Știri
Știri din categoria Externe
China avertizează că va răspunde după ce UE a decis să nu mai acorde finanțare proiectelor care folosesc invertoare din China și din alte țări catalogate drept „cu risc ridicat”, potrivit Global Times. Ministerul Comerțului de la Beijing (MOFCOM) spune că măsura este „nedreaptă și discriminatorie” și anunță că va lua măsuri pentru a proteja interesele companiilor chineze, pe fondul riscului de fragmentare a lanțurilor de aprovizionare și de creștere a costurilor în Europa.
MOFCOM susține că UE a desemnat pentru prima dată China drept „țară cu risc ridicat” „fără nicio dovadă factuală”, iar pe această bază a interzis sprijinul financiar pentru proiecte care utilizează invertoare chinezești. Beijingul califică decizia drept „stigmatizare” și afirmă că nu o poate accepta.
În evaluarea ministerului, etichetarea Chinei ca „high-risk” ar submina încrederea reciprocă și ar afecta cooperarea economică și comercială bilaterală. Totodată, ar lovi stabilitatea lanțurilor industriale și de aprovizionare dintre China și UE, cu efecte care pot depăși relația bilaterală, inclusiv prin riscuri de „decuplare” și perturbări în aprovizionare.
Potrivit lui Hu Qimu, profesor la Maritime Silk Road Institute (Huaqiao University), citat de publicație, restricțiile motivate prin preocupări de tip „high-risk” ar reflecta mai degrabă o abordare politică decât una tehnică. În această logică, măsura ar putea:
MOFCOM mai susține că excluderea forțată a produselor chineze ar încălca principiile pieței și ale echității și că, pe lângă efectele asupra firmelor chineze, decizia „se va întoarce” împotriva UE, inclusiv prin impact asupra tranziției verzi și a securității energetice.
În material este menționat că, pe 20 ianuarie, Comisia Europeană a propus un nou pachet de securitate cibernetică, inclusiv o inițiativă de modificare a Actului UE privind securitatea cibernetică, care urmărește eliminarea treptată a componentelor și echipamentelor de la „furnizori cu risc ridicat” din infrastructura critică (detalii în alt material Global Times: Global Times). Publicația notează că această direcție este văzută pe scară largă ca vizând companii chineze și ca parte a unui set mai amplu de instrumente protecționiste ale UE.
MOFCOM cere UE să renunțe la desemnarea Chinei ca „țară cu risc ridicat” și să anuleze măsurile considerate discriminatorii. Ministerul afirmă că va „monitoriza îndeaproape” și va evalua impactul politicilor europene asupra companiilor chineze și asupra lanțului de aprovizionare China–UE, urmând să adopte măsuri pentru protejarea intereselor legitime.
Separat, un „insider” citat de Global Times într-un material anterior susține că, dacă UE escaladează măsurile protecționiste, China are „un set larg de instrumente de politică” și că o escaladare „ar dăuna ambelor părți” și ar afecta lanțurile industriale și creșterea globală (menționat în articol prin trimitere la: Global Times).
