Știri
Știri din categoria Externe
China avertizează că va răspunde după ce UE a decis să nu mai acorde finanțare proiectelor care folosesc invertoare din China și din alte țări catalogate drept „cu risc ridicat”, potrivit Global Times. Ministerul Comerțului de la Beijing (MOFCOM) spune că măsura este „nedreaptă și discriminatorie” și anunță că va lua măsuri pentru a proteja interesele companiilor chineze, pe fondul riscului de fragmentare a lanțurilor de aprovizionare și de creștere a costurilor în Europa.
MOFCOM susține că UE a desemnat pentru prima dată China drept „țară cu risc ridicat” „fără nicio dovadă factuală”, iar pe această bază a interzis sprijinul financiar pentru proiecte care utilizează invertoare chinezești. Beijingul califică decizia drept „stigmatizare” și afirmă că nu o poate accepta.
În evaluarea ministerului, etichetarea Chinei ca „high-risk” ar submina încrederea reciprocă și ar afecta cooperarea economică și comercială bilaterală. Totodată, ar lovi stabilitatea lanțurilor industriale și de aprovizionare dintre China și UE, cu efecte care pot depăși relația bilaterală, inclusiv prin riscuri de „decuplare” și perturbări în aprovizionare.
Potrivit lui Hu Qimu, profesor la Maritime Silk Road Institute (Huaqiao University), citat de publicație, restricțiile motivate prin preocupări de tip „high-risk” ar reflecta mai degrabă o abordare politică decât una tehnică. În această logică, măsura ar putea:
MOFCOM mai susține că excluderea forțată a produselor chineze ar încălca principiile pieței și ale echității și că, pe lângă efectele asupra firmelor chineze, decizia „se va întoarce” împotriva UE, inclusiv prin impact asupra tranziției verzi și a securității energetice.
În material este menționat că, pe 20 ianuarie, Comisia Europeană a propus un nou pachet de securitate cibernetică, inclusiv o inițiativă de modificare a Actului UE privind securitatea cibernetică, care urmărește eliminarea treptată a componentelor și echipamentelor de la „furnizori cu risc ridicat” din infrastructura critică (detalii în alt material Global Times: Global Times). Publicația notează că această direcție este văzută pe scară largă ca vizând companii chineze și ca parte a unui set mai amplu de instrumente protecționiste ale UE.
MOFCOM cere UE să renunțe la desemnarea Chinei ca „țară cu risc ridicat” și să anuleze măsurile considerate discriminatorii. Ministerul afirmă că va „monitoriza îndeaproape” și va evalua impactul politicilor europene asupra companiilor chineze și asupra lanțului de aprovizionare China–UE, urmând să adopte măsuri pentru protejarea intereselor legitime.
Separat, un „insider” citat de Global Times într-un material anterior susține că, dacă UE escaladează măsurile protecționiste, China are „un set larg de instrumente de politică” și că o escaladare „ar dăuna ambelor părți” și ar afecta lanțurile industriale și creșterea globală (menționat în articol prin trimitere la: Global Times).
