Știri
Știri din categoria Externe

Consilierii de securitate din Franța, Germania și Marea Britanie ar putea merge la Moscova încă din această lună, dar deplasarea rămâne condiționată de modul în care Kremlinul acceptă rolul Europei în negocierile privind războiul din Ucraina, potrivit Kyiv Post, care citează Radio Free Europe.
Informația pornește de la o invitație transmisă de Iuri Ușakov, consilier prezidențial rus, însă capitalele europene nu au luat o decizie finală. Miza, așa cum reiese din pozițiile prezentate, este evitarea unor discuții bilaterale izolate cu Moscova și obținerea unei participări europene „cu drepturi depline” în formatul mai larg al negocierilor, alături de Kiev și Washington.
Oficiali de la Paris au indicat că o eventuală participare europeană la discuții la Moscova depinde de recunoașterea de către Kremlin a unui rol european „complet” în negocierile mai ample, împreună cu Ucraina și SUA. Un consilier al președintelui Emmanuel Macron a spus că deschiderea sau formalizarea dialogului trebuie să semnaleze, din perspectiva Rusiei, că europenii participă activ la următoarea rundă de discuții cu Statele Unite și Ucraina.
Același consilier a descris drept „pozitiv” faptul că Moscova „propune să formalizeze” un dialog, dar a insistat că guvernele europene trebuie să verifice mai întâi alinierea cu Kievul și Washingtonul, invocând experiențe anterioare și semnale de politică fluctuante din partea administrației președintelui american Donald Trump.
Cancelarul german Friedrich Merz, citat în contextul summitului „Coalition of the Willing” de la Berlin din 19 noiembrie, a afirmat că Germania este pregătită pentru discuții cu Rusia, însă în formule care includ Ucraina, Rusia, Europa și Statele Unite. El a indicat că astfel de discuții ar putea avea loc „în curând” și a dat ca exemplu Emiratele Arabe Unite.
„Desigur, suntem gata să purtăm discuții cu Rusia. Am spus întotdeauna acest lucru. Discuții cu participarea Ucrainei, Rusiei, Europei și Statelor Unite sunt așteptate să aibă loc în curând. Ar putea avea loc, de exemplu, în Emiratele Arabe Unite.”
Cancelarul german a respins și ideea unei împărțiri a Europei în „sfere de influență” într-un aranjament de tip „Ialta”, catalogând întâlnirea trilaterală din Shenzhen dintre Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping drept o „ședință foto”, a cărei declarație comună nu ar fi menționat Ucraina.
Într-un summit informal al UE la Dublin, pe 13 noiembrie, liderii europeni au convenit asupra formatului E5 (Germania, Franța, Regatul Unit, Italia și Polonia), împreună cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Consiliului European, pentru a reprezenta Europa în eventuale negocieri directe.
Kyiv Post notează că, la discuțiile mediate de SUA din Abu Dhabi (10–11 noiembrie), consilieri de securitate națională din Germania, Franța, Regatul Unit și Italia au fost prezenți în capitala Emiratelor, alături de reprezentanți UE și NATO, dar au fost excluși din „camera” principală a discuțiilor trilaterale și au avut consultări separate cu delegațiile ucraineană și americană.
Ulterior, după discuții ale Kremlinului cu emisari americani, președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat că Washingtonul și Moscova ar fi fost de acord ca reprezentanții europeni să fie așezați direct la masa principală la următoarea rundă de negocieri.
Pentru Europa, posibila deplasare la Moscova nu este doar un gest diplomatic, ci un test de arhitectură a negocierilor: dacă europenii sunt integrați în formatul decizional alături de SUA și Ucraina sau rămân în consultări paralele, cu influență limitată asupra rezultatului. În acest moment, potrivit informațiilor citate, nu există o decizie finală privind vizita, iar condițiile politice – în special coordonarea cu Kievul și Washingtonul – rămân decisive.
Recomandate

