Știri
Știri din categoria Externe

Returnarea transportului de 82 mil. dolari către o bancă de stat ucraineană reduce, cel puțin temporar, tensiunile economice dintre Kiev și Budapesta, într-un dosar care a amestecat acuzații de spălare de bani, presiuni legate de tranzitul petrolului rusesc și mize electorale interne în Ungaria, potrivit Adevărul.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat miercuri că bani și aur în valoare de aproximativ 82 de milioane de dolari (aprox. 377 milioane lei) au fost returnați băncii de stat ucrainene Oschadbank, după ce fuseseră confiscați de Ungaria la începutul anului. Transportul trecea prin Ungaria în două mașini blindate când a fost oprit de autoritățile ungare antiteroriste, pe 5 martie.
La momentul confiscării, autoritățile ungare au invocat suspiciuni privind o posibilă operațiune de spălare de bani. Premierul Viktor Orban a dispus reținerea transportului pentru până la 60 de zile, în timp ce autoritatea fiscală derula o anchetă.
Transportul includea, conform informațiilor din articol:
Angajații băncii ucrainene care însoțeau transportul au fost reținuți peste 24 de ore și apoi expulzați din Ungaria.
Kievul a susținut că era un transfer obișnuit de active între bănci de stat și a acuzat guvernul Orban că folosește cazul ca pârghie pentru a forța reluarea livrărilor de petrol rusesc prin conducta Drujba, întrerupte după avarierea infrastructurii într-un atac cu dronă rusească.
În paralel, relația bilaterală era deja tensionată și din cauza accesului Ungariei la petrolul rusesc transportat printr-o conductă care traversează teritoriul ucrainean. În acest context, articolul notează și un episod cu impact la nivel european: guvernul Orban blocase anterior un împrumut major al Uniunii Europene pentru Ucraina, în valoare de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei), invocând întreruperea transportului de petrol prin Drujba. Ulterior, după reluarea fluxurilor de petrol și după înfrângerea electorală a lui Orban, Ungaria și-a retras veto-ul, permițând aprobarea împrumutului.
Zelenski a descris returnarea valorilor drept „un pas important în relațiile cu Ungaria” și a mulțumit Budapestei pentru „abordarea constructivă” și „gestul civilizat”. În același timp, Orban sugerase anterior, fără a prezenta dovezi, că transportul ar fi putut finanța partidul Tisza, formațiune de centru-dreapta care i-a devenit principal adversar și care a câștigat alegerile parlamentare de luna trecută cu o majoritate de două treimi.
Autoritatea fiscală din Ungaria nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, potrivit materialului.
Recomandate

Folosirea rachetelor produse în Europa ridică miza industrială a sprijinului militar pentru Ucraina , după ce compania Destinus a susținut că muniția sa a fost utilizată în atacurile care au dus la prăbușirea celei mai importante secțiuni a Podului Crimeei, potrivit Libertatea . Destinus, fondată de fizicianul și antreprenorul rus Mihail Kokorici , afirmă într-un comunicat că rachetele de croazieră de tip Ruta au fost folosite în două atacuri aeriene consecutive: primul pentru avarierea suprastructurii, iar al doilea — cu șapte rachete Ruta — pentru prăbușirea unei secțiuni-cheie a podului care leagă Rusia continentală de Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014. Impact operațional: blocaj în Strâmtoarea Kerci și izolarea Mării Azov Materialul descrie daune semnificative, inclusiv avarierea căii ferate și prăbușirea totală a unei secțiuni rutiere în zona navigabilă a Strâmtorii Kerci, care conectează Marea Azov cu Marea Neagră. Consecința imediată indicată este că resturile căzute în apă blochează navigația și „izolează practic” Marea Azov. În același context, compania mai susține că forțele ucrainene au folosit și sistemele sale LORD/Da Vinci pentru a suprima apărarea aeriană rusă. Confirmarea Ucrainei și compoziția atacului Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat folosirea rachetelor Ruta, afirmând că operațiunea a durat câteva săptămâni și a avut șapte etape, în care ar fi fost vizate sisteme de apărare aeriană, radare și echipamente de război electronic. Potrivit relatării, în etapa finală au fost folosite mai multe tipuri de muniții și mijloace, între care: rachete anti-navă