Știri
Știri din categoria Externe
Rusia pune presiune publică pe Armenia și avertizează asupra unor consecințe economice dacă Erevanul își accelerează apropierea de UE, după participarea lui Volodimir Zelenski la summitul găzduit în capitala armeană, potrivit Digi24.
Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a spus că este „de neînțeles” faptul că Armenia l-a primit pe președintele ucrainean în cadrul summitului Comunității Politice Europene (CPE) de la Erevan, organizat la începutul săptămânii. Ea a criticat și declarația finală semnată de Armenia și UE după summitul UE–Armenia de marți, document care recunoaște aspirația Erevanului de a adera la Uniune și prevede aprofundarea cooperării economice și de securitate.
În briefingul său săptămânal, Zaharova a acuzat conducerea armeană că i-a oferit lui Zelenski o „tribună” și a pus sub semnul întrebării poziționarea Erevanului.
„Nimeni din actuala conducere a Armeniei nu l-a pus la punct pe Zelenski. Deci, de care parte a istoriei vă aflaţi?”
Zaharova a avertizat că direcția asumată de autoritățile armene ar putea duce la o „migrare ireversibilă” a Erevanului către o poziționare antirusă, „cu toate consecințele politice și economice” pentru Armenia. Materialul nu detaliază ce măsuri concrete ar putea urma, dar semnalul este că relația economică și politică cu Rusia ar putea fi afectată dacă Armenia își consolidează parcursul european.
Întrebat de jurnaliști despre primirea lui Zelenski, premierul armean Nikol Pașinian a răspuns că, „în ceea ce privește problema Ucrainei”, Armenia „nu este un aliat al Rusiei”.
Contextul rămâne complicat: Rusia și Armenia sunt membre atât ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (alianță militară în care Armenia și-a înghețat participarea în 2024), cât și ale Uniunii Economice Eurasiatice. În plus, armata rusă are o bază militară în Armenia, iar AFP (citată de Agerpres) amintește că Vladimir Putin i-a transmis în aprilie lui Pașinian că aderarea la „blocuri rivale” este „pur și simplu imposibilă prin definiție”.
Recomandate
Ucraina își mută țintele spre rafinăriile rusești, vizând direct finanțarea războiului , ca răspuns la ceea ce președintele Volodimir Zelenski numește „noua doctrină” a Moscovei privind atacurile aeriene, potrivit Mediafax . Mesajul are o miză economică: lovirea sectorului energetic rusesc, în special a rafinăriilor, pe care Zelenski le descrie drept o sursă de finanțare a războiului. Într-un interviu acordat agenției Reuters, Zelenski a spus că decizia vine după ce serviciile de informații ucrainene ar fi obținut documente care ar indica faptul că Vladimir Putin a emis o „nouă doctrină” pentru atacuri militare mai ample, în apropierea iernii. Potrivit liderului ucrainean, documentele ar arăta că Rusia își propune să lovească infrastructura și logistica – inclusiv drumuri, școli și spitale – pentru a pune presiune pe populație să părăsească Kievul și alte orașe. Ținta: sectorul energetic al Rusiei, cu accent pe rafinării Zelenski a afirmat că Ucraina va răspunde schimbării de tactică, însă „nu va riposta în același mod”. În schimb, el a indicat explicit direcția: lovirea sectorului energetic rusesc, începând cu rafinăriile de petrol. „Având în vedere atacurile lor asupra sectorului nostru energetic, trebuie să le răspundem lovind sectorul lor energetic. În primul rând, rafinăriile de petrol: sursa de finanțare a acestui război. Dar, desigur, nu vom riposta, la fel ca ei, asupra niciunui obiectiv civil”, a spus Zelenski. Context militar și semnale privind negocierile În același interviu, Zelenski a declarat că nu a primit „niciun semnal” din partea Moscovei care să indice interes pentru negocieri de pace sau pentru un armistițiu privind infrastructura energetică. Pe teren, el a vorbit și despre contraofensiva din Donbas , unde, „momentan”, forțele ucrainene ar fi recucerit aproximativ 140 kilometri pătrați, conform declarațiilor sale. Atacuri asupra Kievului și infrastructurii În ultimele zile, Kievul a fost ținta unor atacuri repetate cu drone și rachete, fiind vizate instalații energetice și de telecomunicații, mai notează sursa. Zelenski a mai spus că, pentru prima dată, Rusia a vizat podurile peste râul Dnipro care leagă estul de vestul Kievului. Separat, liderul ucrainean a susținut că valul recent de incursiuni cu drone și atacuri hibride în Europa ar urmări intimidarea populațiilor europene și divizarea sprijinului pentru Ucraina; Rusia respinge aceste acuzații ca fiind nefondate. [...]