Recomandate
Ruperea legăturilor economice dintre SUA și China ar avea costuri mari pentru ambele economii și pentru economia globală, într-un context în care rivalitatea geopolitică se intensifică, dar interdependența rămâne puternică în tehnologie, comerț, energie și lanțuri de aprovizionare, potrivit Digi24 . Textul preia o analiză din Foreign Policy și argumentează că o „decuplare” totală este mai puțin realistă decât o formă de „interdependență gestionată”. De ce contează: „decuplarea” totală nu seamănă cu Războiul Rece Analiza pleacă de la ideea că analogia cu Războiul Rece are limite: SUA și Uniunea Sovietică erau în mare parte separate economic, tehnologic și cultural, în timp ce SUA și China sunt „profund interconectate”. În acest cadru, o ruptură amplă ar presupune costuri semnificative nu doar pentru Washington și Beijing, ci și pentru restul economiei mondiale, având în vedere legăturile multor state cu China în materie de produse, materii prime, componente și capacități de producție. Exemple de interdependență cu efecte directe în economie Materialul indică două situații care ilustrează cum competiția nu exclude cooperarea sau efectele indirecte între cele două economii: Securitate cibernetică și inteligență artificială: după atacul asupra platformei americane Hugging Face , compania a ajuns să folosească un model chinezesc (GLM-5.2, dezvoltat de Z.ai) pentru a înțelege incidentul, după ce modelele americane au refuzat să ajute din cauza mecanismelor de siguranță care nu distingeau suficient între investigație și atac. Piața petrolului: în contextul războiului SUA cu Iranul, au existat estimări că prețul petrolului ar putea urca puternic (unele prognoze indicând 150 de dolari/baril). Analiza susține că un factor care a contat în evitarea acestui scenariu a fost reducerea importurilor de petrol ale Chinei cu aproximativ 4 milioane de barili pe zi , decizie luată din propriile considerente. Dependențe strategice: medicamente, materii prime, cipuri Un punct sensibil rămâne faptul că interdependența poate fi folosită ca instrument de presiune. În zona farmaceutică, Organizația nonprofit United States Pharmacopeia estimează că aproximativ 41% dintre materiile prime esențiale utilizate pentru medicamentele aprobate în SUA provin exclusiv din China. Sunt menționate și date citate de Brookings privind dependențe importante la antibiotice și materii prime pentru medicamente precum statinele, antidepresivele și tratamentele pentru hipertensiune. În paralel, Beijingul este prezentat ca fiind preocupat de dependența de tehnologia americană, inclusiv de cipurile necesare dezvoltării inteligenței artificiale. Ce propune analiza: „interdependență gestionată”, nu rupere generalizată În locul unei decuplări ample, analiza atribuită lui Fareed Zakaria avansează ideea de „interdependență gestionată”: cartografierea legăturilor economice, reducerea dependențelor considerate inacceptabile prin diversificare și alternative, dar păstrarea relațiilor care aduc beneficii ambelor părți fără riscuri majore de securitate. Miza, în această logică, este delimitarea zonelor în care competiția este inevitabilă, unde dependența devine vulnerabilitate și unde menținerea legăturilor poate preveni ca un conflict sectorial să se transforme într-o criză generalizată. [...]
Administrația Trump ridică miza față de Beijing, cerând oprirea oricărui sprijin pentru Iran , după ce președintele SUA i-a transmis lui Xi Jinping că ajutorul chinez – direct sau indirect – este „total inacceptabil” și spune că a primit asigurări că acesta nu va continua, potrivit Reuters . Mesajul a fost transmis în timpul discuțiilor purtate la Washington în această săptămână, pe fondul relatărilor privind livrări chineze către Iran de lansatoare portabile de rachete antiaeriene și al unor mecanisme prin care Teheranul ar ocoli sancțiunile la exporturile de petrol cu ajutor chinez. Ambasadorul SUA în China, David Perdue , a declarat într-un interviu pentru CNBC că Trump a reiterat către Xi că sprijinul pentru Iran este „total inacceptabil”. Întrebat separat la Fox News dacă asta înseamnă că Beijingul va opri asistența, Perdue a spus că Washingtonul a primit joi asigurări din partea Chinei și că SUA au văzut deja „mișcare” în acest sens. Context: războiul cu Iran și presiunea internă din SUA Trump a confirmat ulterior, vineri, că cei doi lideri au discutat și despre războiul pe care SUA și Israel l-au lansat împotriva Iranului la final de februarie, fără a oferi detalii. În paralel, parlamentari americani i-au cerut lui Trump să îl confrunte pe Xi în legătură cu informații despre sprijin chinez pentru Iran, inclusiv temeri că entități chineze ar fi oferit „ajutor de țintire” care ar fi contribuit la pierderi americane în conflict. Ce spune Teheranul și ce indică investigațiile Reuters Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că oficiali chinezi au asigurat Iranul că, și după întâlnirea Trump–Xi, China nu își va limita legăturile economice, politice sau militare cu Teheranul sub presiunea președintelui american. În iulie, Reuters a relatat că Iranul se aștepta să primească „în câteva săptămâni” un prim transport dintr-un total de până la 400 de lansatoare portabile antiaeriene fabricate în China. Tot Reuters a relatat, la începutul lunii, că Iranul a folosit un aranjament de tip barter (schimb de bunuri) pentru a ocoli sancțiunile la vânzările de petrol și pentru a cumpăra bunuri din China în valoare de miliarde de dolari, inclusiv echipamente militare, potrivit unor surse iraniene și altor persoane familiarizate cu subiectul. Agenția chineză de presă Xinhua a transmis joi că Xi a îndemnat SUA și Iranul să revină la negocieri pentru a pune capăt războiului, însă liderul chinez nu a comentat public acuzațiile privind sprijinul pentru Iran. De ce contează Pentru companii și piețe, miza imediată este riscul de înăsprire a aplicării sancțiunilor și de extindere a măsurilor secundare (care pot lovi terți implicați în tranzacții), dacă Washingtonul consideră că asigurările Beijingului nu se traduc în schimbări verificabile. În același timp, declarațiile contradictorii – asigurări către SUA, dar semnale de continuitate către Iran – indică o zonă de fricțiune care poate alimenta volatilitatea în energie și transporturi, pe fondul războiului și al presiunii asupra fluxurilor comerciale. [...]