Neptun; rachete de croazieră FP-5 Flamingo; rachete de croazieră Ruta; drone Palianiția (pentru secțiunea rutieră). Producție și parteneriate: 1.750 de rachete Ruta, fabrici în Europa Mihail Kokorici afirmă că Destinus a produs 1.750 de rachete Ruta în fabricile sale din Europa și că acestea sunt folosite de Ucraina, inclusiv în atacurile asupra podului Kerci. Compania dezvoltă, conform informațiilor prezentate, versiuni cu rază mai mare: Ruta Block 2, cu rază de acțiune de peste 700 km; Block 3, cu rază de acțiune de peste 2.000 km. Libertatea notează, citând The Moscow Times (link în sursă), că Destinus colaborează cu Rheinmetall , companie germană de apărare care „a preluat de curând” Șantierul Naval Mangalia. Cine este fondatorul Destinus și de ce contează politic Kokorici, în vârstă de 50 de ani, este prezentat ca absolvent de Fizică la Universitatea de Stat din Novosibirsk și cu MBA la Skolkovo. El a fondat în anii 2010 Dauria Aerospace, descrisă drept prima companie spațială privată din Rusia, iar în 2021 a înființat Destinus, inițial cu sediul în Elveția. După invazia Rusiei în Ucraina (24 februarie 2022), compania și-ar fi mutat sediul în Olanda, ar fi deschis fabrici în mai multe țări europene și în Ucraina și s-ar fi orientat către producția de armament. În plan personal, Kokorici a condamnat războiul, s-a alăturat Comitetului Antirăzboi din Rusia, a renunțat la cetățenia rusă în 2024, iar regimul Putin l-a inclus pe o listă de persoane considerate „extremiste”, conform articolului. În lipsa unor evaluări independente în material, afirmațiile privind tipul de muniție folosit și detaliile operațiunii rămân, în principal, cele prezentate de companie și de partea ucraineană. [...]

Prăbușirea unui arc al Podului Crimeei expune o vulnerabilitate majoră în logistica Rusiei , iar reacțiile din spațiul pro-război indică presiune crescândă pentru escaladare și îndoieli privind apărarea antiaeriană, potrivit Kyiv Post . Atacul ucrainean de marți a doborât un arc rutier de 227 de metri, care a căzut în Strâmtoarea Kerci, pe una dintre cele mai importante rute de aprovizionare către Crimeea ocupată. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că avarierea podului este rezultatul unei operațiuni pregătite „de săptămâni”, ajunsă în „stadiul final”, în care Ucraina ar fi folosit drone Palyanytsia împotriva secțiunii rutiere, iar asupra celei feroviare ar fi lansat rachete Neptune, drone Ruta și rachete FP-5 Flamingo. În declarația citată, Zelenski a susținut că efectele se văd asupra „rutei principale de aprovizionare militară” dinspre Rusia către Crimeea și a adăugat că Ucraina ar fi propus în repetate rânduri dezescaladare, respinsă de Moscova. De ce contează: o lovitură asupra unei rute-cheie de aprovizionare Podul Crimeei este descris ca una dintre cele mai importante legături logistice ale Rusiei către peninsula ocupată și a fost vizat în mod repetat de la începutul invaziei la scară largă. În acest context, prăbușirea unui arc rutier ridică două probleme operaționale: cât de repede poate fi repusă în funcțiune traversarea și cât de expusă rămâne la noi lovituri în timpul reparațiilor. Reacții în Rusia: de la minimalizare la critici și apeluri la escaladare Primele reacții au încercat să reducă importanța pagubelor. Canalul militar pro-război Rybar a catalogat anterior daunele drept „necritice” și a susținut că traficul feroviar ar fi fost restabilit, acuzând „exagerări” din partea Ucrainei. Ulterior, tonul s-a înăsprit. Iuri Kotenok, pe canalul Dva Mayora, a recunoscut distrugerea arcului rutier și faptul că structurile prăbușite au ajuns în canalul navigabil de sub pod. El i-a atacat pe comentatorii ruși care susținuseră că podurile sunt „extrem de greu” de distrus, cerându-le să nu se mai prezinte drept experți. În comentarii, o parte dintre utilizatori au criticat direct conducerea rusă și au cerut măsuri mai dure, inclusiv atacuri asupra infrastructurii ucrainene și acțiuni împotriva mijloacelor de recunoaștere ale NATO. Au apărut și cereri explicite de asasinare a lui Zelenski, precum și apeluri la un răspuns „îngrozitor”, fără detalii. Cum explică bloggerii breșa: „ferestre” de câteva minute și epuizarea apărării Pe canalul Russian Engineer, discuția s-a concentrat pe modul în care