Știri
Știri din categoria Externe
China avertizează că va răspunde după ce UE a decis să nu mai acorde finanțare proiectelor care folosesc invertoare din China și din alte țări catalogate drept „cu risc ridicat”, potrivit Global Times. Ministerul Comerțului de la Beijing (MOFCOM) spune că măsura este „nedreaptă și discriminatorie” și anunță că va lua măsuri pentru a proteja interesele companiilor chineze, pe fondul riscului de fragmentare a lanțurilor de aprovizionare și de creștere a costurilor în Europa.
MOFCOM susține că UE a desemnat pentru prima dată China drept „țară cu risc ridicat” „fără nicio dovadă factuală”, iar pe această bază a interzis sprijinul financiar pentru proiecte care utilizează invertoare chinezești. Beijingul califică decizia drept „stigmatizare” și afirmă că nu o poate accepta.
În evaluarea ministerului, etichetarea Chinei ca „high-risk” ar submina încrederea reciprocă și ar afecta cooperarea economică și comercială bilaterală. Totodată, ar lovi stabilitatea lanțurilor industriale și de aprovizionare dintre China și UE, cu efecte care pot depăși relația bilaterală, inclusiv prin riscuri de „decuplare” și perturbări în aprovizionare.
Potrivit lui Hu Qimu, profesor la Maritime Silk Road Institute (Huaqiao University), citat de publicație, restricțiile motivate prin preocupări de tip „high-risk” ar reflecta mai degrabă o abordare politică decât una tehnică. În această logică, măsura ar putea:
MOFCOM mai susține că excluderea forțată a produselor chineze ar încălca principiile pieței și ale echității și că, pe lângă efectele asupra firmelor chineze, decizia „se va întoarce” împotriva UE, inclusiv prin impact asupra tranziției verzi și a securității energetice.
În material este menționat că, pe 20 ianuarie, Comisia Europeană a propus un nou pachet de securitate cibernetică, inclusiv o inițiativă de modificare a Actului UE privind securitatea cibernetică, care urmărește eliminarea treptată a componentelor și echipamentelor de la „furnizori cu risc ridicat” din infrastructura critică (detalii în alt material Global Times: Global Times). Publicația notează că această direcție este văzută pe scară largă ca vizând companii chineze și ca parte a unui set mai amplu de instrumente protecționiste ale UE.
MOFCOM cere UE să renunțe la desemnarea Chinei ca „țară cu risc ridicat” și să anuleze măsurile considerate discriminatorii. Ministerul afirmă că va „monitoriza îndeaproape” și va evalua impactul politicilor europene asupra companiilor chineze și asupra lanțului de aprovizionare China–UE, urmând să adopte măsuri pentru protejarea intereselor legitime.
Separat, un „insider” citat de Global Times într-un material anterior susține că, dacă UE escaladează măsurile protecționiste, China are „un set larg de instrumente de politică” și că o escaladare „ar dăuna ambelor părți” și ar afecta lanțurile industriale și creșterea globală (menționat în articol prin trimitere la: Global Times).
Recomandate
UE nu dă semne că ar redeschide curând discuția despre readerarea Regatului Unit , chiar dacă în Marea Britanie crește percepția că Brexitul a fost o greșeală, potrivit Antena 3 . Mesajul transmis pe canale diplomatice este că o eventuală revenire ar veni doar cu „constrângeri” și compromisuri pe care europenii se îndoiesc că Londra ar fi dispusă să le accepte. La zece ani de la referendumul din 23 iunie 2016, sondajele recente indică o majoritate „clară” de britanici convinși că ieșirea din UE a avut un impact negativ. În plan intern, această schimbare a alimentat dezbateri politice și o serie de formule de tip „Bregret” sau „Breturn”, folosite pentru a descrie ipoteza reintrării în Uniune, notează materialul care citează Agerpres, la rândul său pe AFP. Condiția UE: revenirea ar însemna acceptarea regulilor, nu excepții AFP a discutat cu mai mulți diplomați europeni, care au spus că statele lor ar fi deschise, în principiu, unei astfel de evoluții, însă doar dacă britanicii ar accepta „sacrificii”. Un diplomat citat în articol rezumă scepticismul astfel: „Nu sunt dispuși să accepte constrângerile asociate cu apartenența la UE.” În același timp, cele 27 de state membre „nu se grăbesc deloc” să deschidă o asemenea dezbatere. Unele capitale consideră că UE funcționează mai ușor după plecarea Londrei, inclusiv pentru că nu mai consumă timp negociind derogări și scutiri, în condițiile în care Regatul Unit a rămas în afara zonei euro și a spațiului Schengen și obținuse, istoric, inclusiv o reducere a contribuției bugetare („reducerea britanică”). Context politic la Londra: Starmer exclude readerarea, rivalii o păstrează ca opțiune În Partidul Laburist, Andy Burnham, prezentat drept cel mai serios rival intern al premierului Keir Starmer , spune că Brexitul a fost o greșeală și că speră ca Regatul Unit să revină „în familia europeană” la un moment dat, fără să avanseze un calendar sau o candidatură concretă. Starmer, în schimb, a exclus până acum readerarea și mizează pe o „încălzire” a relațiilor cu UE, potrivit articolului. Ce urmează: summit UE–Regatul Unit pe 22 iulie, cu așteptări limitate Liderii britanici și europeni ar urma să evalueze relația la un summit programat pe 22 iulie, la Bruxelles . Pe fondul fricțiunilor recente legate de industria de apărare, tarifele europene pentru oțel și sprijinul pentru produse „Fabricate în Europa”, ar putea fi semnate acorduri, însă așteptarea indicată în material este de „pași mici”, precum măsuri pentru mobilitatea tinerilor sau pentru comerțul cu produse alimentare. În această logică, chiar dacă în Marea Britanie se discută tot mai mult despre o eventuală „întoarcere”, semnalul din UE rămâne unul pragmatic: fără o schimbare majoră de poziție la Londra privind acceptarea regulilor comune, reintrarea nu este o temă pe agenda imediată a celor 27. [...]
