Știri
Știri din categoria Externe
Emmanuel Macron a deschis discuția despre suspendarea acordului UE–Israel, o mișcare cu potențial de impact de reglementare și comercial, în condițiile în care acordul de asociere stă la baza relației politice și economice dintre Uniunea Europeană și Israel, potrivit Le Figaro.
Președintele francez a spus că există o „întrebare legitimă” privind posibilitatea suspendării acordului, dacă Israel „continuă această politică care contravine istoriei sale”, făcând referire în special la situația din Liban, țară pe care Israel a bombardat-o în ultimele zile în lupta sa împotriva mișcării islamiste Hezbollah.
În același timp, Macron a indicat că nu dorește escaladarea imediată a tensiunilor, invocând faptul că Israel a acceptat recent un armistițiu pentru Liban și s-a angajat în discuții. El a sugerat o abordare de temporizare înainte ca Franța să își clarifice poziția, dar a adăugat că „lucrurile nu pot continua ca acum câțiva ani”.
Macron a afirmat că Israel ar trebui să „renunțe la ambițiile teritoriale” în Liban. În paralel, a cerut ca Hezbollah, descris ca pro-iranian, să înceteze tirurile către teritoriul israelian și să fie dezarmat „de către libanezii înșiși”.
Totodată, președintele francez a susținut că armistițiul în vigoare „va trebui extins” pentru a permite „începutul unei adevărate dinamici de stabilizare” și a pledat pentru un „acord politic între Israel și Liban” care să garanteze securitatea ambelor țări, integritatea teritorială a Libanului și să creeze premisele normalizării relațiilor.
Macron a mai spus că Franța este „pregătită să își mențină angajamentul pe teren” după plecarea Finul (misiunea ONU), programată pentru finalul anului.
De partea cealaltă, premierul libanez Nawaf Salam a cerut „retragerea totală” a forțelor israeliene de pe teritoriul libanez, precum și întoarcerea prizonierilor și a persoanelor strămutate. El a declarat că Libanul are nevoie de „500 de milioane de euro” (aprox. 2,5 miliarde lei) pentru a face față crizei umanitare în următoarele șase luni.
Pe fondul unui armistițiu marcat de numeroase incidente, sunt programate noi discuții „directe” între Liban și Israel joi, la Washington, la circa zece zile după o primă sesiune, potrivit unei surse din diplomația americană citate de AFP.
Recomandate
O declarație a șefei diplomației UE riscă să slăbească și mai mult coeziunea politicii externe europene , după ce Kaja Kallas a comparat tratamentul aplicat palestinienilor de către Israel cu regimul de apartheid din Africa de Sud, potrivit Digi24 . Episodul adâncește controversele privind eficiența Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) , instituția care gestionează diplomația Uniunii. Remarca a fost făcută în timpul discuțiilor cu reprezentanți ai guvernului mexican, în contextul unei deplasări la Ciudad de Mexico (20–22 mai), unde Kallas a condus delegația UE la un summit, notează Agerpres. Potrivit Euractiv, oficiali și diplomați – inclusiv unii prezenți la întâlnire – au spus că șefa diplomației europene a invocat și o vizită anterioară în Africa de Sud, unde a fost la Muzeul Apartheidului din Johannesburg. De ce contează: mandatul UE cere „o singură voce”, dar controlul politic e limitat În interiorul instituțiilor europene, declarația a fost tratată ca o problemă de reprezentare și de mandat: un diplomat european citat de Euractiv afirmă că, deși UE este critică la adresa Israelului și sprijină o soluție cu două state, „comparația cu apartheid este inacceptabilă și nu este politica UE”, adăugând că devine „o mare problemă” când astfel de poziții sunt exprimate „în timp ce reprezintă oficial UE pe scena mondială”. Un funcționar de rang înalt din Comisia Europeană a susținut, potrivit aceleiași surse, că „afirmațiile neînțelepte” ale Kajei Kallas în mai multe ocazii au amplificat criticile din partea unui număr tot mai mare de state membre, între care sunt menționate Franța, Germania, Suedia, Finlanda și Irlanda. Context: poziția oficială a UE și tensiunile din jurul ei În linie cu politica UE, Kallas a recunoscut dreptul Israelului la autoapărare, dar a spus că răspunsul ar trebui să fie proporționat și că politica de colonizare israeliană în Cisiordania subminează posibilitatea unei soluții cu două state, potrivit informațiilor citate de Digi24. Miza internă ține și de arhitectura instituțională: funcționarul citat a atras atenția că, spre deosebire de un ministru de externe național, care poate fi tras la răspundere direct de premier, în sistemul UE acest tip de control politic nu funcționează la fel, deși Înaltul Reprezentant „vorbește în numele celor 27 de state membre”. Kaja Kallas deține simultan funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate și pe cea de vicepreședinte al Comisiei Europene. [...]