Mihail Kasianov avertizează că ezitarea Occidentului îl încurajează pe Putin să prelungească războiul din Ucraina, pe fondul prețurilor ridicate la petrol și al divergențelor dintre SUA și Europa, potrivit HotNews , care citează un interviu acordat de fostul premier rus agenției AFP. Kasianov, fost prim-ministru al Rusiei și astăzi critic al Kremlinului, susține că Vladimir Putin „a făcut o greșeală” când a invadat Ucraina în 2022, însă nu este dispus să o recunoască și va continua războiul fără concesii. El afirmă că liderul rus a mizat pe evaluările serviciilor de securitate, care ar fi indicat că Ucraina este „slabă”. În interviul pentru AFP , Kasianov spune că nu este convins că războiul se va încheia anul viitor și leagă această perspectivă de doi factori: prețurile ridicate ale petrolului, alimentate de conflictul dintre SUA și Iran, respectiv lipsa unei poziții unitare între Statele Unite și Europa privind abordarea Kremlinului. „Cea mai mare greșeală” a Occidentului, în viziunea lui Kasianov Fostul premier consideră că principala vulnerabilitate a Occidentului este teama de Putin, inclusiv în contextul amenințărilor cu arme nucleare legate de Kaliningrad , despre care HotNews amintește într-un material separat, aici . „Cea mai mare greșeală a Occidentului și a europenilor este că le e prea frică de Putin. Nu este atât de puternic pe cât pare.” Kasianov mai afirmă că Putin ar fi „încurajat” de ideea că poate câștiga un „război de uzură” și că încearcă să ridice miza prin „atacuri hibride”, pentru a provoca reacții pe care ulterior să le exploateze. Context: presiunea internă și calculele Kremlinului Kasianov, care a părăsit Rusia în 2022 și trăiește în exil la Riga (Letonia), spune că a rămas în contact cu membri ai elitei ruse, unde ar domina frica, iar „o majoritate covârșitoare” ar dori încheierea războiului, chiar dacă motivațiile diferă: de la dorința unei „victorii” până la oprirea conflictului „indiferent de rezultat”. În lectura sa, Putin urmărește în primul rând „respectul” și ar încerca să forțeze Europa să i-l acorde, în timp ce, pe plan extern, exploatează orice semn de divizare sau prudență excesivă în tabăra occidentală. [...]
