Știri
Știri din categoria Externe
China avertizează că va răspunde după ce UE a decis să nu mai acorde finanțare proiectelor care folosesc invertoare din China și din alte țări catalogate drept „cu risc ridicat”, potrivit Global Times. Ministerul Comerțului de la Beijing (MOFCOM) spune că măsura este „nedreaptă și discriminatorie” și anunță că va lua măsuri pentru a proteja interesele companiilor chineze, pe fondul riscului de fragmentare a lanțurilor de aprovizionare și de creștere a costurilor în Europa.
MOFCOM susține că UE a desemnat pentru prima dată China drept „țară cu risc ridicat” „fără nicio dovadă factuală”, iar pe această bază a interzis sprijinul financiar pentru proiecte care utilizează invertoare chinezești. Beijingul califică decizia drept „stigmatizare” și afirmă că nu o poate accepta.
În evaluarea ministerului, etichetarea Chinei ca „high-risk” ar submina încrederea reciprocă și ar afecta cooperarea economică și comercială bilaterală. Totodată, ar lovi stabilitatea lanțurilor industriale și de aprovizionare dintre China și UE, cu efecte care pot depăși relația bilaterală, inclusiv prin riscuri de „decuplare” și perturbări în aprovizionare.
Potrivit lui Hu Qimu, profesor la Maritime Silk Road Institute (Huaqiao University), citat de publicație, restricțiile motivate prin preocupări de tip „high-risk” ar reflecta mai degrabă o abordare politică decât una tehnică. În această logică, măsura ar putea:
MOFCOM mai susține că excluderea forțată a produselor chineze ar încălca principiile pieței și ale echității și că, pe lângă efectele asupra firmelor chineze, decizia „se va întoarce” împotriva UE, inclusiv prin impact asupra tranziției verzi și a securității energetice.
În material este menționat că, pe 20 ianuarie, Comisia Europeană a propus un nou pachet de securitate cibernetică, inclusiv o inițiativă de modificare a Actului UE privind securitatea cibernetică, care urmărește eliminarea treptată a componentelor și echipamentelor de la „furnizori cu risc ridicat” din infrastructura critică (detalii în alt material Global Times: Global Times). Publicația notează că această direcție este văzută pe scară largă ca vizând companii chineze și ca parte a unui set mai amplu de instrumente protecționiste ale UE.
MOFCOM cere UE să renunțe la desemnarea Chinei ca „țară cu risc ridicat” și să anuleze măsurile considerate discriminatorii. Ministerul afirmă că va „monitoriza îndeaproape” și va evalua impactul politicilor europene asupra companiilor chineze și asupra lanțului de aprovizionare China–UE, urmând să adopte măsuri pentru protejarea intereselor legitime.
Separat, un „insider” citat de Global Times într-un material anterior susține că, dacă UE escaladează măsurile protecționiste, China are „un set larg de instrumente de politică” și că o escaladare „ar dăuna ambelor părți” și ar afecta lanțurile industriale și creșterea globală (menționat în articol prin trimitere la: Global Times).
Recomandate
Germania împinge UE spre condiționarea bugetului de sprijinul pentru Ucraina , o mișcare care riscă să blocheze negocierile financiare pe șapte ani și să amplifice tensiunile între statele membre, potrivit Digi24 . Cancelarul german Friedrich Merz susține că viitorul buget al Uniunii Europene ar trebui legat de obținerea unui acord privind un nou împrumut „de zeci de miliarde de euro” pentru Ucraina, argumentând că sprijinirea Kievului este „o responsabilitate europeană comună”, nu una lăsată la latitudinea fiecărui stat membru. Propunerea, transmisă și într-o scrisoare către președintele Consiliului European, Antonio Costa, a fost întâmpinată cu reacții dure în regiune. Premierul slovac Robert Fico a acuzat Berlinul de presiune politică. „Ceea ce face cancelarul german este un șantaj clasic, pe care îl resping.” Miza financiară: un nou împrumut de 70 de miliarde de euro În paralel, UE și partenerii săi discută acordarea unui nou împrumut de 70 de miliarde de euro (aprox. 350 miliarde lei) pentru sprijinirea Ucrainei în anul următor, pe fondul atacurilor continue ale Rusiei. Conform informațiilor citate, Uniunea Europeană ar urma să acopere aproximativ 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde lei), iar diferența de 25 de miliarde de euro (aprox. 125 miliarde lei) ar urma să vină de la aliați precum Marea Britanie, Canada și Japonia. Merz a explicat că vrea să evite repetarea formulei de anul trecut, când un împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) a fost convenit pe baza unor garanții și angajamente asumate de majoritatea statelor membre, în timp ce Cehia, Ungaria și Slovacia au obținut derogări. „În opinia mea, continuarea pe această cale nu este o opțiune bună. Trebuie să integrăm pe deplin politica privind Ucraina în bugetul UE.” Opoziție și din Ungaria: bugetul pe șapte ani, separat de alte angajamente Poziția Germaniei nu este împărtășită nici de premierul ungar Peter Magyar, aflat la Berlin pentru discuții privind cooperarea bilaterală. Magyar a transmis că nu consideră oportun ca bugetul european, construit pe un orizont de șapte ani, să fie condiționat de alte angajamente politice sau financiare. „Nu consider neapărat că este abordarea corectă ca bugetul european, care este conceput pentru o perioadă de șapte ani și destinat Europei, să fie legat de alte chestiuni.” În acest context, condiționarea bugetului UE de finanțarea Ucrainei devine un nou potențial punct de blocaj între statele membre, cu efect direct asupra calendarului și negocierilor pentru următorul cadru financiar multianual. [...]