Recomandate
Exportatorii chinezi își reduc dependența de SUA și își consolidează pârghiile în lanțurile de aprovizionare , ceea ce face ca amenințările tarifare ale Washingtonului să aibă un impact mai mic decât în trecut, pe fondul vizitei pe care președintele american Donald Trump ar urma să o facă la Beijing pe 14–15 mai, potrivit Reuters . În Shanghai și Beijing, mai mulți exportatori și manageri intervievați descriu o schimbare de atitudine: companiile nu mai reacționează „în panică” la declarațiile lui Trump și mizează pe două direcții – transferarea parțială a costurilor către clienții americani și extinderea vânzărilor în alte regiuni. O vânzătoare din China, Yu Yangxian, spune că firma ei a ieșit dintr-un „2025 turbulent”, când taxele vamale au urcat temporar la niveluri de trei cifre, cu baza de clienți din SUA „în mare parte intactă”, dar și cu piețe noi câștigate în afara SUA. Reorientarea exporturilor: SUA scade, alte regiuni cresc China a încheiat 2025 cu un excedent comercial record de 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei), pe fondul unei strategii de câștigare de piețe noi prin prețuri mai mici decât competitorii existenți. În același timp, structura exporturilor s-a schimbat, conform datelor citate: exporturile către SUA au scăzut cu 20%; exporturile au crescut cu 25,8% către Africa; cu 7,4% către America Latină; cu 13,4% către Asia de Sud-Est; cu 8,4% către Uniunea Europeană. Pentru companii, această diversificare reduce riscul ca un nou val de tarife americane să lovească direct veniturile, chiar dacă SUA rămâne o piață importantă pentru anumite produse. Pârghia Chinei: lanțuri de aprovizionare și controale la export Reuters notează că Beijingul a folosit dependența globală de lanțurile de aprovizionare din China și a introdus controale la export pentru pământuri rare – materiale esențiale în unele utilizări din semiconductori și apărare, produse „aproape exclusiv” în China. Cameron Johnson, partener senior la consultanța de lanțuri de aprovizionare Tidalwave Solutions, numește pământurile rare „cartea supremă” și spune că Beijingul ar putea, de asemenea, să limiteze livrări de produse precum produse farmaceutice, utilaje industriale sau transformatoare necesare SUA pentru extinderea rețelei electrice. În același timp, războiul din Iran ar oferi pe termen scurt o pârghie Washingtonului, deoarece SUA are surplus de energie de care China și alte economii au nevoie, însă pe termen mai lung „amploarea industrială” a Chinei i-ar da un avantaj dacă tensiunile escaladează, potrivit aceleiași surse. Presiunea de relocare scade: „nu mai luăm măsuri drastice” Pe măsură ce tarifele „ies din prim-planul” rivalității SUA–China, producătorii din China resimt mai puțină presiune să-și mute rapid producția. Jonathan Chitayat, șeful operațiunilor din Asia la Genimex Group, spune că, deși compania a găsit furnizori în Vietnam și Thailanda în primul mandat Trump și mai recent în India și Indonezia, 75% din rețeaua sa de 500 de furnizori este încă în China, iar mulți au renunțat la planurile de relocare după ce SUA a redus taxele pentru China, în timp ce acestea au crescut în alte părți. Și din perspectiva cumpărătorilor americani, diversificarea continuă, dar într-un ritm mai lent. Mike Sagan, vicepreședinte pentru achiziții la Pride Mobility Products, spune că lanțul de aprovizionare al companiei (circa 100 de firme) rămâne dependent de China în proporție de 70%–80%: „Reducerea riscului și diversificarea nu vor dispărea, dar nu trebuie să fie atât de grăbite.” Ce așteaptă companiile de la vizita lui Trump: armistițiu, nu „reset” În mediul de afaceri, așteptările sunt limitate. Eric Zheng, președintele Camerei de Comerț Americane din Shanghai, afirmă că membrii organizației (aproape 3.000) văd ca posibil un dialog care să prelungească un armistițiu privind tarifele și restricțiile la export, eventual însoțit de angajamente de achiziții chineze în zone precum avioane Boeing, soia sau energie din SUA. Totuși, puțini se bazează pe o relaxare durabilă, iar Zheng avertizează că firmele au nevoie de predictibilitate pe ani, nu pe 90 de zile sau șase luni. Pentru piețe, mesajul central este că o eventuală „pauză” în conflictul comercial ar putea reduce volatilitatea pe termen scurt, dar nu schimbă tendința de fond: companiile își calibrează deciziile ca și cum tensiunile SUA–China vor rămâne o constantă, iar avantajul Chinei în lanțurile de aprovizionare continuă să limiteze spațiul de manevră al Washingtonului. [...]