Cancelarul german Friedrich Merz ridică miza financiară a sprijinului UE pentru Ucraina și avertizează că Germania ar putea bloca bugetul multianual al Uniunii pentru 2028–2034 dacă statele membre nu contribuie la un nou pachet de ajutor, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre finanțarea pe termen lung a Kievului și al presiunilor bugetare care se conturează în interiorul UE. Merz a declarat, la Forumul Economic Germano-Ucrainean , că „Rusia nu va câștiga acest război” și a promis intensificarea sprijinului pentru Ucraina, în perspectiva unei ierni pe care o consideră posibil cea mai dificilă de la începutul conflictului. Informațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. Presiune pe bugetul UE: cereri de zeci de miliarde de euro În contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Uniunii Europene un ajutor financiar suplimentar de 70 de miliarde de euro pentru anul viitor, peste împrumutul de 90 de miliarde de euro aflat în derulare pentru perioada 2026–2027, cancelarul german a avertizat că ar putea bloca bugetul multianual al UE pentru 2028–2034 dacă nu există contribuții din partea statelor membre pentru acest sprijin. Separat, Comisia Europeană a propus în această săptămână un nou împrumut pentru Ucraina, de 45 de miliarde de euro. Conform informațiilor din articol, mecanismul ar urma să fie similar cu cel al împrumutului anterior: Ucraina ar rambursa doar dacă Rusia plătește „reparații de război”, iar în caz contrar costul ar reveni statelor europene garante. De ce insistă Berlinul: iarna și infrastructura energetică Merz a argumentat că lunile următoare vor pune Ucraina la o încercare majoră, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, inclusiv centrale electrice și rețele de distribuție, cu scopul de a crește presiunea asupra populației în pragul iernii. Cancelarul a spus că Germania își va consolida sprijinul pentru Ucraina atât în domeniul apărării, cât și prin ajutor umanitar și economic, pentru a ajuta Kievul să treacă peste perioada rece. Mesajul politic: războiul, prezentat ca risc direct pentru Europa În discursul său, Merz a avertizat că agresiunea Rusiei nu vizează doar Ucraina, ci întreaga Europă, invocând intensificarea atacurilor hibride împotriva statelor europene și afirmând că Germania este deja o țintă. „Războiul lui Putin este îndreptat împotriva Europei. Este îndreptat împotriva valorilor noastre. Este îndreptat împotriva modului nostru de viaţă: în libertate, în pace, într-un stat de drept democratic.” În același registru, Merz a susținut că sprijinirea Kievului este și o „investiție” în viitorul Germaniei, prin stabilitate, oportunități de export, proiecte comune și creștere economică, potrivit relatării Digi24. [...]

Emmanuel Macron cere livrarea „imediată” de apărare antiaeriană pentru Ucraina și reluarea discuției despre aderarea la NATO , avertizând că urmează „săptămâni critice” cu impact direct asupra securității europene, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis la Berlin, în cadrul reuniunii „ Coaliția de Voință ”, unde au fost prezenți aliați ai Ucrainei, inclusiv emisari ai lui Donald Trump. Macron a cerut ca statele care au capacitatea să furnizeze mijloace de protecție să o facă „acum”, cu accent pe sisteme antirachetă și interceptori. „Prioritatea priorităţilor (...) este să se instaleze noi sisteme antirachetă şi noi interceptori (...) Săptămânile următoare sunt critice pentru Ucraina, populaţia sa şi pentru întreaga Europă.” Miza: accelerarea sprijinului militar și repoziționarea discuției despre NATO Președintele Franței a legat urgența livrărilor de apărare antiaeriană de riscul extinderii efectelor războiului asupra Europei, insistând că protecția populației ucrainene trebuie tratată ca o prioritate imediată de către toți aliații care pot contribui. În paralel, Macron a cerut „redeschiderea” discuției privind aderarea Ucrainei la NATO, argumentând că subiectul nu mai este doar o temă pentru Kiev, ci „se pune inclusiv pentru noi, europenii, în ziua de mâine”, în contextul pozițiilor pe care le descrie drept maximaliste din partea Rusiei. „În faţa maximalismului poziţiilor ruseşti, cred că trebuie să redeschidem chestiunea aderării Ucrainei la NATO (...) Astăzi, această chestiune se pune inclusiv pentru noi, europenii, în ziua de mâine.” Context: reacția lui Macron la declarația Trump–Xi–Putin Macron a comentat și declarația comună Trump–Xi–Putin, afirmând că aceasta „nu duce la o reorganizare a lumii”. În material este reamintit că documentul rezultat după întâlnirea celor trei lideri la Shenzhen include direcții de cooperare și angajamente privind reducerea riscurilor nucleare, rolul ONU și stabilitatea fluxurilor energetice, precum și reafirmarea principiului că „un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată”. La reuniunea de la Berlin a participat și președintele României, Nicușor Dan , potrivit aceleiași surse. [...]