forțele ucrainene ar fi pătruns prin apărarea podului. Canalul a atribuit precizia operațiunii comunicațiilor Starlink, recunoașterii NATO și armamentului occidental ghidat cu precizie și a susținut că loviturile ar fi fost executate la intervale de „patru-cinci minute”. Tot acolo s-a afirmat că ar fi fost folosite „sute de drone” pentru a epuiza apărarea antiaeriană, înaintea unei lovituri coordonate cu rachete. Reparații și riscul repetării atacului Canalul Fighterbomber, asociat în material cu fostul pilot militar Ilia Tumanov, a transmis că podul „nu a fost distrus”, ci „scos din funcțiune”, adăugând că o parte din traficul feroviar ar putea continua. Același canal a estimat instalarea unui arc de înlocuire la aproximativ 54 de ore, plus încă trei săptămâni pentru fixarea lui, fără a include producția și livrarea. Punctul central al analizei Fighterbomber este însă riscul operațional: ce ar împiedica Ucraina să lovească din nou, inclusiv „chiar în noaptea următoare”, și dacă echipele de reparații ar putea deveni ținte. În plus, canalul a avertizat că feriboturile – ca alternativă – ar putea fi distruse „mai rapid și mai ieftin” cu rachete ghidate de la distanță. În comentarii, un utilizator a atras atenția că montarea unui arc de înlocuire ar necesita două macarale plutitoare, „puține la număr”, ceea ce ar putea complica și mai mult intervenția dacă acestea devin ținte. Context: miza strategică a podului, comparată cu traversările peste Nipru În aceeași discuție, Fighterbomber a susținut că, spre deosebire de Podul Crimeei, Ucraina nu ar avea o singură traversare cu importanță strategică echivalentă, argumentând că lovirea podurilor peste Nipru cu rachete Iskander ar fi costisitoare și nu ar produce un efect similar. Separat, canalul ucrainean de monitorizare Nikolayevskiy Vanyok a ironizat comentatorii ruși care minimalizaseră luni la rând racheta de croazieră Flamingo produsă în Ucraina, sugerând că atacul arată că podul putea fi lovit și fără rachete Taurus. În lipsa unor date independente în material despre starea exactă a traficului și calendarul real al reparațiilor, concluzia imediată rămâne una operațională: Podul Crimeei rămâne o țintă cu valoare strategică ridicată, iar discuțiile din zona pro-război rusă indică atât vulnerabilități percepute în apărare, cât și o presiune publică mai mare pentru escaladare. [...]

Ucraina spune că a lovit podul Kerci cu un mix de drone și rachete, într-o operațiune întinsă pe săptămâni , iar mesajul public al președintelui Volodimir Zelenski indică o schimbare de ritm operațional: atacuri coordonate, în etape, asupra unor ținte strategice din Rusia, inclusiv asupra principalei legături militare către Crimeea, potrivit Digi24 . Într-o postare amplă pe rețelele sociale, Zelenski a descris acțiunea drept o „operațiune fără precedent” și a afirmat că forțele ucrainene au folosit „nu mai puțin de 11 tipuri de drone și rachete” pentru a-și atinge țintele. În aceeași intervenție, liderul de la Kiev a mulțumit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), unităților din Forțele de Apărare, conducerii militare și producătorilor ucraineni de armament. O lovitură în etape, cu ținte pregătite înainte de atacul asupra podului Potrivit lui Zelenski, atacul asupra podului Kerci ar fi fost „rezultatul celei de-a șaptea etape” a unei operațiuni desfășurate pe parcursul mai multor săptămâni, „elaborată și coordonată” de SBU împreună cu Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Înainte de lovitura finală, Zelenski susține că au fost vizate, „treptat”, elemente care protejau zona și infrastructura: sisteme de apărare aeriană, radare, echipamente de război electronic și „alte ținte desemnate” de-a lungul „drumului către obiectivul final”. Ce armament spune Zelenski că a fost folosit În mesajul său, președintele ucrainean a enumerat explicit mijloacele utilizate în operațiune: „Dovbush” „Vendetta” „Da Vinci” „Sichen” „Mich-2000” „Ruta” „Palianitsia” „An-197” „FP-1” „FP-5 Flamingo” „ R-360 Neptune ” Zelenski a mai afirmat că, „în momentul decisiv”, dronele „Palianitsia” ar fi lovit tronsonul rutier al podului, iar rachetele „Neptune”, dronele „Ruta” și dronele FP-5 ar fi lovit tronsonul feroviar. Tot el a susținut că, folosind sistemul „Flamingo”, a fost