Decizia UE de a deschide negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina mută extinderea într-o fază formală, cu implicații directe de securitate și stabilitate regională , iar România își reafirmă rolul de susținător în proces, potrivit Mediafax . Președintele României, Nicușor Dan , a salutat acordul celor 27 de state membre de a începe negocierile cu cele două țări. Într-un mesaj publicat vineri seara pe Facebook, șeful statului a numit momentul „o zi de referință pentru istoria extinderii Uniunii Europene”. Ce s-a decis la nivelul UE Potrivit președintelui, statele membre au agreat începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina „prin deschiderea primului cluster dedicat valorilor fundamentale”. În limbajul procesului de aderare, „cluster” înseamnă un pachet de capitole tematice de negociere, grupate pe domenii. Mesajul României: sprijin și „expertiză” pe parcursul negocierilor Nicușor Dan a arătat că România a sprijinit cele două state „încă de la începutul parcursului lor european” și că va continua să le fie alături „cu expertiză și sprijin multisectorial”. Președintele a legat extinderea UE de consolidarea „spațiului european de democrație, securitate și prosperitate”, argumentând că o Uniune mai mare este „mai puternică și mai competitivă”. „Viitorul Republicii Moldova și al Ucrainei este în familia europeană.” [...]
Deschiderea primului „cluster” de negocieri UE cu Ucraina și Moldova mută procesul de aderare într-o fază tehnică, cu obligații concrete , iar Kievul cere ca Uniunea să-și respecte angajamentele asumate, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris decizia de la Bruxelles ca pe un „sprijin politic și moral semnificativ”, într-un mesaj publicat pe X. În mesaj, Zelenski le-a mulțumit cetățenilor „care luptă pentru Ucraina” și celor care „lucrează pentru statul nostru”, precum și partenerilor și liderilor din UE. El a legat explicit efortul de apărare al Ucrainei de securitatea europeană, susținând că țara „apără întreaga Europă”. „Așa cum am spus, Ucraina face tot ce este necesar, iar este important ca și UE să-și respecte angajamentele. Deschiderea primului cluster reprezintă un sprijin politic și moral semnificativ pentru statul nostru și pentru poporul nostru.” Ce urmează procedural: startul negocierilor la Luxemburg Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord pentru deschiderea primului cluster de negocieri de aderare cu Ucraina și Republica Moldova . Potrivit informațiilor din articol, negocierile vor începe luni, 15 iunie, la Luxemburg, unde UE va organiza conferințe interguvernamentale separate cu cele două țări candidate. Mesajul către UE și semnalul către Chișinău Zelenski a transmis că „s-au depus toate eforturile necesare” pentru deschiderea următoarelor clustere și a mulțumit Europei pentru sprijinul acordat, despre care spune că „ne ajută să salvăm vieți”. În același mesaj, liderul de la Kiev a felicitat Republica Moldova pentru pasul făcut „împreună” în procesul de aderare. [...]
