Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a lansat 666 de rachete și drone, iar Ucraina spune că a interceptat 610 ținte, însă loviturile care au trecut au afectat 23 de locații și au produs victime și pagube la infrastructură, potrivit Kyiv Post. Direcția principală a atacului a fost Dnipro, unde o clădire rezidențială cu patru etaje a fost parțial distrusă, iar mai multe întreprinderi au luat foc.
Atacul a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, 25 aprilie, și a vizat infrastructura critică a Ucrainei, conform Forțelor Aeriene ucrainene. În total, Rusia ar fi folosit 666 de „arme aeriene”, inclusiv rachete balistice și peste 600 de drone.
Șeful Administrației Militare Regionale Dnipropetrovsk, Oleksandr Hanzha, a anunțat inițial 18 răniți în oraș, inclusiv un băiat de 9 ani. Ulterior, el a raportat că au fost recuperate din dărâmături corpurile a două victime și că alte cinci persoane ar putea fi încă prinse sub ruine.
Primarul din Dnipro, Borys Filatov, a avertizat că ar putea exista persoane rămase sub dărâmături, în timp ce echipele de căutare și salvare continuă intervenția. Președintele Volodîmîr Zelenski a precizat că 11 persoane rămân internate în spital în Dnipro.
Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat interceptarea a 610 ținte, între care:
În pofida interceptărilor, 13 rachete și 36 de drone au lovit 23 de locații din țară, inclusiv în regiunile Cerkasî, Nikolaev și Kiev.
Zelenski a anunțat pe Telegram că bilanțul a urcat la cel puțin patru morți și peste 30 de răniți la nivel național. Tot el a indicat că au existat victime și în regiunile Cernihiv, Odesa și Harkiv.
În Harkiv, atacurile cu drone au vizat districtele Nemyshlianskyi, Kyivskyi și Shevchenkivskyi, rănind un bărbat de 54 de ani și un copil de 18 luni (cu reacție acută de stres). Primarul Ihor Terekhov a spus că a fost distrusă o stație de transport public și au fost avariate o conductă de gaz și o locuință privată.
În Bila Țerkva, un atac a provocat un incendiu puternic, iar autoritățile au recomandat locuitorilor să își sigileze ferestrele. În Odesa, au fost distruse trei case cu un singur nivel, o clădire agricolă (care a luat foc) și șapte vehicule; serviciul ucrainean pentru situații de urgență a raportat, preliminar, doi răniți.
Separat, Hanzha a mai comunicat că numărul total al victimelor după lovitura asupra Dnipro a ajuns la 46, inclusiv cinci copii.
Zelenski a folosit atacul pentru a cere implementarea rapidă a acordurilor privind apărarea antiaeriană discutate recent în Cipru, inclusiv accelerarea contribuțiilor la programul PURL, și a solicitat adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene. El a avertizat că întârzierile anterioare, inclusiv la pachetul 20, au oferit Kremlinului timp să se adapteze presiunii internaționale.
În paralel, autoritățile regionale au raportat că șase localități din regiunea Nikolaev au rămas fără electricitate din cauza avariilor la liniile de transport, în timp ce evaluarea completă a pagubelor este încă în curs.
Recomandate
O schimbare de evaluare la Washington ar putea consolida sprijinul militar pentru Ucraina , pe fondul percepției că Rusia „începe să piardă” în război, potrivit unei analize prezentate de Digi24 , care citează un interviu al diplomatului american Daniel Fried pentru Kyiv Post . Fried, fost secretar de stat adjunct al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice și fost ambasador al SUA în Polonia, susține că Rusia nu mai este doar „blocată” în Ucraina, ci „începe să piardă”, iar această schimbare ar fi fost accelerată de extinderea campaniei ucrainene cu drone de atac la distanță. El nu afirmă însă că Ucraina ar putea alunga rapid Rusia din întreaga țară, ci că „dinamica generală” a războiului s-a modificat. De ce contează: percepția de „cauză pierdută” se erodează Potrivit lui Fried, la Washington au existat, pe rând, două ipoteze dominante care s-au dovedit greșite: în 2022, că Ucraina va „pierde foarte repede”, iar după ce Kievul a rezistat asaltului inițial, că va „pierde încet”. În prezent, el spune că această viziune este depășită de o evaluare diferită, în care Ucraina poate rezista, iar Moscova eșuează în obiectivele sale. Fried afirmă că această conștientizare începe să se impună în capitalele europene și, „într-o oarecare măsură”, chiar și la Washington — un element relevant pentru continuitatea sprijinului occidental, inclusiv în zona de capabilități militare. Efectul politic în SUA: recalibrare în jurul lui Trump În interviul citat, Fried leagă schimbarea de percepție și de administrația Trump, amintind că Donald Trump i-ar fi spus președintelui Volodimir Zelenski, la începutul lui 2025, că Ucraina „nu avea niciun atu”. Acum, spune el, devine tot mai evident că Ucraina are „multe atuuri”, iar această evoluție ar alimenta o recalibrare internă: crește influența oficialilor care susțin Kievul și înțeleg mizele geopolitice, în timp ce vocile care descriau Ucraina drept o cauză pierdută pierd teren. Semnalul G7 și ce include sprijinul promis Fried indică drept semn al acestei recalibrări declarația de la recentul summit G7, unde liderii s-au angajat să ofere sprijin continuu pentru: apărarea aeriană a Ucrainei; capabilități de lovire la distanță; posibilitatea producției de arme (cu mențiunea că formularea a fost „să ia în considerare” aranjamente pentru producția internă). El apreciază declarația drept „destul de bună” și consideră semnificativ faptul că SUA au semnat-o, deși subliniază că nu este „definitivă din toate punctele de vedere”. Negocieri: obstacolul rămâne poziția lui Putin, nu lipsa canalelor Pe tema negocierilor de pace, Fried afirmă că problema principală este poziția „maximalistă” a lui Vladimir Putin, care ar urmări în continuare „victoria totală” și ar crede că o poate obține. În același timp, el sugerează că Moscova și-ar putea schimba calculele dacă Occidentul rămâne ferm, iar Ucraina continuă să impună costuri Rusiei. Ca posibil cadru pentru un acord, Fried avansează ideea unui armistițiu în vigoare, combinat cu măsuri solide de securitate pentru Ucraina. În acest scenariu, Rusia ar putea rămâne în posesia fizică a aproximativ 18–19% din teritoriul ucrainean, dar Occidentul nu ar trebui să recunoască oficial ocupația. „Modelul vest-german” și miza economică pe termen lung Fried compară o astfel de situație cu strategia Germaniei de Vest după al Doilea Război Mondial, când divizarea teritorială a fost tratată ca temporară, iar reunificarea a fost urmărită pe cale diplomatică. În această logică, o Ucraină sigură și susținută de Occident ar putea, în timp, să se redreseze economic rapid — Fried vorbind despre posibilitatea unui „miracol ucrainean”, similar cu redresarea Germaniei de Vest sau transformarea Poloniei la finalul anilor 1990. Evaluarea rămâne una de opinie, dar mesajul central este că schimbarea de percepție în SUA și Europa poate influența direct nivelul și forma sprijinului pentru Ucraina, inclusiv în zona de apărare aeriană, lovituri la distanță și producție de armament. [...]
Serghei Lavrov încearcă să scoată Europa din ecuația negocierilor pentru Ucraina , susținând că liderii europeni nu urmăresc pacea, ci „menținerea regimului Zelenski”, potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul în care Moscova spune că sprijină propunerile președintelui american Donald Trump pentru încheierea războiului și așteaptă detalii de la emisarii SUA despre implementarea unor eventuale acorduri. Lavrov afirmă, într-un articol intitulat „Ucraina, Europa și securitatea globală”, că europenii ar încerca să se impună ca mediatori, dar ar porni de la premisa că Rusia „pierde războiul” și că pot transmite ultimatumuri Moscovei. În același timp, el susține că obiectivul Europei ar fi păstrarea conducerii de la Kiev ca „bază de lansare” pentru continuarea confruntării cu Rusia. Semnalul politic: Moscova mizează pe canalul american În paralel cu atacul la adresa liderilor europeni, Lavrov a spus că Rusia susține propunerile lui Donald Trump de a pune capăt războiului. În material este menționat și că, potrivit Reuters, ministrul rus a declarat că așteaptă să afle de la emisarii lui Trump cum ar urma să fie puse în aplicare acordurile de pace bazate pe propunerile SUA. Tot pe această linie, Kremlinul a anunțat că trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner , care au condus negocierile mediate de SUA, ar urma să ajungă din nou în Rusia „în curând”. De ce contează: presiune asupra rolului UE în arhitectura de securitate Prin această poziționare, Moscova încearcă să contureze o negociere în care SUA sunt interlocutorul principal, iar statele europene sunt prezentate ca actori interesați și, implicit, nepotriviți pentru mediere. În plan practic, mesajul riscă să adâncească divergențele de abordare între Washington și capitalele europene privind formatul și condițiile unor eventuale discuții de pace. Lavrov a invocat și o întâlnire recentă la sediul Ministerului rus de Externe cu ambasadorii Marii Britanii, Germaniei și Franței, despre care a spus că „nu au adus nimic nou”, dar ar insista să nu fie excluși din proces. Acuzații la adresa Kievului, pe tema limbii ruse În final, Lavrov a susținut că războiul nu se încheie și că Rusia trebuie să facă „tot posibilul” pentru ca „dreptatea să triumfe”, legând acest obiectiv de „drepturile poporului rus”. El a acuzat autoritățile de la Kiev că ar fi încercat de-a lungul anilor să le „anuleze complet”, menționând retragerea statutului de limbă protejată pentru limba rusă în Ucraina. [...]