China extinde războiul listelor negre cu SUA, lovind direct în exporturi și achiziții publice : Beijingul a anunțat sancțiuni și restricții care vizează zeci de companii americane, în special din apărare și aerospațial, într-o mișcare prezentată ca răspuns la măsurile Washingtonului, potrivit Mediafax . Măsurile vin la o lună după vizita președintelui Donald Trump la Beijing, care a urmărit reducerea tensiunilor dintre cele două puteri. Autoritățile chineze le leagă de o „listă neagră” publicată de Departamentul Apărării al SUA, care include entități considerate „companii militare chineze” ce operează direct sau indirect în Statele Unite. Ce restricții introduce China Beijingul a anunțat două seturi de măsuri cu impact operațional și de reglementare pentru companiile vizate: Interdicții la export pentru bunuri cu dublă utilizare (civilă și militară): China a inclus zece companii și entități americane pe o listă căreia îi sunt interzise exporturile de astfel de bunuri. Departamentul Comerțului a precizat că este interzis oricărei organizații sau persoane, din orice țară sau regiune, să transfere sau să furnizeze acestor entități articole cu dublă utilizare originare din China, iar exporturile în curs trebuie oprite imediat. Printre companiile menționate se numără AVEOX și Red Cat . Interdicții în achiziții publice : China a anunțat o interdicție pentru agențiile guvernamentale și autoritățile locale de a cumpăra produse de la 46 de companii americane în cadrul contractelor publice. Ministerul Finanțelor a indicat că interdicția vizează, în mod specific, mai multe entități ale Lockheed Martin și Raytheon , precum și divizia de spațiu, apărare și securitate a Boeing . Contextul: reacție la lista Pentagonului Cu două săptămâni înainte, Pentagonul a publicat o listă actualizată cu zeci de entități considerate „companii militare chineze” care operează în SUA. Pe această listă au fost adăugați, între alții, Alibaba , Baidu și BYD , potrivit Le Figaro, citat de Mediafax. Un purtător de cuvânt al Departamentului Comerțului din China a descris măsurile drept răspuns la „actul inacceptabil” al guvernului SUA de a adăuga noi entități pe așa-numita listă de „companii militare chineze”. De ce contează Prin combinarea restricțiilor la export pentru bunuri cu dublă utilizare cu interdicții în achiziții publice , China ridică miza într-o zonă sensibilă pentru lanțurile de aprovizionare și contractele din apărare și aerospațial. În același timp, anunțul arată că, în pofida contactelor diplomatice recente, disputa se mută tot mai mult în instrumente administrative care pot afecta direct operațiunile companiilor. [...]
Ucraina își extinde loviturile la distanță, iar efectul imediat este presiunea pe combustibil și logistică în Rusia , potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Analiza notează că, în noaptea de 21 spre 22 iunie, forțele ucrainene au lovit din nou în apropierea Moscovei, a treia lovitură asupra zonei capitalei ruse în ultima săptămână. Un element cu implicații operaționale este reacția Moscovei: autoritățile ruse ar încerca să întărească apărarea antiaeriană care acoperă orașul Moscova „în ultimele săptămâni”, posibil în detrimentul unor zone de pe linia frontului. În paralel, ISW apreciază că Ucraina continuă să crească atât intensitatea, cât și raza campaniei de lovituri cu bătaie intermediară și lungă. Impactul economic și logistic: benzină mai puțină, transport mai dificil Evaluarea ISW susține că loviturile ucrainene „continuă să agraveze” penuriile de benzină din Rusia și să afecteze logistica Rusiei către teritoriile ocupate din Ucraina. În același registru, analiza menționează o lovitură asupra unei întreprinderi din industria de apărare din regiunea Voronej, care produce componente pentru rachete de croazieră rusești și pentru sisteme de apărare antiaeriană. Situația militară: avans rusesc la Kupiansk și atacuri aeriene asupra Ucrainei Pe front, ISW notează că forțele ruse au avansat recent în direcția Kupiansk. Totodată, Rusia a lansat în noaptea de 21 spre 22 iunie un atac aerian asupra Ucrainei cu un total de 89 de aparate: o rachetă și 88 de drone, conform evaluării citate. [...]