UE a deschis un proces împotriva IBM, Atos și Leonardo , acuzând întârzieri și dispute contractuale legate de dezvoltarea noului sistem automatizat de control la frontiere, potrivit Digi24 . Miza este una operațională și de guvernanță a marilor proiecte IT publice: UE încearcă să sancționeze derapajele din faza de livrare, chiar dacă sistemul funcționează deja. Acțiunea în justiție a fost anunțată de eu-LISA , agenția europeană responsabilă de sistemele IT la scară mare din domeniul justiției și afacerilor interne. Țintele sunt grupul american IBM, compania franceză de IT Atos și grupul italian de apărare Leonardo, care au lucrat într-un consorțiu. Ce este EES și de ce contează Sistemul de intrare/ieșire (Entry/Exit System – EES) a fost introdus treptat începând din octombrie 2025 și presupune înregistrarea călătorilor la frontiere prin scanarea pașapoartelor, prelevarea amprentelor digitale și realizarea unor fotografii. Scopurile declarate sunt identificarea persoanelor care depășesc perioada legală de ședere, combaterea fraudelor de identitate și prevenirea migrației ilegale, relatează Reuters, citată de News.ro. De ce a ajuns UE în instanță cu furnizorii Potrivit Financial Times , care a relatat inițial despre proces, demersul a fost declanșat după ce consorțiul ar fi depășit în mod repetat termenele contractuale și ar fi contestat avertismentele și amenzile aplicate de eu-LISA. Publicația britanică mai notează că o corespondență consultată indică dispute privind întârzierile și sancțiunile financiare care ar data de mai mulți ani. Într-un punct important pentru utilizatori și autorități, eu-LISA susține că litigiul vizează etapa de dezvoltare, nu funcționarea curentă a sistemului. „Întrucât procedurile judiciare sunt în desfăşurare, nu comentăm detaliile cazului. Acestea vizează etapa de dezvoltare a sistemului şi nu afectează funcţionarea sa actuală”, a declarat un purtător de cuvânt al eu-LISA. Agenția afirmă, de asemenea, că EES este „pe deplin operațional” în Europa, în pofida problemelor care au dus la proces. Reacția companiilor IBM și Atos nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, iar Leonardo a refuzat să comenteze, potrivit informațiilor citate. În lipsa unor detalii publice despre pretențiile financiare sau termenele contestate, rămâne de urmărit dacă litigiul va produce consecințe contractuale sau de reputație pentru furnizori în viitoare proiecte IT europene. [...]