Uniunea Europeană își menține prezența diplomatică la Kiev , în pofida solicitării Rusiei ca misiunile străine să-și evacueze personalul înainte de 9 mai, o decizie cu miză operațională și de securitate pentru funcționarea reprezentanțelor occidentale în Ucraina, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Anouar El Anouni, a declarat într-o conferință de presă că UE „nu își va schimba poziția sau prezența la Kiev”, descriind amenințările publice ale Rusiei privind atacuri asupra capitalei ucrainene drept parte a unor „tactici nechibzuite de escaladare”, conform RBC Ukraine . Oficialul a susținut că Rusia încearcă „în mod scandalos” să dea vina pe Ucraina pentru propriul „război de agresiune” și a amintit că atacurile rusești sunt o realitate zilnică la Kiev și în alte zone ale Ucrainei. El a mai spus că, în ultimii ani, Rusia a avariat mai multe misiuni diplomatice din Kiev, inclusiv delegația UE, în urma atacurilor. În același context, El Anouni a afirmat că, deși Ucraina ar fi cerut de mult timp încetarea focului și pacea, inclusiv printr-o propunere recentă a președintelui Volodîmîr Zelenski privind un armistițiu, Rusia „nu a arătat niciodată nicio intenție serioasă” de a opri războiul și ar continua escaladarea. Avertismentul Rusiei înainte de 9 mai Rusia a îndemnat miercuri ambasadele străine să asigure „evacuarea la timp” a personalului și a cetățenilor lor din Kiev înaintea unor „lovituri de represalii” considerate „inevitabile”, dacă Ucraina ar perturba evenimentele de Ziua Victoriei de la Moscova, notează AFP, preluată de Agerpres. Potrivit aceleiași surse, într-o notă transmisă corpului diplomatic, Ministerul rus de Externe a avertizat asupra „caracterului inevitabil” al unor astfel de lovituri și a cerut țărilor străine să „garanteze evacuarea la timp” a personalului misiunilor diplomatice și a cetățenilor din Kiev. [...]
Planul UE de a elimina treptat tehnologia chinezească din sectoare critice ar putea genera costuri de peste 400 de miliarde de dolari (aprox. 1.990 miliarde lei) în următorii cinci ani , potrivit unei estimări citate de Antena 3 . Nota de plată ar veni în principal din înlocuirea echipamentelor, deprecieri de active și întârzieri în digitalizare, într-un moment în care UE mizează pe accelerarea tranziției digitale și verzi. Evaluarea este inclusă într-un studiu realizat de KPMG pentru Camera de Comerț a Chinei pe lângă Uniunea Europeană, care estimează că înlocuirea forțată a furnizorilor chinezi în 18 sectoare critice ar costa 367,8 miliarde de euro (echivalentul a aproximativ 432,83 miliarde de dolari) în perioada 2026–2030. Potrivit raportului, impactul ar include și o eficiență mai scăzută, pe lângă costurile directe de schimbare a infrastructurii. Cine ar suporta cele mai mari costuri Conform acelorași estimări, Germania ar urma să suporte aproape jumătate din povară, cu costuri de 170,8 miliarde de euro. Alte cinci state membre ar înregistra pierderi de peste 10 miliarde de euro: Franța Italia Spania Polonia Țările de Jos De ce contează pentru economie: energia și telecomunicațiile, în prima linie Două dintre cele mai afectate sectoare ar fi energia și telecomunicațiile, descrise ca piloni ai tranziției digitale și verzi planificate de UE. Raportul indică faptul că schimbarea furnizorilor ar putea încetini procesul de digitalizare, pe lângă costurile contabile și operaționale. Context: reguli de securitate cibernetică și tensiuni cu Beijingul Măsurile discutate vizează eliminarea treptată a componentelor și echipamentelor provenite de la furnizori considerați „cu risc ridicat” în sectoare critice. Huawei a criticat inițiativa, compania fiind menționată printre cele care ar urma să fie afectate. Beijingul cere eliminarea din proiect a formulărilor care definesc „țările care ridică îngrijorări în materie de securitate cibernetică” și „riscul ridicat”. Săptămâna trecută, China a amenințat cu contramăsuri dacă nu vor exista modificări substanțiale. Ce urmează: proces legislativ lung, cu posibile amendamente Guvernele statelor membre și Parlamentul European sunt încă în primele etape ale procesului legislativ, descris ca unul de durată și susceptibil de amendamente. Separat, Comisia Europeană a recomandat restricționarea utilizării fondurilor europene pentru proiecte care implică invertoare de putere de la „furnizori cu risc ridicat”, avertizând că astfel de echipamente ar putea permite oprirea de la distanță a rețelelor electrice ale unui stat membru. [...]