State precum Qatar pot transforma banii și influența mediatică în pârghii geopolitice , iar asta complică felul în care sunt evaluate riscurile în diplomație și în spațiul informațional, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Textul argumentează că, deși marile puteri domină „realitatea politică”, arhitectura instituțională internațională oferă statelor mici avantaje greu de ignorat. În Adunarea Generală a ONU , fiecare stat are un vot, indiferent de populație sau putere militară, ceea ce poate amplifica rolul unor țări cu resurse limitate atunci când voturile sunt strânse sau când se formează blocuri de vot. De la „hard power” la influență prin capital, tehnologie și media Autorul susține că globalizarea a schimbat instrumentele de influență: puterea nu mai este măsurată doar în tancuri și avioane, ci și în capital, tehnologie, media și rețele sociale, adică în capacitatea de a modela percepții și agende. În acest registru, „soft power” (influență prin cultură, comunicare și reputație) devine un activ strategic comparabil ca importanță cu forța militară. Ca exemple de state mici cu impact economic și tehnologic, analiza menționează Singapore, prezentat drept centru financiar internațional, și Israel, descris ca pol de inovație în domenii precum securitatea cibernetică, medicina și agricultura. Qatar, exemplul central: bogăție energetică și influență politică peste dimensiunea statului Punctul principal al articolului este cazul Qatarului, descris ca stat mic ca teritoriu și populație, dar cu resurse financiare foarte mari din gaze și petrol. În timp, Qatar ar fi construit o poziție internațională peste greutatea sa demografică, inclusiv prin găzduirea de conferințe, relații cu lideri globali și roluri de mediator în conflicte regionale. În paralel, analiza notează criticile legate de sprijinul politic, mediatic și financiar acordat de-a lungul anilor unor grupuri afiliate Frăției Musulmane. În acest context, textul afirmă că lideri ai Hamas au operat ani la rând din Doha și că „miliarde de dolari” au fost transferate către Fâșia Gaza sub eticheta de ajutor civil și umanitar, fonduri care, potrivit autorului, ar fi permis deturnarea resurselor către infrastructură militară (tuneluri, achiziții de arme și pregătiri care au precedat atacul din 7 octombrie). Influență și în mediul academic și în spațiul informațional Analiza mai susține că influența Qatarului nu s-ar limita la Orientul Mijlociu. Sunt invocate „diverse rapoarte” din SUA, potrivit cărora sume mari ar fi ajuns în timp la universități, institute de cercetare și centre academice; o parte ar fi fost filantropie legitimă, iar o parte ar fi urmărit influențarea discursului academic, a numirilor de cercetători și a unor narațiuni anti-Israel și antisemite. Totodată, articolul indică investiții consistente în media internațională și campanii de comunicare, ca exemplu al modului în care influența poate fi exercitată prin „modelarea conștiinței”, nu doar prin forță militară. Ce arată „contraexemplul” statelor din Pacific Pentru a ilustra că statele mici pot folosi pârghiile diplomatice și în sens constructiv, autorul oferă exemplul unor state insulare din Pacific (Nauru, Kiribati, Insulele Marshall, Fiji), care își coordonează pozițiile în forumuri internaționale, inclusiv la ONU. În această logică, un singur vot per stat devine relevant când mai multe țări acționează împreună. Analiza afirmă că aceste state s-au remarcat prin sprijin constant pentru Israel și opoziție față de rezoluții considerate „unilaterale”, menționând și faptul că Nauru s-a numărat printre primele țări care au recunoscut Ierusalimul drept capitală a Israelului. Miza: riscul ca „diplomația tăcută” să fie folosită și constructiv, și distructiv Concluzia articolului este că puterea în secolul XXI include capacitatea de a influența idei, instituții, media și percepții la scară largă. În această cheie, statele mici pot deveni actori importanți ai agendei globale, „în bine sau în rău”, iar relațiile personale și canalele informale pot cântări uneori mai mult decât discursurile oficiale din instituțiile multilaterale. [...]