Refuzul lui Donald Trump de a accepta planul Iranului pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz menține incertitudinea asupra unei rute maritime strategice , în condițiile în care Washingtonul contestă explicit că Teheranul ar avea control asupra pasajului, potrivit Euronews . Propunerea iraniană a fost transmisă Statelor Unite în timpul negocierilor indirecte de la New York, desfășurate săptămâna aceasta la ONU. Teheranul nu a făcut public conținutul documentului, dar a susținut că aplicarea lui ar permite redeschiderea rutei maritime în șapte zile. Donald Trump a declarat că respinge oferta și a susținut că SUA au „control total” asupra Strâmtorii Ormuz. „Resping propunerea lor. Vor să încheie un acord prin care să deschidă imediat strâmtoarea, pentru că pierd rău de tot. (...) Avem control total asupra Strâmtorii Ormuz. (...) acest acord nu poate fi acceptat.” Ce cere Iranul și cum își justifică planul „în șapte zile” Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a afirmat că Iranul a transmis un „plan concret” prin intermediul Qatarului și că reluarea traficului maritim normal ar fi posibilă în termen de șapte zile, dacă sunt îndeplinite condițiile cerute de Teheran. Iranul nu a detaliat public aceste condiții. „Iranul a transmis Statelor Unite, prin intermediul Qatarului, un plan concret pe șapte zile. Dacă sunt îndeplinite condițiile necesare, strâmtoarea poate fi redeschisă (...) Alegerea aparține acum Statelor Unite.” În aceeași declarație, Araghchi a spus că Iranul „nu acceptă constrângerea, amenințările sau intimidarea” și că nu va renunța la „drepturile sale suverane sub presiune”. Poziția Washingtonului: Iranul „nu controlează” strâmtoarea Un oficial american citat în material a indicat că, în pofida refuzului exprimat de Trump, discuțiile dintre Washington și Teheran continuă prin mediatori regionali, inclusiv pe dosarul nuclear. În plus, potrivit unei surse citate de publicația Axios (menționată de Euronews), negociatorii americani le-ar fi transmis omologilor iranieni că Teheranul nu controlează calea navigabilă strategică și, „prin urmare, nu poate ridica pretenții” în legătură cu aceasta. Separat, înainte de respingerea oficială, Trump a publicat pe rețeaua sa de socializare o hartă în care Strâmtoarea Ormuz era redenumită „Strâmtoarea Trump”, ca semnal că nu intenționează să cedeze. [...]
