centru comercial avariat și un incendiu, după un atac din timpul zilei; orașul-port fusese vizat și în atacul nocturn. Context: lovituri și de partea ucraineană În paralel, drone ucrainene au lovit vineri portul rusesc Tuapse de la Marea Neagră pentru a patra oară în 16 zile, în timp ce autoritățile ruse se confruntă cu un „dezastru ecologic” în creștere, asociat cu fum toxic și scurgeri de petrol în mare, potrivit informațiilor citate în articol. [...]

China își extinde discret amprenta economică în Crimeea și în alte teritorii ucrainene ocupate , evitând însă investițiile directe vizibile din teama sancțiunilor, potrivit Adevărul . Miza pentru Beijing combină calcule geopolitice în Marea Neagră cu accesul la resurse și rute către Europa de Est. Interesul nu este nou. Conform publicației independente ruse The Insider, în decembrie 2013 fusese semnat un proiect ucraineano-chinez care viza construirea unui port în ape adânci și modernizarea portului de pescuit din Sevastopol. Proiectul a fost abandonat după protestele din Ucraina, plecarea președintelui Viktor Ianukovici și intervenția Rusiei în Crimeea. De la intenții la contacte mai frecvente după 2022 Între 2014 și 2022, presa rusă a relatat repetat despre interesul companiilor chineze pentru proiecte de infrastructură în Crimeea, fără ca acestea să se concretizeze. Situația „pare să se fi schimbat” după declanșarea ofensivei ruse în Ucraina, care ar fi creat oportunități noi pentru Beijing. În noiembrie 2023, The Washington Post a relatat despre posibile discuții ruso-chineze privind construirea unui tunel de transport sub strâmtoarea Kerci, informații negate atât de Moscova, cât și de Beijing. Cum arată „prudența” Chinei: prezență fără investiții mari la vedere Textul indică o intensificare a contactelor dintre China și Crimeea, uneori fără acordul Kievului. Un exemplu este nava „Heng Yang 9”, sub pavilion panamez, dar deținută de o companie chineză, observată de mai multe ori în portul Sevastopol; Ministerul ucrainean de Externe a protestat pe lângă autoritățile chineze. În paralel, expansiunea chineză în teritoriile ucrainene ocupate este descrisă ca fiind, deocamdată, „nu de amploare”, însă „tot mai multe companii chineze” își stabilesc prezența acolo și dezvoltă relații cu elitele locale. Un oficial din republica separatistă Lugansk susține că „China urmărește îndeaproape evoluțiile”. De ce contează: resurse, rute și testarea limitelor sancțiunilor Adevărul notează că motivele Beijingului sunt atât geopolitice, cât și economice: Crimeea are importanță strategică în Marea Neagră, iar sud-estul Ucrainei poate funcționa ca punct de acces către Europa de Est. În plus, aproximativ jumătate din resursele de pământuri rare ale Ucrainei s-ar afla în zone controlate de Rusia. Potrivit The Insider, implicarea actuală ar putea fi și un „test” în contextul sancțiunilor internaționale: companiile private ar evalua riscurile și oportunitățile, în perspectiva unei implicări viitoare a marilor grupuri industriale susținute de statul chinez. [...]

Rusia a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă în aprilie, inclusiv ziua, crescând riscul de perturbare economică în Ucraina , potrivit Agerpres , care citează o analiză AFP bazată pe datele Forțelor Aeriene Ucrainene. Moscova a lansat 6.583 de drone cu rază lungă de acțiune în aprilie, în creștere cu 2% față de martie, în timp ce negocierile pentru încheierea războiului declanșat de invazia din februarie 2022 rămân blocate. În paralel, Rusia a lansat 141 de rachete, tot cu 2% peste luna precedentă, dar sub nivelul din februarie, când au fost raportate 288 de lansări. Schimbarea de tactică: atacuri masive în timpul zilei Datele indică o creștere considerabilă a atacurilor în timpul zilei, după o perioadă în care Rusia lovea aproape exclusiv noaptea. Kievul susține că această schimbare urmărește să maximizeze victimele civile, pe fondul unui război care a produs deja zeci de mii de victime. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a avertizat în aprilie că tactica de a combina un atac nocturn la scară largă cu unul similar pe timp de zi ar putea duce la creșterea numărului de victime civile, inclusiv printr-o țintire mai intensă a civililor și a infrastructurii civile, mai ales în zone publice și deschise, pe măsură ce vremea se încălzește. „Noua tactică a Rusiei de a combina un atac nocturn la scară largă cu un atac la fel de mare pe timp de zi va provoca probabil o creștere a numărului de victime civile.” Impact operațional și economic: „perturbă grav activitatea” Adjunctul șefului administrației prezidențiale de la Kiev, Pavlo Palissa , a spus că atacurile din timpul zilei sunt menite să „terorizeze civilii”, după loviturile asupra infrastructurii energetice din timpul iernii, care au lăsat sute de mii de locuințe fără apă, electricitate și încălzire. În același timp, el a indicat explicit și o componentă economică: atacurile masive în mijlocul programului de lucru afectează funcționarea normală a activităților. „Există și un aspect economic. Atacurile masive în mijlocul zilei de lucru perturbă grav activitatea.” Apărarea antiaeriană și răspunsul cu drone Conform datelor Forțelor Aeriene Ucrainene citate în analiză, 88% dintre drone și rachete au fost interceptate în cursul lunii. Kievul afirmă că și-a extins semnificativ flota de drone de la începutul războiului și invocă eficacitatea dronelor interceptoare. Rusia, la rândul ei, susține constant că vizează doar ținte legate de armata ucraineană. Context diplomatic Negocierile dintre Kiev și Moscova, mediate de SUA, sunt descrise ca fiind în impas după implicarea Washingtonului în războiul din Orientul Mijlociu, declanșat de atacurile israeliano-americane împotriva Iranului pe 28 februarie, potrivit materialului citat. [...]