Analiza ISW contrazice direct bilanțul teritorial prezentat de Vladimir Putin pentru luna septembrie , indicând pierderi nete ale Rusiei pe front, într-un episod care arată miza „războiului cognitiv” – controlul percepțiilor despre evoluția conflictului – descris de institut. Potrivit Antena 3 , Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) , citat de Moscow Times, susține că declarațiile liderului de la Kremlin despre „succesele” din Ucraina sunt atât de departe de realitatea de pe teren încât „seamănă cu niște halucinații”. ISW afirmă că, în loc să câștige cei 1.301 km pătrați revendicați de Putin, Rusia a încheiat septembrie cu pierderi teritoriale nete de 80,81 km pătrați. Institutul mai notează că, dacă sunt incluse și zonele în care trupele ruse au pătruns, dar pe care nu au reușit să le controleze, pierderile teritoriale nete ar ajunge la 175,18 km pătrați. Ce a spus Putin și ce contestă ISW Pe 1 octombrie, la reuniunea Clubului de discuții Valdai, Putin a declarat că armata rusă ar fi preluat controlul asupra a 1.301 km pătrați de teritoriu ucrainean în septembrie, susținând că suprafața ar fi „de 2,5 ori mai mare decât în lunile precedente”. În evaluarea ISW, concluzia este opusă, pe baza analizei situației de pe linia frontului. Institutul consideră că astfel de declarații construiesc o imagine „fictivă” a câmpului de luptă și se înscriu într-un efort mai larg al Kremlinului de a prezenta evoluțiile într-o lumină favorabilă. „Război cognitiv” și posibile explicații pentru discrepanțe ISW descrie această abordare drept parte a unui „război cognitiv” – adică o strategie de influențare a percepțiilor publice și politice despre realitatea din teren. Institutul precizează că nu poate spune dacă Putin știe că cifrele prezentate nu corespund realității. O ipoteză avansată este că liderul rus ar putea primi date distorsionate de la comandamentul militar, pe fondul unei culturi înrădăcinate în structurile militare ruse de a ascunde eșecurile și de a transmite conducerii informații convenabile. Mesajul politic: Donețk și presiunea asupra Kievului Pe lângă bilanțul din septembrie, Putin a afirmat că Rusia ar fi capabilă să cucerească întreaga regiune Donețk mai devreme decât se așteaptă Europa și Ucraina și a sugerat că guvernul de la Kiev ar trebui să renunțe „de bunăvoie” la Donbas, pe care Rusia nu a reușit să îl ocupe complet nici după patru ani și jumătate de război. „Dacă pierderea acestor teritorii se va produce oricum inevitabil, mai are rost să vă agățați de ele?” Context: amenințări repetate și referiri la Kaliningrad Materialul mai arată că Putin a susținut un discurs-maraton de circa trei ore, în care a reluat teme recurente – conspirații, falsuri și amenințări cu arma nucleară – și a lansat noi avertismente la adresa Occidentului. El a invocat, între altele, riscuri la adresa exclavei Kaliningrad și a afirmat că Rusia ar apăra teritoriul inclusiv cu arme nucleare „dacă va fi necesar”. Totodată, Putin a susținut că Rusia nu intenționează să atace, dar a repetat că va riposta dacă se va considera atacată și a spus că furnizarea de arme Ucrainei reprezintă „o amenințare” care trebuie evaluată. În același context, a afirmat că Rusia nu va lovi „teritoriile și companiile” țărilor care furnizează arme Ucrainei „mâine”. De ce contează Diferența dintre cifrele prezentate de Kremlin și evaluarea ISW indică o miză care depășește frontul: credibilitatea informațiilor despre evoluția războiului și capacitatea Moscovei de a susține, intern și extern, o narațiune de succes. În lipsa unor clarificări independente suplimentare în material, rămâne de urmărit dacă și alte evaluări publice vor confirma amploarea pierderilor teritoriale nete invocate de ISW pentru luna septembrie. [...]