Iranul spune că va administra Strâmtoarea Ormuz , o rută-cheie pentru transportul de petrol , iar mesajul ridică miza pentru companiile de shipping și pentru piețele energetice, într-un moment în care regiunea încearcă să iasă dintr-un război. Declarațiile apar în Economica , care citează agenția oficială iraniană IRNA, preluată de AFP. Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a afirmat luni că „condițiile din Strâmtoarea Ormuz nu vor reveni la nivelurile de dinainte de război” și că această cale navigabilă „va fi administrată” de Iran. Potrivit articolului, Ghalibaf conduce negocierile cu Statele Unite pentru a „pune capăt definitiv războiului din Orientul Mijlociu”. „Toată lumea trebuie să știe că administrarea Strâmtorii Ormuz nu va reveni niciodată la ceea ce era înainte de război.” „Desigur, regulile internaționale vor fi respectate, dar Iranul va administra Strâmtoarea Ormuz.” De ce contează economic: risc mai mare pentru transport și energie Chiar dacă oficialul iranian invocă respectarea „regulilor internaționale”, ideea de „administrare” a unei rute maritime strategice introduce un element suplimentar de incertitudine pentru operatorii care tranzitează zona. În practică, astfel de semnale pot influența percepția de risc, cu efecte potențiale asupra costurilor de transport (inclusiv asigurări) și asupra volatilității din piața petrolului. Ce urmează Din informațiile prezentate, declarația este legată direct de negocierile Iran–SUA menționate de Ghalibaf. Nu sunt oferite detalii despre măsuri concrete sau un calendar, astfel că rămâne neclar cum ar urma să se traducă „administrarea” în reguli operaționale pentru navele comerciale. [...]
Capturarea lui Nicolas Maduro a deblocat reluarea relațiilor diplomatice Venezuela–SUA , iar Caracasul susține că dialogul cu Washingtonul „avansează pe o cale bună”, potrivit Agerpres , care citează AFP. Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez , a declarat la Caracas că operațiunea militară americană din 3 ianuarie, în urma căreia Maduro a fost capturat, „a marcat un punct de cotitură” atât în politica internă, cât și în abordarea relațiilor internaționale, în special pentru reluarea „căii diplomatice” cu guvernul Statelor Unite. Ce s-a schimbat în relația Caracas–Washington Sub conducerea lui Delcy Rodriguez, Venezuela și SUA au restabilit relațiile diplomatice, după ce acestea fuseseră rupte de Nicolas Maduro în 2019. Rodriguez a spus că țara se află într-un moment „pe care nu ni-l imaginam în 2025”. În același discurs, lidera interimară a susținut că, la aproape șase luni de la capturare, are „sentimentul” că direcția aleasă a fost cea corectă: „rezolvarea diferendelor” și „aplanarea divergențelor” prin diplomație, în condițiile în care guvernarea sa se desfășoară „sub presiunea Statelor Unite”. Context politic intern menționat în relatare Agerpres mai notează că Nicolas Maduro Guerra, fiul fostului șef de stat pus sub acuzare pentru trafic de droguri în Statele Unite, a asistat la discurs din public, la o oarecare distanță de tribuna oficială. [...]
Donald Trump condiționează sprijinul SUA în NATO de „reciprocitate”, sugerând că Washingtonul ar putea să nu vină în ajutorul unor aliați dacă aceștia solicită asistență, pe fondul nemulțumirii că nu i-au susținut operațiunea militară împotriva Iranului , potrivit Economica . Declarațiile au fost făcute luni, în Biroul Oval, în timpul unui schimb cu presa. Trump a invocat costurile suportate de SUA și a susținut că, atunci când Washingtonul ar cere „un pic de ajutor”, aliații ar refuza. „Am cheltuit toţi aceşti bani. Iar apoi, când vrem să avem poate un pic de ajutor pentru un lucru mic (…) ei spun nu, preferăm să nu ajutăm.” În același context, președintele american a adăugat că o astfel de poziție ar putea fi reciprocă, sugerând că SUA ar putea răspunde la fel în situații viitoare. „Este o prostie să spui asta, pentru că şi noi le putem spune acelaşi lucru, şi chiar am putea să o facem.” De ce contează: semnal de risc pentru predictibilitatea angajamentelor de securitate Mesajul ridică semne de întrebare privind predictibilitatea sprijinului american în cadrul NATO, într-un moment în care alianța se bazează pe principiul apărării colective. În plan economic, orice percepție de slăbire a garanțiilor de securitate poate amplifica incertitudinea pentru statele membre, inclusiv prin presiuni pentru creșterea cheltuielilor de apărare și prin reevaluarea riscurilor în regiune. Ce urmează: summit NATO în iulie, în Turcia Trump urmează să participe la summitul celor 32 de state membre NATO, programat în Turcia, în luna iulie. Potrivit materialului, declarațiile sale vin pe fondul nemulțumirii legate de lipsa sprijinului aliaților pentru operațiunea militară americană împotriva Iranului. [...]