Ucraina spune că a obținut peste 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde lei) în noi angajamente de sprijin militar , sumă care vizează în principal apărarea antiaeriană, muniția cu rază lungă, precum și producția internă de drone și rachete, potrivit Kyiv Post , care citează o declarație a președintelui Volodîmîr Zelenski după reuniunea „Ramstein” a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei . Zelenski a spus că întâlnirea a produs „rezultate semnificative” pentru sprijinirea Ucrainei și a detaliat trei direcții principale de finanțare, cu accent pe capacități care pot fi livrate sau activate relativ rapid. Trei linii de finanțare: apărare aeriană, muniție, producție locală Potrivit președintelui ucrainean, pachetul de peste 2,5 miliarde de dolari include: peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) pentru programul PURL , pe care Zelenski l-a descris drept cea mai mare sumă anunțată pentru acest program în cadrul reuniunilor grupului; el a mulțumit pentru contribuții Norvegiei, Țărilor de Jos, Germaniei, Suediei, Luxemburgului, Lituaniei, Letoniei, Islandei și Australiei; peste 500 milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru inițiativa cehă și livrarea de muniție cu rază lungă , cu sprijin menționat din partea Norvegiei, Danemarcei, Luxemburgului și Spaniei; aproximativ 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) pentru producția ucraineană de drone și rachete , pentru care Zelenski a mulțumit Regatului Unit, Țărilor de Jos și Norvegiei. Ce urmează: livrări „chiar din această lună” Un element operațional important din declarația lui Zelenski este calendarul: Ucraina „se așteaptă” să primească o parte din munițiile cu rază lungă chiar din această lună , în cadrul sprijinului asociat inițiativei cehe. Publicația nu oferă detalii despre volume, tipuri de muniții sau termene pentru celelalte componente. Zelenski și-a încheiat mesajul mulțumind partenerilor care „sunt alături de Ucraina”, fără a anunța pași suplimentari sau noi runde de negocieri în același comunicat. [...]
Kremlinul încearcă să pună sub semnul întrebării coeziunea G7 pe Ucraina , susținând că Donald Trump ar fi fost influențat de aliații europeni cu „idei dăunătoare” în timpul summitului, potrivit Adevărul . Mesajul vine în contextul în care liderii occidentali încearcă să mențină unitatea în sprijinul Kievului, iar orice semnal de „recalibrare” la Washington poate avea efecte directe asupra sancțiunilor, livrărilor de armament și negocierilor de pace. Declarația a fost făcută de Iuri Ușakov, unul dintre principalii consilieri ai președintelui rus Vladimir Putin, la scurt timp după încheierea reuniunii G7. Oficialul rus a afirmat: „Tema ucraineană a fost discutată intens la summit. Se poate presupune că Donald Trump a fost alimentat cu idei care, după părerea mea, nu sunt utile și poate chiar sunt nocive.” Ușakov a mai spus că, după summit, nu au existat contacte directe între Kremlin și administrația Trump, ceea ce ar indica faptul că Moscova își evaluează încă poziția reală a Washingtonului. Cum ar fi încercat liderii G7 să îl influențeze pe Trump Potrivit Politico , subiectul Ucrainei a dominat una dintre cinele de lucru ale liderilor G7, unde i-au fost prezentate lui Trump argumente că Ucraina rezistă ofensivelor ruse și recuperează teren în anumite sectoare ale frontului. Aceleași surse citate de publicația americană susțin că președintele francez Emmanuel Macron ar fi avut un rol important în discuții și ar fi reușit să îl convingă pe Trump să susțină în continuare Ucraina și strategia europeană de creștere a presiunii asupra Rusiei. Cancelarul german Friedrich Merz a apreciat, la rândul său, declarațiile lui Trump de după summit, considerând că mesajul potrivit căruia Rusia trebuie să oprească războiul oferă motive de optimism pentru o cooperare mai strânsă între Washington și aliații europeni. De ce contează reacția Moscovei După întâlnirile cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , Trump a declarat că este pregătit să acorde din nou o atenție sporită dosarului ucrainean și eforturilor de încheiere a conflictului, alimentând speculații despre o posibilă recalibrare a politicii americane. În lectura Kremlinului, semnalele de la summit sunt privite cu suspiciune: reacția Moscovei sugerează că Rusia consideră influența partenerilor europeni asupra lui Trump un factor care ar putea complica orice tentativă de apropiere între Washington și Moscova în perioada următoare. [...]