Atacurile ucrainene asupra porturilor rusești au tăiat puternic exporturile către Turcia , iar pierderea de venituri pune presiune directă pe o economie care depinde de fluxurile din energie și materii prime, potrivit Focus . În august, exporturile Rusiei către Turcia au scăzut cu aproximativ 40% față de nivelurile obișnuite, ajungând la 1,93 miliarde dolari (1,71 miliarde euro). Pe baza datelor Institutului de Statistică al Turciei, citate de Moscow Times , publicația notează că pentru Kremlin asta înseamnă un minus de circa 1,3 miliarde dolari (aprox. 1,1 miliarde euro) față de un nivel considerat normal. Ce s-a întâmplat operațional: rute mai lungi, costuri mai mari, porturi lovite Scăderea este legată de intensificarea, din iulie, a atacurilor ucrainene asupra unor porturi rusești de la Marea Neagră și Marea Azov. Conform articolului, au fost distruse terminale care gestionau transportul de cereale, alimente sau combustibil, iar aproximativ 100 de nave ar fi fost avariate. Efectul economic imediat este dublu: volume mai mici la export; costuri logistice mai mari, deoarece exportatorii sunt împinși spre rute mai lungi și mai scumpe pentru a livra în Turcia. Pentru Rusia, Turcia este al treilea partener comercial ca importanță, după China și India. Focus mai arată că acesta este a doua oară când exporturile lunare către Turcia coboară sub pragul de 3 miliarde dolari (în februarie s-a mai întâmplat, apoi livrările și-au revenit). De ce contează: lovitura se vede în energie și în venituri bugetare Publicația indică scăderi pe mai multe categorii de mărfuri (cărbune, fier și oțel, cupru, combustibili și cereale), însă subliniază impactul asupra a două exporturi-cheie: cerealele și petrolul. Pe energie, Focus consemnează o deteriorare a indicatorilor în august 2026: veniturile zilnice din exportul de combustibili fosili au coborât la 604 milioane euro pe zi; volumul exportat s-a redus cu 7%; potrivit Center for Research on Energy and Clean Air (CREA) , veniturile din exportul de produse petroliere pe mare au scăzut cu 32% față de luna anterioară, la cel mai redus nivel de la începutul invaziei pe scară largă. Miza este bugetară: articolul argumentează că planificarea financiară a Kremlinului „stă și cade” cu exporturile energetice; dacă acestea nu aduc suficienți bani, guvernul de la Moscova ar fi forțat să taie investiții și subvenții. Implicații externe: presiune pe piața petrolului și pe prețuri Focus leagă slăbirea exporturilor rusești de un efect de piață mai larg: dacă Rusia nu își poate valorifica rezervele la export, foștii cumpărători sunt împinși către alți furnizori (de exemplu SUA), ceea ce poate amplifica competiția pentru barili disponibili și poate urca prețurile en-gros, cu întârziere și la pompă. În același timp, publicația notează un posibil factor de temperare: analiștii Kpler ar vedea o creștere puternică a exporturilor de țiței din statele din Golf, ceea ce, pe termen mediu, ar putea reduce o parte din presiunea de pe piață. Totuși, articolul precizează că aceste fluxuri sunt în principal relevante pentru cumpărătorii asiatici, iar Germania importă doar cantități mici din Golful Persic. [...]
Resturi din cinci arme aeriene rusești au explodat pe teritoriul Republicii Moldova , după ce au încălcat spațiul aerian al țării, un nou incident care ridică presiunea de securitate și riscul operațional la granița estică a UE, potrivit Politico . Președinta Maia Sandu a condamnat atacul Rusiei asupra Ucrainei și a spus că războiul „ajunge periculos” în Moldova. Într-un mesaj publicat pe X, Sandu a afirmat că „arme aeriene rusești, inclusiv rachete Banderol și drone, ne-au încălcat spațiul aerian și au explodat pe solul nostru”. Autoritățile moldovene au precizat că, între 7:45 și 8:00 dimineața, trei rachete și două drone au survolat țara, iar fragmentele au fost găsite ulterior în raioanele estice Hîncești, Anenii Noi și Căușeni. Poliția a fost trimisă pentru securizarea resturilor; incidentul a provocat un incendiu, dar nu au fost raportate victime. De ce contează: risc de securitate cu efecte directe asupra funcționării statului Episodul se înscrie într-o serie de încălcări ale spațiului aerian și pagube colaterale pe fondul războiului la scară largă dus de Rusia în Ucraina și al tensiunilor dintre guvernarea pro-UE de la Chișinău și Moscova. Politico notează că numai miercurea trecută Moldova s-a confruntat cu trei încălcări separate ale spațiului aerian, în timp ce Rusia a atacat Kievul cu drone și rachete. Context regional: incidente similare și în alte state europene În aceeași dimineață, Lituania a închis temporar aeroportul din Vilnius pentru aproximativ o oră și a ridicat avioane NATO, după ce un „obiect periculos” a fost observat pe cer, posibil venind dinspre Belarus, mai scrie publicația. În paralel, autorități regionale ucrainene au raportat că atacurile rusești din ultima zi au ucis cel puțin opt civili și au rănit alți 83. Ce urmează Politico nu indică măsuri imediate anunțate de Chișinău după acest incident, dincolo de intervenția poliției pentru securizarea resturilor. Rămâne însă relevant riscul de repetare, în condițiile în care Moldova a mai raportat în mod repetat încălcări ale spațiului aerian pe durata războiului din Ucraina. [...]