Exportatorii chinezi își reduc dependența de SUA și își consolidează poziția în negocierile comerciale , pe fondul unei reorientări accelerate către alte piețe și al folosirii controlului asupra materiilor prime critice ca pârghie, înaintea vizitei președintelui american Donald Trump la Beijing, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul din teren, redat prin declarațiile unor companii și consultanți, este că tarifele nu mai produc același șoc ca în 2025, când taxele vamale au urcat pentru scurt timp la niveluri de trei cifre. O vânzătoare din China, Yu Yangxian, spune că firma ei a trecut prin acel episod păstrându-și în mare parte clienții americani, inclusiv printr-o strategie de a transfera parțial costurile suplimentare către consumatorii din SUA, și că între timp a câștigat piețe noi la nivel global. Reorientarea exporturilor: SUA în scădere, Africa și Asia în creștere China a încheiat 2025 cu un excedent comercial record de 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei), pe fondul extinderii în piețe unde poate concura prin prețuri mai mici decât jucătorii existenți. În același timp, exporturile către Statele Unite au scăzut cu 20%, în timp ce au crescut în alte regiuni: Africa: +25,8% America Latină: +7,4% Asia de Sud-Est: +13,4% Uniunea Europeană: +8,4% Pentru companii, această diversificare reduce riscul ca un nou val de tarife să lovească direct veniturile, iar pentru Beijing înseamnă o bază mai largă de cerere externă. Pârghia Beijingului: controlul exporturilor de pământuri rare Pentru a determina Washingtonul să reducă tarifele, Beijingul a folosit dependența globală de lanțurile de aprovizionare chineze și a impus controale la export pentru pământuri rare, materiale esențiale în unele utilizări din semiconductori și apărare, produse aproape exclusiv în China, notează materialul. Cameron Johnson, partener senior la firma de consultanță în lanțuri de aprovizionare Tidalwave Solutions, descrie pământurile rare drept „cartea supremă” a Chinei și susține că Beijingul ar putea, de asemenea, să limiteze livrări de produse precum medicamente, utilaje industriale sau transformatoare necesare SUA pentru extinderea rețelei electrice. Presiunea de relocare scade: „nu mai luăm decizii drastice” Pe măsură ce tarifele ies din prim-planul rivalității SUA–China, producătorii din China resimt mai puțină presiune să-și mute capacitățile. Jonathan Chitayat, șeful operațiunilor din Asia la Genimex Group, spune că, deși a găsit furnizori în Vietnam și Thailanda în primul mandat Trump și mai recent în India și Indonezia, 75% din rețeaua sa de 500 de furnizori rămâne în China, iar mulți au renunțat la planurile de relocare după ce SUA au redus taxele pentru China, în timp ce acestea au crescut în alte zone. Și din perspectiva cumpărătorilor americani, dependența rămâne ridicată: Mike Sagan, vicepreședinte pentru aprovizionare la Pride Mobility Products, afirmă că lanțul lor de circa 100 de firme este în continuare dependent de China în proporție de 70%–80%, însă diversificarea nu mai este tratată ca o urgență. Ce așteaptă mediul de afaceri: dialog, dar puțină „certitudine” Eric Zheng, președintele Camerei de Comerț Americane din Shanghai, spune că membrii asociației (aproape 3.000) au așteptări limitate de la vizita lui Trump, dar văd pozitiv perspectiva dialogului. Ei ar saluta un armistițiu prelungit privind tarifele și restricțiile la export, posibil însoțit de angajamente de achiziții chineze în domenii precum avioane Boeing, soia sau energie americană, însă puțini mizează pe o relaxare durabilă. În esență, concluzia mediului de afaceri este că o pauză ar ajuta, dar nu rezolvă problema de fond: companiile au nevoie de predictibilitate pe termen de ani, nu de câteva luni. [...]