Rusia ar fi testat practic regulile NATO de apărare aeriană după ce a trimis intenționat două rachete de croazieră și o dronă în spațiul aerian al Poloniei, într-un episod care a dus la mobilizarea de avioane aliate, dar fără interceptări, potrivit unei evaluări a Institutului pentru Studiul Războiului citate de G4Media . Incidentul a avut loc pe 20 noiembrie, în timpul atacurilor rusești asupra Ucrainei. ISW susține că Moscova ar fi urmărit simultan să observe reacția Alianței și să transmită un semnal de descurajare privind sprijinul occidental pentru Kiev, sincronizând acțiunea cu un exercițiu militar desfășurat pe teritoriul polonez. Potrivit evaluării, ar fi fost vorba despre două rachete de croazieră Kh-101 și o dronă, cel mai probabil de tip Geran-5. Una dintre rachete s-a prăbușit în apropierea localității Rudnik nad Sanem, la peste 80 km de granița cu Ucraina și la circa 35 km de locul exercițiului de la Nowa Dęba. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale importante. De ce nu au fost interceptate proiectilele Forțele armate poloneze au identificat 11 rachete și drone aflate în spațiul aerian ucrainean, ale căror traiectorii ar fi putut reprezenta o amenințare pentru Polonia. Ca răspuns, NATO a mobilizat avioane poloneze, suedeze și olandeze și a activat radarele de apărare antiaeriană. Totuși, Alianța nu a încercat să intercepteze rachetele și drona. Ministrul polonez al Apărării a explicat că situația nu îndeplinea condițiile prevăzute de regulile de angajament, iar evaluarea autorităților ar fi fost că o intervenție ar fi putut genera riscuri mai mari pentru populație și infrastructură, în funcție de traiectoria estimată. Sincronizarea cu exercițiul „Coaliției de Voință” și ce urmează ISW leagă încălcările spațiului aerian de exercițiul „Coaliției de Voință” organizat la Nowa Dęba, în sud-estul Poloniei, considerând că momentul a fost ales pentru a descuraja sprijinul pentru Ucraina și pentru a testa reacția NATO. „ISW evaluează că Kremlinul a efectuat aceste încălcări ale spațiului aerian polonez pentru a coincide cu un exercițiu militar în curs al Coaliției de Voință, care are loc la Nowa Dęba, Polonia, într-un efort de a descuraja sprijinul pentru Ucraina, dar și pentru a testa răspunsul NATO” Coaliția de Voință este o inițiativă militară din afara NATO, înființată în martie 2025, cu 37 de state membre, inclusiv România, care s-au angajat să contribuie la o eventuală forță internațională de menținere a păcii după încheierea războiului din Ucraina. Componenta militară este condusă de Marea Britanie și Franța, iar primul exercițiu are loc între 9 și 22 noiembrie, cu aproximativ 6.000 de militari din mai multe state europene. După incidente, autoritățile de la Varșovia au cerut aliaților suplimentarea forțelor NATO și a capacităților de apărare aeriană, iar secretarul general al Alianței, Mark Rutte , urmează să viziteze Polonia. [...]