Rusia ar fi suferit peste 46.000 de pierderi într-o singură lună fără câștiguri de teren , un semnal de uzură accelerată care poate limita capacitatea Moscovei de a susține ritmul operațiunilor pe front, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Analiza notează că, în septembrie 2026, forțele ruse „probabil, în cel mai bun caz, nu au câștigat teren” în schimbul a „peste 46.000 de victime”, descris drept cel mai ridicat ritm lunar al pierderilor rusești din 2026. În paralel, între martie și septembrie 2026, Rusia ar fi pierdut controlul asupra „aproape 300 km²”, perioadă care include Operațiunea ucraineană „Vivaldi”, despre care ISW spune că a eliberat „cel puțin 147 km²” pe parcursul mai multor luni. Presiune operațională: „Vivaldi” și blocarea planurilor ruse în zona Lyman–Slovyansk Un element central al evaluării este impactul Operațiunii „Vivaldi” în direcția Lyman. Potrivit ISW, milbloggeri ruși își exprimă îngrijorarea că această operațiune va îngreuna încercările Rusiei de a ataca Slovyansk dinspre est. ISW apreciază că „Vivaldi” nu doar că a perturbat planurile Rusiei de a realiza o încercuire largă a așa-numitului „Fortress Belt” (centură de localități fortificate) din direcțiile Lyman și Dobropillya, dar ar putea afecta și planurile de atac frontal asupra orașelor din partea de nord a acestei centuri. În același timp, un ofițer ucrainean citat în sinteză a discutat despre stabilirea unei poziții ucrainene în direcția Slovyansk, care ar putea servi drept bază pentru operațiuni ucrainene majore viitoare, după „Vivaldi”. Lovituri asupra infrastructurii și adaptări tehnologice Evaluarea mai consemnează că forțele ruse au lovit Podul de Sud din Kiev, ca parte a unei campanii descrise de ISW drept orientată spre „distrugerea economiei ucrainene” și complicarea vieții în capitală. În acest context, ISW menționează posibilitatea ca Rusia să folosească încărcături cumulative (shaped charges) pe dronele cu rază lungă pentru a lovi ținte mari și întărite, precum podurile, dar avertizează că ar fi necesare lovituri repetate și precise într-un interval scurt pentru a produce pagube semnificative. Separat, președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski , a anunțat la 1 octombrie că forțele ucrainene au folosit pentru prima dată noua rachetă balistică tactică FP-7 pentru a lovi o țintă nespecificată. Evoluții recente: avansuri locale și intensificarea atacurilor cu drone ISW mai arată că forțele ucrainene au avansat recent în zona tactică Lyman și au continuat campania de lovituri la distanță împotriva activelor militare și infrastructurii petroliere din Rusia. Pe componenta aeriană, Rusia ar fi lansat 107 drone împotriva Ucrainei în noaptea de 30 septembrie spre 1 octombrie și încă 97 de drone în cursul zilei de 1 octombrie, potrivit aceleiași evaluări. [...]