executată o „lovitură ghidată cu precizie”, iar legătura de comunicații „a funcționat impecabil până în ultimele secunde”. Mesajul politic: „războiul se va întoarce întotdeauna acolo unde a început” În același text, Zelenski a legat operațiunea de atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene și a spus că Ucraina a propus „în repetate rânduri” măsuri de dezamorsare a conflictului, dar că acestea ar fi fost respinse. El a menționat, ca exemple, lovituri rusești asupra infrastructurii, inclusiv asupra unor poduri din Zaporijia, Dnipro, Kiev și regiunea Odesa. „Ne refacem infrastructura. Dar îi reamintim, de asemenea, Rusiei că războiul se va întoarce întotdeauna acolo unde a început.” Din informațiile prezentate de Digi24, reacția lui Zelenski conturează o miză operațională: lovirea și degradarea, în pași succesivi, a capacităților de apărare și a infrastructurii care susține controlul Rusiei asupra Crimeei, cu podul Kerci indicat drept „principalul punct de trecere militar” către peninsulă. În lipsa altor detalii independente în materialul citat, amploarea pagubelor și efectele imediate asupra traficului rămân neprecizate în această sursă. [...]

Ucraina susține că a avariat serios Podul Crimeea, o rută-cheie de aprovizionare militară a Rusiei , într-o operațiune în șapte etape derulată pe parcursul a circa o lună, potrivit Kyiv Post , care citează declarații ale președintelui Volodîmîr Zelenski și o confirmare ulterioară a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) . Miza operațională este întreruperea sau îngreunarea logisticii ruse între sudul Rusiei și Crimeea ocupată. Ce spune Kievul despre lovitură și ce ar fi fost distrus Zelenski a afirmat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că atacul a vizat atât segmentul rutier, cât și cel feroviar al podului, după ce forțele ucrainene ar fi neutralizat „sistematic” apărarea antiaeriană, radarele și mijloacele de război electronic de pe traseul către obiectiv. SBU a confirmat ulterior că a „dezvoltat și executat” o operațiune specială multietapă, în coordonare cu alte componente ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei. Conform raportului SBU: „unul dintre arcurile metalice” și deschiderea rutieră de sub acesta ar fi fost „complet distruse”; segmentul feroviar ar fi suferit „daune preliminare”; drone-misile „Palianytsia” ar fi lovit partea rutieră, provocând prăbușirea acesteia în apă. Armele menționate și logica operațiunii Zelenski a enumerat o gamă largă de sisteme ucrainene folosite în operațiune, între care Dovbush, Vendetta, Da Vinci, Sichen, MICH 2000, Ruta, Palianytsia, An-197, FP-1, FP-5 Flamingo și rachetele R-360 Neptune. La „etapa critică”, a spus el, dronele Palianytsia ar fi lovit partea rutieră, iar rachetele Neptune, împreună cu Ruta și FP-5, ar fi lovit segmentul feroviar. Președintele ucrainean a mai susținut că sistemul Flamingo a fost folosit pentru o lovitură de precizie, cu legătura de comunicații funcțională „până în ultimele secunde”. Confirmări și reacții: Rusia recunoaște avarii, promite refacerea Autoritățile ruse au confirmat, la rândul lor, un atac asupra podului și au raportat avarii, iar Comitetul de Investigații al Rusiei a anunțat deschiderea unui dosar penal în baza articolului 205 din Codul Penal, privind „acte teroriste”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că vicepremierul Marat Husnullin l-a informat pe Vladimir Putin și că „Podul Crimeea va fi restaurat și va deveni chiar mai bun decât înainte”. Podul Kerci (Podul Crimeea) , lung de 19 kilometri, este descris ca o legătură militară importantă pentru transportul de forțe între sudul Rusiei și Crimeea ocupată. Context: un obiectiv repetat vizat și presiune pe rutele alternative SBU afirmă că aceasta este a patra lovitură asupra podului atribuită serviciului: în octombrie 2022 (explozie provocată de un camion), iulie 2023 (drone navale Sea Baby) și iunie 2025 (explozie subacvatică după plasarea de explozibili la piloni). Materialul notează și că, în paralel, traversarea cu feribotul Kerci ar fi preluat cea mai mare parte a traficului între Crimeea ocupată și regiunea rusă Krasnodar, ceea ce sugerează o presiune crescută pe rutele alternative în perioadele de întrerupere a circulației pe pod. [...]