Reluarea negocierilor de aderare pentru Ucraina și Moldova deblochează un proces de reglementare care poate remodela relațiile UE cu vecinătatea estică , după ce Ungaria și-a retras veto-ul, potrivit Al Jazeera . Ambasadorii celor 27 de state membre au convenit la Bruxelles ca discuțiile să fie reluate oficial luni, la Luxemburg, iar „procesul de aderare” să fie lansat săptămâna viitoare. Decizia vine după ce negocierile au fost puse pe pauză din cauza opoziției Ungariei, condusă la acel moment de premierul pro-rus Viktor Orban, față de candidatura Ucrainei. Noul guvern de la Budapesta, instalat în mai, a acceptat să renunțe la veto, ceea ce permite reluarea calendarului de extindere pentru cele două state candidate. Într-o postare comună pe rețelele sociale, președintele Consiliului European , Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen, au transmis că „toate statele membre au fost de acord să deschidă primul grup de negocieri de aderare cu Ucraina și Moldova”. Cei doi au descris extinderea drept „o alegere strategică”, argumentând că, într-un context de „incertitudine în creștere”, o Uniune Europeană mai mare este „în interesul comun”. Ce se deschide luni: capitolul „fundamentals” Negocierile încep cu deschiderea secțiunii „fundamentals” („fundamente”), care acoperă principiile de bază pe care candidații trebuie să le respecte, inclusiv statul de drept. Este, în esență, un pas de reglementare: fixează cadrul și condiționalitățile care vor ghida întregul proces de aderare. Al Jazeera amintește că liderii UE au fost de acord să deschidă discuțiile de aderare cu Ucraina și Moldova în decembrie 2023, iar negocierile cu Kievul au fost „deschise formal” în iunie 2024, într-un proces complex care, de regulă, durează ani și acoperă domenii de la agricultură la statul de drept. Mișcarea a avut și o componentă simbolică, ca semnal de sprijin pentru Ucraina după invazia pe scară largă a Rusiei din 2022. Miza politică a deblocării: Ungaria și condițiile puse Un element-cheie al deblocării a fost un acord recent între Kiev și noul premier ungar, Peter Magyar, privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, subiect care a fost mult timp un punct de fricțiune între cele două țări vecine. Totuși, Magyar a spus că Ungaria nu susține o procedură accelerată pentru aderarea Ucrainei. Potrivit aceleiași surse, Budapesta ar urma să organizeze un referendum privind aderarea Ucrainei dacă aceasta „reușește să închidă toate cele 33 de capitole de aderare în următorii 10-15 ani”. Ucraina și Moldova văd aderarea la UE ca pe o garanție suplimentară de securitate în fața agresiunii ruse, în timp ce Moscova insistă că menținerea controlului asupra „vecinătății apropiate” (statele post-sovietice) este esențială pentru securitatea sa națională. [...]
Iran condiționează reluarea negocierilor nucleare cu SUA de implementarea unui acord provizoriu , care ar include redeschiderea Strâmtorii Hormuz și oprirea conflictelor pe mai multe fronturi, potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații ale ministrului iranian de Externe Abbas Araghchi transmise de televiziunea de stat. Araghchi a spus că discuțiile nucleare cu Washingtonul ar urma să aibă loc abia într-o etapă ulterioară și nu vor avansa dacă înțelegerea interimară propusă nu este pusă în aplicare. El a precizat că un memorandum de înțelegere nu a fost încă semnat și „încă se poate schimba”. Pe fondul acestor condiționări, oficiali americani și iranieni au exprimat optimism privind negocierile, afirmând că ambele părți au agreat un text și că un acord ar putea fi semnat chiar de duminică, conform Reuters. Miza operațională: Strâmtoarea Hormuz, redeschidere și control În declarațiile sale, Araghchi a legat explicit acordul provizoriu de redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Totodată, el a susținut că administrarea strâmtorii „nu va reveni la era de dinainte de război” și că suveranitatea asupra acesteia aparține Iranului și Omanului, adăugând că Iranul va asigura trecerea în siguranță a navelor. „Sabia noastră va atârna mereu deasupra Strâmtorii Hormuz.” Ce ar conține, potrivit Reuters, termenii de lucru ai acordului Reuters relatează, citând mai multe surse, că termenii schițați ar include un schimb între măsuri economice și pași operaționali, cu o componentă separată pentru dosarul nuclear: SUA ar urma să deblocheze imediat miliarde de dolari din active iraniene și să ridice sancțiunile asupra exporturilor de petrol iranian, în schimbul redeschiderii strâmtorii. Discuțiile despre programul nuclear ar urma să se desfășoare într-un cadru de negociere de 60 de zile, după care acesta ar fi „complet demontat”, iar stocul de uraniu puternic îmbogățit ar fi „distrus și îndepărtat”. Un oficial american a descris înțelegerea ca fiind una „bazată pe performanță”, susținând că nu vor fi eliberați bani până când Iranul „nu performează”. Araghchi a spus că abordarea preferată a Iranului pentru uraniul îmbogățit ar fi „amestecarea materialului”, adică diluarea lui. Ce urmează: posibilă semnare la Geneva Reuters mai notează că acordul ar putea fi semnat chiar duminică, de vicepreședintele SUA J.D. Vance și de președintele Parlamentului iranian Mohammad Baqer Qalibaf, iar Geneva este văzută drept cel mai probabil loc. Israel nu este parte a acestor negocieri, potrivit aceleiași relatări. [...]