Rusia ar urma să aloce 12 miliarde de dolari (aprox. 54 miliarde lei) pentru drone de atac în 2027 , un semnal că Moscova își bugetează continuarea războiului și mizează pe producția de masă a dronelor cu motor cu reacție și a munițiilor de tip „loitering”, potrivit news.ro , care citează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și informații ale serviciilor militare ucrainene. Zelenski a spus că serviciile de informații ucrainene ar fi obținut documente interne rusești privind volumele de armament pregătite pentru anul viitor și fondurile alocate. În acest context, liderul de la Kiev a susținut că Rusia intenționează să cheltuiască 12 miliarde de dolari doar pe această categorie de arme. De ce contează: bugetarea dronelor indică o strategie de uzură Mesajul politic al Kievului este că nivelul cheltuielilor planificate pentru drone de atac sugerează că Rusia „nu se pregătește să pună capăt războiului cel puțin pentru moment”. În paralel, Zelenski a cerut partenerilor Ucrainei să crească presiunea prin sancțiuni și să consolideze eforturile comune de apărare împotriva dronelor. În ultimele luni, Rusia a folosit tot mai des drone cu propulsie cu reacție în atacurile asupra orașelor ucrainene, iar în unele lovituri asupra Kievului acestea ar fi reprezentat aproximativ două treimi din totalul dronelor lansate, potrivit declarațiilor citate. Răspunsul Ucrainei: drone de interceptare și acorduri externe Zelenski a afirmat că Ucraina își intensifică producția de drone de interceptare pentru a contracara utilizarea tot mai răspândită a dronelor rusești cu motor cu reacție. Potrivit acestuia, mai multe prototipuri sunt deja testate în condiții de luptă, iar unele ar putea deveni mijloace principale de apărare împotriva acestor arme. „Ne intensificăm producția și fabricarea componentelor. Va exista un răspuns”, a declarat Zelenski. Pe partea operațională, Zelenski a spus că Ucraina interceptează în prezent aproximativ 55% dintre dronele rusești Shahed cu propulsie cu reacție și că, în luna septembrie, au fost lansate împotriva Ucrainei peste 2.730 de astfel de drone. Ținta declarată este creșterea ratei de interceptare la nivelul obținut împotriva dronelor Shahed „convenționale”, pe care Zelenski îl plasează la peste 90%. Totodată, Ucraina a semnat 11 acorduri privind dronele, al 11-lea fiind încheiat cu Finlanda, la New York, în marja Adunării Generale a ONU. Zelenski a mai spus că se pregătește un al 12-lea acord, care ar urma să fie semnat în următoarele săptămâni. Context: atacuri intensificate și presiune pe infrastructura digitală Declarațiile vin pe fondul intensificării atacurilor rusești din ultimele zile, în pofida unor demersuri internaționale reînnoite pentru un armistițiu. În acest cadru, președintele SUA, Donald Trump, a cerut încetarea războiului în discursul de la Adunarea Generală a ONU din 22 septembrie, iar Zelenski a spus ulterior întâlnirii dintre cei doi că Ucraina este pregătită să accepte un armistițiu care să vizeze atacurile asupra infrastructurii energetice, dacă Rusia acceptă aceleași condiții. Separat, Zelenski a acuzat Rusia că desfășoară o campanie împotriva centrelor de date, infrastructurii și rețelelor de comunicații ucrainene, cu scopul de a lăsa populația fără internet și servicii digitale. El a indicat că atacurile asupra Kievului din 26 septembrie au provocat întreruperi ale conexiunii la internet în capitală și au perturbat accesul la unele servicii online. [...]
Securitatea a fost ridicată la nivel de „incident major” în jurul bazei RAF Fairford, după arestări pentru suspiciuni legate de explozibili , iar un sat din apropiere a fost evacuat, potrivit Antena 3 . Miza operațională este directă: baza este utilizată de forțele aeriene americane, iar autoritățile tratează cazul ca pe o potențială amenințare la adresa unei infrastructuri militare sensibile. Poliția britanică a anunțat duminică arestarea mai multor bărbați suspectați de încălcarea legislației privind explozibilii, în timp ce armata a inspectat mai multe vehicule, după intensificarea măsurilor de securitate la baza RAF Fairford din sud-vestul Angliei. Informațiile sunt relatate de Reuters, potrivit Agerpres, iar CNN menționează că suspecții ar fi plănuit atacuri cu explozibili în apropierea bazei. Evacuări și zonă izolată în apropierea bazei Conform unui comunicat al poliției din Gloucestershire, „mai multe imobile” din zona satului Whelford au fost evacuate după declararea unui „incident major”, măsură luată în urma arestărilor. „Mai multe imobile din zona Whelford sunt în prezent evacuate în urma declarării unui incident