Volodimir Zelenski pune presiune publică pe Washington, avertizând că oprirea ajutorului militar american schimbă echilibrul în favoarea Rusiei , potrivit Digi24 . Președintele ucrainean l-a criticat direct pe vicepreședintele SUA, J.D. Vance , după ce acesta a lăudat decizia administrației Trump de a opri transferurile directe de arme către Kiev. Declarațiile lui Zelenski au fost făcute pentru Newsmax și sunt relatate de Kyiv Independent. Miza este una operațională: fără livrări directe de armament din SUA, capacitatea Ucrainei de a susține efortul militar depinde mai mult de Europa și de modul în care aceasta poate finanța și procura echipamente, inclusiv sisteme fabricate în SUA . Ce a spus J.D. Vance despre oprirea livrărilor Vance a apărat public decizia administrației Trump, prezentând-o ca pe o schimbare de responsabilitate către Europa. El a afirmat, în aprilie, că SUA nu vor mai cumpăra arme pentru a le trimite Ucrainei, dar că statele europene pot cumpăra armament dacă doresc. Replica lui Zelenski: „îi ajută pe ruși” Zelenski a respins poziția vicepreședintelui american, susținând că reducerea sprijinului pentru Ucraina întărește Moscova și nu consolidează SUA. „Dacă J.D. Vance este mândru că nu ne ajută, înseamnă că îi ajută pe ruși, și nu sunt sigur că acest lucru întărește Statele Unite.” Tot Zelenski a insistat că Rusia rămâne un adversar structural al Statelor Unite. Context: reechilibrarea sprijinului către Europa Schimbul de replici vine pe fondul unei schimbări mai ample în politica SUA sub președintele Donald Trump, care, potrivit articolului, a oprit majoritatea ajutoarelor militare noi către Ucraina și a cerut Europei să își asume o parte mai mare din efort. În 2025, țările europene au furnizat cea mai mare parte a asistenței militare pentru Ucraina, inclusiv finanțarea interceptoarelor de apărare aeriană Patriot și a altor sisteme fabricate în SUA. Poziția Casei Albe Casa Albă i-a apărat rolul lui Vance în politica externă. Purtătoarea de cuvânt Olivia Wales a declarat pentru Kyiv Independent că administrația rămâne concentrată pe încheierea războiului și l-a descris pe vicepreședinte drept o „voce de încredere” în dosarele de politică externă. [...]

Nemulțumirea exprimată de Donald Trump față de cea mai recentă propunere a Iranului complică perspectiva unei dezescaladări rapide a războiului dintre SUA, Israel și Iran, aflat în a doua lună, potrivit Agerpres . Mesajul venit de la Casa Albă indică faptul că negocierile rămân fragile, în timp ce pe teren cresc semnalele de pregătire militară. Trump a spus că Iranul „vrea să încheie un acord”, însă el „nu este satisfăcut” de oferta transmisă cu câteva ore înainte de Teheran, prin mediatori pakistanezi, în răspunsul dat reporterilor la Casa Albă. Președintele american a apreciat eforturile de mediere ale Pakistanului și a afirmat că discuțiile telefonice continuă. Ce cere Teheranul și ce transmite public Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a declarat că Iranul este dispus să continue diplomația dacă SUA își modifică pretențiile, pe care le-a descris drept „exagerate”, și dacă renunță la „retorica amenințătoare și acțiunile provocatoare”. În același mesaj publicat pe Telegram, el a adăugat că forțele armate iraniene rămân pregătite să apere țara „de orice amenințare”. Semnale de escaladare: apărare antiaeriană activată Pe fondul acestor schimburi, Reuters citează două surse iraniene de rang înalt, sub protecția anonimatului, potrivit cărora Iranul și-a activat apărarea antiaeriană și intenționează să reacționeze „amplu” în cazul unui atac. Aceleași surse afirmă că Teheranul a evaluat riscul unui „val scurt și intens” de lovituri americane, posibil urmat de un atac israelian. Informațiile despre pregătirile militare provin din relatări atribuite Reuters de Agerpres și nu pot fi verificate independent pe baza textului furnizat. [...]