Condamnarea publică a Ursulei von der Leyen ridică miza diplomatică a acuzațiilor Danemarcei la adresa FSB după tentativa de asasinat asupra unui cetățean americano-ucrainean, potrivit Agerpres . Președinta Comisiei Europene a reacționat sâmbătă la cazul unui rapper ucrainean vizat la un concert organizat în septembrie la periferia capitalei Copenhaga. În acest dosar, poliția daneză a indicat vineri că tentativa ar fi fost orchestrată de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) . Articolul Agerpres menționează că informația este transmisă de agenția EFE, însă detaliile suplimentare despre incident și despre ancheta autorităților daneze nu sunt disponibile în materialul publicat, care are acces restricționat. [...]

Reacția lui Zelenski la etichetarea lui Putin drept „prieten” de către Trump ridică din nou miza diplomatică pentru orice discuție despre Ucraina , într-un moment în care liderii marilor puteri au avut un summit neobișnuit SUA–Rusia–China , potrivit CNN . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a comentat declarația președintelui american Donald Trump, care l-a numit pe președintele rus Vladimir Putin un „prieten”, în primul său interviu după summitul de joi dintre Statele Unite, Rusia și China. În discuția cu jurnalistul CNN Jim Sciutto, Zelenski a respins explicit această caracterizare. „Pentru noi, el este un criminal.” De ce contează: semnalul politic pentru negocieri și sprijin Declarația lui Zelenski indică o linie roșie de percepție pentru Kiev: orice încercare de apropiere personală sau de reîncadrare a relației cu Vladimir Putin riscă să intre în conflict direct cu narațiunea ucraineană despre responsabilitatea Rusiei în război . În termeni practici, astfel de mesaje pot influența climatul politic în care se discută sprijinul pentru Ucraina și eventuale formule de negociere. Contextul imediat Potrivit CNN, reacția vine după un summit descris drept „fără precedent” între Statele Unite, Rusia și China, desfășurat joi. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre conținutul discuțiilor de la summit sau despre eventuale decizii rezultate. [...]

Sondajele post-dezbatere indică un avantaj de campanie pentru dreapta în Spania , după ce Alberto Núñez Feijóo (Partidul Popular) a fost perceput drept câștigător al confruntării televizate cu premierul Pedro Sánchez , într-un moment în care țara se pregătește de alegeri anticipate pe 29 noiembrie, potrivit Antena 3 . Două institute de sondare, Sigma Dos și 40dB, au evaluat dezbaterea de joi seara în favoarea liderului PP: 51% la 29% și, respectiv, 43% la 33%. Restul respondenților fie nu au indicat un câștigător, fie au considerat că a fost remiză. Informațiile sunt preluate de Reuters. Miza este relevantă pentru dinamica electorală: majoritatea sondajelor citate în material arată un avantaj pentru un bloc de dreapta format din PP și Vox, în timp ce Sánchez a convocat alegeri anticipate încercând să capitalizeze politic protestele masive legate de locuințe, pe ipoteza că acestea vor mobiliza electoratul de stânga. Ce teme au dominat dezbaterea În confruntarea televizată, tema locuințelor a fost centrală, în contextul creșterii chiriilor și al deficitului de locuințe la prețuri accesibile, cei doi candidați prezentând planuri diferite pentru a răspunde problemei. Discuțiile au inclus și politica de migrație, pe fondul sosirilor recente „la scară largă” de migranți în enclava spaniolă Ceuta și în Insulele Canare. Corupția a fost un alt punct de tensiune, cu acuzații reciproce legate de scandaluri care vizau partidele celor doi. Audiență mare, influență mai mică asupra votului Dezbaterea a fost urmărită de 10,2 milioane de persoane, potrivit datelor furnizate de firma de consultanță Barlovento, aproape dublu față de audiența ediției din 2023. Analistul Pablo Simón a explicat că, deși formatul a devenit o tradiție în politica spaniolă din 1993 și încă atrage public, internetul și polarizarea electoratului i-au redus influența directă asupra comportamentului de vot. În schimb, efectul ar fi mai degrabă indirect, prin ajustarea tonului de campanie în funcție de percepția publică de după dezbatere. „Are un anumit impact indirect, întrucât tonul campaniei poate fi ajustat în funcție de consensul care se conturează după dezbatere... De aceea, candidații încearcă să nu facă greșeli, pentru a evita titlurile negative în presă a doua zi”, a adăugat Simón. [...]