Suspiciunile de spionaj din jurul CEO-ului Nvidia riscă să schimbe regulile jocului pentru exporturile de cipuri către China , după ce informații din serviciile americane ar fi ajuns la Donald Trump chiar în timpul deplasării spre Beijing, potrivit Antena 3 , care citează CNN. Potrivit unei surse familiarizate cu situația, secretarul de stat Marco Rubio l-ar fi informat pe Trump, în mai, la bordul Air Force One, că CEO-ul Nvidia, Jensen Huang , ar avea o relație cu o posibilă spioană chineză. Trump a negat public, luni, că ar fi știut atunci despre acuzații și a spus că a aflat „nu cu foarte mult timp în urmă”, menționând că FBI investighează cazul. Un oficial al Casei Albe a respins informațiile transmise de CNN, afirmând că „aceste surse habar n-au despre ce vorbesc”. De ce contează: presiune politică pe exporturile de semiconductori avansați Miza depășește scandalul personal și intră direct în zona politicilor economice și de securitate: exportul de semiconductori avansați către China (sau către țări prin care China ar putea avea acces la ei) este tratat la Washington ca o chestiune de securitate națională. În acest context, rolul lui Huang în consilierea lui Trump pe inteligență artificială și comerțul cu China este „tot mai mult sub lupă”, pe fondul investigațiilor privind Alice Huang, descrisă în articol drept directoare la o companie de tehnologie din Singapore și fără legătură de rudenie cu CEO-ul Nvidia. Congresmanul democrat Jim Himes a avertizat, într-un comunicat, asupra riscului ca procesul decizional privind exporturile de cipuri să fi fost „influențat în mod necorespunzător sau compromis”. „Exportul de semiconductori avansați către China sau către țări prin care China ar putea avea acces la ei este o chestiune de o importanță imensă pentru securitatea națională.” Ce se știe despre informarea lui Trump și contradicțiile publice Conform sursei citate de CNN, subiectul ar fi fost discutat înainte ca Jensen Huang să i se alăture lui Trump într-o escală în Alaska, urmând ca apoi să zboare împreună spre Beijing, alături de consilieri și alți oameni de afaceri. The New York Times a relatat primul că Trump ar fi fost informat în timpul călătoriei, notează articolul. În paralel, Trump a minimalizat dezvăluirile și a spus că îl crede pe Huang când acesta afirmă că nu știa nimic despre presupusa operațiune de spionaj. „Chiar îl cred. Cred că va fi bine.” Anchete, reacții și posibile consecințe pentru Nvidia și industrie Articolul descrie o creștere a presiunii politice: înalți oficiali ai administrației s-au întâlnit cu „Grupul celor Opt” (lideri din Congres cu atribuții de supraveghere a comunității de informații), iar democrații ar pregăti investigații după preluarea controlului Congresului, în ianuarie. Sunt menționate și solicitări din partea republicanilor către Nvidia, inclusiv cererea ca Huang să participe la o informare confidențială. În plan corporativ, Nvidia a anunțat că va face propria anchetă privind comportamentul lui Huang, însă rămâne neclar dacă boardul ar fi dispus să îl demită și ce efecte ar avea o astfel de decizie; articolul subliniază că Huang nu are un succesor evident. Pe fundal, episodul ar putea reaprinde în Congres apetitul pentru o reglementare mai strictă a companiilor de inteligență artificială, ceea ce – potrivit materialului – ar putea frâna câștigurile care au susținut piața bursieră. În ciuda implicațiilor, Trump a spus că suspiciunile „nu l-au impresionat prea mult” și că ar verifica cu serviciile de informații când a aflat prima dată. [...]
Iran a escaladat disputa diplomatică cu Argentina după ce a anunțat că va desemna marina și forțele aeriene argentiniene drept „organizații teroriste”, într-o măsură de reciprocitate față de decizia Buenos Airesului de a include Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) pe lista organizațiilor teroriste, potrivit Al Jazeera . Teheranul a transmis, miercuri, prin Ministerul de Externe, că cele două ramuri ale armatei argentiniene sunt considerate „organizații teroriste” „în baza principiului reciprocității”. În declarație nu este menționată armata terestră a Argentinei. Iranul a avertizat, totodată, că „responsabilitatea pentru toate consecințele” care decurg din această situație „va reveni guvernului argentinian”, conform declarației citate de publicație. Răspunsul Argentinei: „măsură complet nefondată” Ministerul de Externe al Argentinei a reacționat printr-un comunicat în care a spus că „respinge categoric” desemnarea făcută de Iran. „Această măsură este complet nefondată și constituie o acuzație inacceptabilă”, se arată în declarația părții argentiniene. Context: IRGC, AMIA și repoziționarea Argentinei în politica externă Schimbul de acuzații vine după ce guvernul președintelui Javier Milei a desemnat IRGC drept „organizație teroristă” în martie. În fundal rămâne și dosarul atentatului din 1994 asupra centrului comunității evreiești AMIA din Buenos Aires , atac soldat cu 85 de morți și sute de răniți; Argentina acuză gruparea Hezbollah, susținută de Iran, pentru atentat. Biroul lui Milei a invocat acest episod la finalul lunii martie, când a anunțat desemnarea IRGC, prezentând-o ca o încercare de a „stinge o datorie istorică” față de familiile victimelor și ca parte a unei repoziționări a Argentinei „în aliniere cu civilizația occidentală”, potrivit relatării. În același timp, decizia Argentinei s-a suprapus cu eforturile administrației SUA de a izola Iranul, în contextul războiului lansat de SUA și Israel împotriva Iranului pe 28 februarie și al apelurilor către aliați pentru sprijin. De ce contează: risc de deteriorare a relațiilor și efecte în regiune Măsura Iranului indică o deteriorare suplimentară a relațiilor bilaterale și accentuează linia de politică externă a guvernului Milei, care s-a poziționat ferm de partea SUA și Israel, într-o regiune unde mulți lideri au evitat să aleagă tabere în conflicte globale. Al Jazeera notează că stilul confruntațional al lui Milei a generat tensiuni și cu actori regionali importanți, inclusiv Brazilia, și că liderul argentinian a reactivat disputa cu Regatul Unit privind Insulele Falkland (Las Malvinas). [...]