major. Măsura survine după arestarea mai multor bărbaţi suspectaţi de încălcarea prevederilor Legii privind explozibilii.” Tot poliția a precizat că o echipă specializată a armatei pentru neutralizarea dispozitivelor explozive examinează mai multe vehicule. Un martor citat de Reuters a relatat că polițiști înarmați blocau accesul la poarta principală a bazei. În localitatea Fairford, din apropiere, ar fi fost staționate aproximativ 30 de vehicule de intervenție, inclusiv mașini de poliție, ambulanțe și autospeciale de pompieri. De ce contează: bază folosită de SUA și context regional tensionat Antena 3 notează că guvernul britanic a autorizat SUA să utilizeze baza RAF Fairford pentru lovituri asupra unor amplasamente de rachete iraniene care atacă nave în Strâmtoarea Ormuz, ceea ce amplifică sensibilitatea operațională a locației. Un purtător de cuvânt al forțelor aeriene ale SUA a declarat că nu va discuta măsuri specifice de protecție, dar a transmis că unitățile americane din Marea Britanie „rămân vigilente” și își ajustează permanent măsurile de securitate pentru protejarea personalului, civililor, contractorilor și familiilor acestora. În plus, articolul amintește că, în iulie, Marea Britanie a anunțat că forțele sale armate sunt pregătite să protejeze țara împotriva oricărui atac, după avertismente ale Gardienilor Revoluției din Iran legate de folosirea bazei. Separat, miniștrii britanici au informat administratorii infrastructurii esențiale despre amenințarea reprezentată de Rusia, pe fondul îngrijorărilor privind sabotajul și atacurile cibernetice, acuzații pe care Rusia le neagă. În acest stadiu, autoritățile nu au prezentat public detalii despre natura exactă a amenințării sau despre eventuale ținte, dincolo de suspiciunile legate de explozibili și măsurile de securitate deja aplicate. [...]
Iran condiționează redeschiderea Strâmtorii Hormuz de un acord rapid, dar spune că nu mai are încredere în negocierile cu SUA , într-un moment în care ruta prin care trecea înainte de război circa o cincime din petrolul și gazele tranzacționate la nivel global rămâne principalul său instrument de presiune, potrivit Al Jazeera . Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat, într-un interviu difuzat sâmbătă, că Teheranul „nu mai are încredere” în discuțiile cu Washingtonul, după ce runde anterioare de negocieri ar fi fost urmate de atacuri și sancțiuni. „Nu avem nicio încredere în partea americană și nu știm pe ce bază se poate ajunge la o înțelegere cu ea.” Miza economică: Hormuz, pârghia Iranului în război Pezeshkian și ministrul de Externe Abbas Araghchi au fost în această săptămână în SUA, la reuniunea liderilor mondiali organizată de ONU, unde au prezentat o propunere care ar urma să ducă la încetarea luptelor în războiul SUA–Israel cu Iranul și la deblocarea Strâmtorii Hormuz în termen de șapte zile. Conform planului descris de Araghchi, „pașii inițiali” ar dura patru-cinci zile, strâmtoarea ar fi redeschisă în ziua a șasea, iar „în ziua a șaptea” ar începe discuțiile cu SUA pentru un acord final pe subiecte agreate reciproc, inclusiv programul nuclear al Iranului. Ce cere Teheranul și ce oferă în schimb În cadrul propunerii, Washingtonul ar urma să: ridice blocada navală asupra porturilor iraniene; renunțe la sancțiunile privind vânzările de petrol ale Iranului; elibereze aproximativ 12 miliarde de dolari (aprox. 54 miliarde lei) din active iraniene înghețate; respecte o încetare a focului la nivel regional, inclusiv în Liban și Yemen. În schimb, Iranul ar urma să redeschidă Strâmtoarea Hormuz, descrisă de Al Jazeera drept principala pârghie a Teheranului. Pezeshkian a mai spus că mediatorii Qatar și Pakistan transmit mesajele Iranului către Washington și că negocierile ar porni de la un memorandum de înțelegere (MoU) convenit în iunie, pe care SUA ar trebui să-și clarifice poziția, după ce acesta a expirat luna trecută. Teheranul neagă responsabilitatea pentru blocaj și leagă redeschiderea de negocieri Pezeshkian a respins ideea că Iranul ar fi responsabil pentru blocarea strâmtorii, afirmând că SUA „au închis rutele înaintea noastră” și calificând închiderea drept „un răspuns natural” când accesul Iranului este tăiat. El a susținut că ruta ar putea fi redeschisă pentru transportul comercial dacă negocierile ar duce la încheierea războiului. Separat, într-un material video NewsFeed al aceleiași publicații, Al Jazeera notează că declarațiile lui Pezeshkian au venit cu puțin timp înainte ca Donald Trump să respingă propunerea Iranului privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz în șapte zile. [...]