Schimbarea de poziție a lui Donald Trump privind Ucraina mută negocierile într-un format care riscă să lase Europa și Kievul fără influență directă , în condițiile în care Moscova respinge explicit participarea europeană la următoarea rundă de discuții, potrivit Kyiv Post . Președintele SUA a declarat luni, 16 noiembrie, că va discuta războiul Rusiei împotriva Ucrainei cu Vladimir Putin și Xi Jinping la un summit trilateral programat joi, 19 noiembrie, la Shenzhen, în marja reuniunii APEC. Declarația contrazice poziția anterioară a Casei Albe, care indicase că subiectul Ucraina nu va fi pe agenda întâlnirii, Trump urmând să se concentreze pe dezarmare nucleară și pe războiul din Iran. Înainte de plecarea din Washington, Trump le-a spus reporterilor că va aborda „subiectul” Ucraina și a susținut că ambele părți au pierderi mari, sugerând totodată că Putin „dă înapoi puțin” și ar vrea să se încheie conflictul. Beijingul a comunicat că întâlnirea va viza „protejarea păcii mondiale” și stabilitatea strategică, fără să menționeze explicit Ucraina. Miza pentru Europa: riscul unui „troc” geopolitic fără reprezentare Formatul summitului de la Shenzhen – fără reprezentanți ucraineni sau europeni – este prezentat ca o oportunitate pentru Putin de a proiecta Rusia drept putere globală și de a discuta războiul ca parte a unui aranjament mai larg între Washington, Moscova și Beijing, fără Kiev și aliații săi europeni la masă. Reacțiile europene citate în material indică o preocupare centrală: ca SUA să nu ajungă la înțelegeri „surpriză” și ca presiunea să nu fie mutată de pe agresor pe victimă. Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a criticat formatul summitului, iar cancelarul german Friedrich Merz a cerut Washingtonului să evite acorduri neașteptate și să acționeze în coordonare cu „Team Europe” și „Team Ukraine”. Două piste diplomatice în paralel: Shenzhen și Berlin Joi, 19 noiembrie, sunt programate două reuniuni în paralel: summitul din China și o întâlnire la Berlin găzduită de Friedrich Merz, alături de președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Andy Burnham. Potrivit aceleiași surse, reuniunea de la Berlin ar urma să reunească peste 20 de șefi de stat și de guvern și să se concentreze pe apărarea Ucrainei, garanții de securitate postbelice și continuarea sprijinului militar, cu accent pe finanțarea apărării Kievului în 2027. Trump urmează să fie însoțit la Shenzhen de secretarul de stat Marco Rubio și de secretarul Trezoreriei Scott Bessent. În același timp, emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner li se atribuie participarea la discuțiile de la Berlin; Axios este citat cu afirmația unui oficial american care a descris reuniunile paralele drept un „efort diplomatic coordonat”. Rusia blochează rolul Europei în negocierile de pace Pe fond, problema imediată pentru europeni este accesul la masa negocierilor. Conform Reuters , Kushner și Witkoff au discutat cu consilierul de politică externă al Kremlinului, Yuri Ushakov, înainte de întâlniri cu reprezentanți ucraineni și europeni. Deși emisarii americani ar fi împins spre discuții directe între Moscova și guverne europene, Ushakov a spus că Rusia nu a acceptat participarea Europei la următoarea rundă de negocieri de pace. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat că echipele de negociere ucrainene, americane și europene au avut discuții dificile și a anunțat continuarea lor la Berlin pentru a conveni pași concreți. În mesajul său de seară, Zelenski a cerut „un final demn” al războiului și garanții de securitate pentru Ucraina, menționând că, pentru prima dată, Europa a participat cu un grup complet de negociere, incluzând Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Comisia Europeană, Consiliul European și NATO. Kushner a afirmat că Washingtonul a făcut progrese spre o înțelegere și a enumerat trei priorități: garanții de securitate credibile împotriva unei noi agresiuni ruse, o cale către aderarea la UE și un plan de reconstrucție post-război, adăugând că orice acord final trebuie acceptat atât de Ucraina, cât și de Rusia. În acest context, testul real rămâne dacă una dintre cele două piste diplomatice poate determina Kremlinul să oprească războiul pe care l-a început. [...]