Kievul leagă avansul negocierilor de pace de poziția Washingtonului față de Moscova , potrivit HotNews , care relatează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski după discuțiile de pace de la Abu Dhabi . Zelenski a spus că Ucraina speră să obțină „rezultate concrete” în cadrul negocierilor privind soluționarea conflictului cu Rusia „în acest an” și a indicat că evoluția procesului depinde în bună măsură de felul în care Statele Unite aleg să abordeze Moscova. Mesajul transmite, implicit, că ritmul și șansele unor progrese în negocieri sunt condiționate de calibrul presiunii și al angajamentului american, într-un moment în care Kievul încearcă să transforme discuțiile într-un rezultat politic palpabil pe termen scurt. [...]
Vizita lui Volodîmîr Zelenski la Dublin mută centrul de greutate al negocierilor spre Europa , în condițiile în care președintele ucrainean urmează să se întâlnească cu emisari americani abia după discuțiile acestora cu Vladimir Putin la Moscova, potrivit Kyiv Post . Zelenski a ajuns miercuri, 11 noiembrie, în capitala Irlandei pentru al nouălea summit al Comunității Politice Europene (EPC). La Dublin, el s-a întâlnit cu premierul irlandez Micheál Martin la Government Buildings, înaintea unei conferințe de presă comune. Publicația irlandeză The Journal a relatat că avionul lui Zelenski a aterizat la baza militară Baldonnel cu puțin înainte de ora 16:15, ora locală (18:15, ora Kievului). În jurul orei 17:40, ora locală, liderul ucrainean a ajuns la sediul guvernului irlandez. Miza: consultări cu circa 20 de lideri și o întâlnire cu emisarii SUA Zelenski a transmis separat, într-un mesaj pe Telegram, că el și echipa sa au programate întâlniri bilaterale și multilaterale cu aproximativ 20 de lideri. De asemenea, este așteptat să participe joi la sesiunea plenară de deschidere, alături de președintele Consiliului European, António Costa . În același context, Zelenski a indicat – citat de AFP – că există „o fereastră de oportunitate” pentru obținerea unui rezultat înainte de 2027, pe fondul implicării actorilor din procesul de negociere. Emisarii americani merg mai întâi la Moscova Trimișii speciali ai SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, sunt așteptați să călătorească joi, 12 noiembrie, la Moscova, unde ar urma să se întâlnească cu Putin pentru a trece în revistă discuțiile din Abu Dhabi și pentru a încerca să obțină progrese suplimentare. Ulterior, ei ar urma să ajungă în Irlanda pentru o întâlnire cu Zelenski. Ucraina a transmis că următoarea rundă de negocieri depinde de aceste întâlniri. Davyd Arakhamia, șeful partidului „Slujitorul Poporului” și membru al delegației ucrainene, a spus că o dată ar trebui stabilită doar după vizita emisariilor la Moscova și discuția lor ulterioară cu Zelenski, adăugând că la Kiev există suficient „momentum” pentru un acord înainte de Anul Nou. Context: discuțiile din Abu Dhabi și punctele de blocaj Negocierile din 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi, s-au încheiat la câteva ore înainte ca Zelenski să ajungă la Dublin și au fost primele discuții trilaterale din februarie, potrivit materialului. În prima zi, delegațiile au discutat despre: aranjamente și garanții de securitate pentru Europa, Ucraina și Rusia; un nou schimb major de prizonieri de război. Șeful negociatorilor ucraineni, Rustem Umerov , a vorbit despre „progrese uriașe” privind aranjamentele de securitate și prosperitate, în timp ce consilierul Kremlinului Vladimir Medinski a avut o poziție mai rezervată, afirmând că există puncte de convergență, dar și divergențe. Teritoriul rămâne cea mai dificilă temă, iar Kushner a spus anterior că niciun aranjament de securitate postbelic nu poate intra în vigoare până când acest subiect nu este rezolvat. Medinski a declarat pentru televiziunea de stat rusă (serviciul de știri Vesti) că Rusia consideră drept ale sale orice teritoriu atins de trupele ruse și că nu vede posibilitatea unui schimb teritorial. Europa, încă în afara mesei de negocieri Deși Washingtonul ar dori includerea Europei în rundele viitoare, continentul a rămas „pe margine” în discuțiile de până acum, notează Kyiv Post. Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, NATO și Comisia Europeană au avut întâlniri separate cu echipele ucraineană și americană, fără a participa direct la negocierile cu Rusia. Vizita de la Dublin are loc sub măsuri stricte de securitate, cu restricții majore de trafic în centrul orașului și peste 300 de motocicliști și escorte de securitate mobilizați pentru a însoți liderii care sosesc la Baldonnel și pe aeroportul din Dublin, potrivit The Journal. [...]