Eșecul negocierilor UE–SUA crește riscul unor tarife de 25% pe auto, cu impact direct în lanțurile industriale europene , după ce discuțiile pentru implementarea acordului comercial transatlantic s-au încheiat fără rezultat, potrivit Digi24 . În acest context, Donald Trump amenință cu taxe vamale ridicate pentru producătorii auto europeni, iar Washingtonul sugerează că ar putea renunța la acord dacă nu apare rapid un compromis. Blocajul a apărut după o rundă de aproximativ șase ore de negocieri între eurodeputați și guvernele statelor membre, care nu s-a încheiat cu o înțelegere. Miza imediată este evitarea unei escaladări comerciale, în condițiile în care Trump a legat explicit aplicarea acordului de introducerea sau nu a unor tarife de 25% pentru industria auto europeană. Ce prevede acordul și de ce s-a ajuns la impas Acordul de principiu, convenit anul trecut la Turnberry (Scoția), ar include două angajamente principale: UE ar urma să elimine taxele vamale pentru bunurile industriale americane; SUA ar urma să plafoneze taxele pentru majoritatea produselor la 15%. Problema, potrivit informațiilor citate, este că Uniunea Europeană nu a transpus încă acordul în legislație, ceea ce a amplificat presiunea politică asupra Comisiei Europene , care negociază acordurile comerciale în numele celor 27 de state membre. Presiunea pe industria auto și semnalul de la Washington Ambasadorul SUA la UE, Andrew Puzder, a declarat că Washingtonul ar introduce „destul de curând” tariful de 25% pentru industria auto dacă negocierile nu produc rapid un acord și a avertizat că întregul aranjament comercial este în pericol. „Dacă un acord nu mai este un acord, atunci cred că Statele Unite se vor retrage din el”, a declarat acesta. Diviziuni în UE: statele membre și Comisia vor acordul, Parlamentul cere condiții În timp ce Comisia Europeană și majoritatea statelor membre susțin finalizarea acordului, eurodeputații au devenit mai reticenți. Digi24 notează că nemulțumirile sunt legate, între altele, de amenințările lui Trump privind anexarea Groenlandei și de schimbarea contextului intern din SUA după ce Curtea Supremă a anulat, în februarie, tarifele vamale inițiale impuse de Trump. Conduși de Bernd Lange, eurodeputații au cerut condiții suplimentare care, în practică, ar putea întârzia sau condiționa aplicarea acordului (inclusiv legat de tarifele la oțel și de eventuale amenințări la adresa integrității teritoriale a UE). Ce urmează: o nouă rundă și un termen-limită în iulie Negociatorii ar intenționa să se întâlnească din nou pe 19 mai, dată care nu a fost confirmată oficial. Ținta declarată este un compromis final până în iulie, când ar urma să expire tarifele temporare impuse de Trump, însă partea americană sugerează că acest termen ar putea fi prea târziu. Pentru companiile europene, în special din auto, riscul imediat rămâne introducerea rapidă a tarifului de 25%, ceea ce ar putea afecta costurile și competitivitatea exporturilor către piața americană, dacă nu apare un acord politic în următoarele săptămâni. [...]
Neîncrederea în SUA crește în UE, iar presiunea politică pentru „autonomie strategică” se accentuează , potrivit unui studiu citat de Agerpres , pe baza unor sondaje realizate în toate cele 27 de state membre. Cercetarea, realizată în martie pe un eșantion de peste 18.000 de adulți (18–69 de ani) chestionați de institutul Nira Data, arată că 58% dintre cetățenii UE consideră că Statele Unite nu sunt un partener de încredere. În Germania, procentul urcă la 73%, potrivit autorului studiului, Florian Kommer, citat de dpa. În paralel, scade și ponderea celor care văd SUA drept principalul partener al Uniunii: 31% dintre respondenți au indicat această opțiune, față de 51% în septembrie 2024, adică o diminuare de 20 de puncte procentuale. „Europa să meargă pe propriul drum”: trend în creștere Aproape trei din patru respondenți (73%) spun că Europa ar trebui „să meargă pe propriul drum” după decenii de legături strânse cu SUA. La finalul lui 2024, această opinie era împărtășită de 63% dintre cei chestionați, ceea ce indică o creștere semnificativă într-un interval relativ scurt. Fundația Bertelsmann , care a publicat analiza, pune schimbarea de percepție pe seama unui „președinte american polarizant” și a intensificării tensiunilor geopolitice, factori care ar fi împins opinia publică europeană spre o mai mare independență. Alternativele: China rămâne privită cu scepticism, NATO rămâne un reper Studiul mai indică faptul că China nu a câștigat teren ca posibil partener alternativ pentru UE, scepticismul față de Beijing rămânând ridicat. În schimb, Regatul Unit și Canada sunt percepute ca având un rol mai important ca parteneri strategici. În același timp, sprijinul pentru NATO rămâne puternic: 63% dintre respondenți continuă să considere alianța un pilon central al securității. [...]