JD Vance amână până în 2027 decizia privind o candidatură în 2028 , o poziționare care prelungește incertitudinea în interiorul Partidului Republican și poate influența calendarul informal al competiției pentru nominalizare, potrivit Digi24 . Vicepreședintele SUA a spus, într-un interviu acordat Fox News, că nu a luat încă o hotărâre și că se va decide „la un moment dat anul viitor”. Presat de prezentatoarea Laura Ingraham, Vance a adăugat că, odată ce va lua o decizie, se va „dedica în totalitate” acesteia. De ce contează amânarea: semnal pentru cursa internă din Partidul Republican Declarațiile vin pe fondul unui interes crescut față de următoarele mișcări ale lui Vance, în săptămânile de după înfrângerea „zdrobitoare” suferită de Donald Trump și republicani la alegerile de la jumătatea mandatului. Potrivit BBC, persoane din anturajul lui Vance au spus că rezultatul din noiembrie nu a schimbat calendarul deciziei pentru 2028: se preconizează că va candida, dar aliații cred că ar putea aștepta câteva luni înainte de un anunț definitiv. În același timp, amânarea lasă mai mult spațiu de manevră altor potențiali candidați republicani și menține deschisă competiția pentru sprijinul electoratului conservator, inclusiv al bazei MAGA. Context: relația cu Trump și lista posibililor rivali Speculațiile despre o candidatură au început încă din momentul în care Trump l-a ales pe Vance drept candidat la vicepreședinție pentru alegerile din 2024, ceea ce l-a poziționat ca posibil moștenitor al mișcării „Make America Great Again” (MAGA). Totuși, pe durata mandatului, Vance a evitat să discute despre ambițiile sale, inclusiv în campania pentru alegerile de la jumătatea mandatului, când era îndemnat frecvent să candideze în 2028. Materialul notează că, dacă își anunță candidatura, Vance ar ajunge probabil rapid în fruntea listei pentru alegerile primare republicane, dar competiția este așteptată să fie strânsă, cu mulți candidați. Sunt menționați, între alții: secretarul de stat Marco Rubio; senatorul Ted Cruz (Texas); guvernatorul Floridei, Ron DeSantis; fostul guvernator al statului New Jersey, Chris Christie. Trump i-a lăudat în repetate rânduri pe Vance și Rubio, dar a spus că nu este sigur pe cine va susține în 2028 sau dacă va interveni. Susținerea lui ar avea o influență semnificativă asupra bazei MAGA, însă alegerile din 2026 ar fi scos la iveală o frustrare generalizată față de o parte dintre politicile celui de-al doilea mandat, ceea ce complică poziționarea candidaților asociați cu agenda lui Trump. Mesaje politice după alegeri: Iran, economie și distanțarea de Trump După alegeri, Vance a atribuit rezultatele războiului cu Iranul și a prezentat un plan de recâștigare a votanților republicani, care includea încheierea conflictului și concentrarea pe economie. Mesajul a fost perceput pe scară largă ca un posibil prim pas de distanțare față de Trump în perspectiva unei candidaturi în 2028. În interviul pentru Fox News, Vance a reiterat că războiul a avut un „cost politic”, dar a susținut că nu i-a afectat relația cu Trump. „Nu există nicio divergență” în ceea ce privește războiul cu Iranul între Trump și înalții oficiali ai administrației, inclusiv el însuși. El a mai spus că Trump nu va permite ca acest conflict, declanșat de SUA și Israel în februarie 2026, să devină un „război fără sfârșit” sau „un angajament de doi ani”. Alte teme atinse: trafic aerian și scandalul Nvidia Vance a vorbit și despre problema traficului aerian din săptămâna precedentă, care a blocat pentru câteva ore transportul aerian în toată țara, cerând parlamentarilor să rezolve situația în ultimele săptămâni ale actualei sesiuni a Congresului. De asemenea, a menționat scandalul în care este implicată Nvidia și fostul său director general, Jensen Huang, cu posibile implicații pentru relațiile SUA–China, afirmând că nu există „claritate” privind informațiile potrivit cărora o femeie cu care Huang ar fi avut o relație ar fi fost spion al Chinei. „Nu există claritate în această privință. Nici eu nu știu și nici [Trump] nu știe dacă această femeie era spion sau nu.” [...]