Atacul ucrainean cu aproape 200 de drone asupra Moscovei a produs perturbări vizibile în infrastructura critică și în transportul aerian , după ce o rafinărie a fost lovită, iar autoritățile au raportat răniți și închideri temporare de aeroporturi, potrivit Antena 3 . Episodul a fost însoțit de relatări despre „ploaie neagră” în unele zone ale capitalei, pe fondul fumului dens ridicat de la instalația afectată. În regiunea Moscovei, 17 persoane au fost rănite, conform guvernatorului Andrei Vorobyov. Locuitori din sud-estul regiunii au descris pentru BBC o burniță fină care a lăsat „pete negre neplăcute” pe haine, în timp ce autoritățile din Moscova au negat că ar fi fost vorba despre „ploaie de petrol”. Canalul oficial de Telegram al orașului a transmis un avertisment pentru locuitorii din districtul afectat să țină ferestrele închise și a indicat că familiile cu copii, vârstnicii și persoanele cu astm ar trebui să părăsească de urgență zona. Infrastructură energetică lovită, efecte în lanț în oraș Rafinăria Kapotnia din sud-estul Moscovei a fost lovită „pentru a treia oară într-o lună” și „pentru a doua oară în această săptămână”, iar incendiul a fost vizibil de pe centura Moscovei, pe fondul unui fum negru dens. Materialul citează imagini care arată o explozie ce ar fi smuls partea superioară a unui siloz mare, aruncând acoperișul rezervorului de stocare „zeci de metri” în aer. În apropiere, un centru comercial ar fi luat foc după ce resturi de drone ar fi căzut pe clădire, potrivit relatărilor preluate de BBC. Transport aerian afectat: aeroporturi închise temporar, sute de zboruri perturbate Cele patru aeroporturi din Moscova au fost închise temporar, iar „peste 500 de zboruri” au fost anulate sau au avut întârzieri, pe fondul atacului, conform aceleiași surse. Dimensiunea atacului și reacțiile oficiale Ministerul rus al Apărării a transmis că „aproape 1.000 de drone și patru rachete de croazieră ucrainene” au fost interceptate și distruse în întreaga țară în 24 de ore. În regiunea Rostov, un depozit de petrol a fost lovit, iar o persoană a murit. Volodimir Zelenski a prezentat atacul cu drone drept un răspuns la lovitura rusă de săptămâna trecută asupra Kievului, care ar fi cuprins în flăcări o mănăstire importantă. „Nu vrem acest război și nu l-am vrut niciodată. Dar dacă Ucraina arde, și Moscova voastră va arde.” În replică, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că loviturile asupra Ucrainei vor fi „de amploare”, adăugând că a fost „convins de mult timp că vorbele nu sunt suficiente”. De ce contează: presiune pe apărarea aeriană și vulnerabilități în jurul obiectivelor-cheie Atacul, descris ca fiind cel mai mare de până acum asupra capitalei ruse, este prezentat ca parte a unei tactici de a lansa drone de recunoaștere și „momeală” pentru a identifica densitatea apărării aeriene și zonele vulnerabile înaintea loviturilor principale. În acest context, materialul notează că atacul „va ridica, cel mai probabil, întrebări” despre eficiența apărării din jurul infrastructurii-cheie din Moscova, în condițiile în care niciun sistem nu poate garanta protecție totală împotriva unor atacuri masive cu drone. În paralel, Rusia a lansat „peste 200 de drone și mai multe rachete balistice” asupra Ucrainei în timpul nopții, potrivit Kievului, conform relatării citate. [...]
Atacul ucrainean asupra rafinăriei Kapotno din Moscova riscă să amplifice presiunea pe alimentarea cu carburanți a capitalei ruse , într-un moment în care Rusia se confruntă deja cu efectele loviturilor repetate asupra infrastructurii petroliere, potrivit TWZ . Publicația descrie raidul drept cel mai mare asupra Moscovei din ultimii doi ani, cu drone și rachete de croazieră care au lovit mai multe puncte din oraș în cursul dimineții de 18 iunie. Ținta centrală a fost rafinăria din zona Kapotno (sud-estul Moscovei), unde imaginile surprinse de locuitori arată explozii, incendii și coloane de fum negru. TWZ notează că rafinăria este operată de o subsidiară a companiei de stat Gazprom și că ar fi fost lovită a doua oară în două zile; atacul anterior ar fi oprit deja operațiunile, conform relatărilor citate de publicație. De ce contează: o țintă cu impact direct în aprovizionarea Moscovei Rafinăria Kapotno este prezentată ca una dintre cele mai critice pentru capitală, cu o contribuție de „până la 40%” din benzina Moscovei și „aproape 50%” din motorină. În acest context, loviturile repetate cresc riscul de perturbări logistice și de piață, mai ales pe fondul unei campanii ucrainene de durată împotriva infrastructurii energetice ruse. TWZ mai consemnează că, în imagini, se vede o protecție de tip plasă anti-dronă în jurul unor instalații, dar aceasta pare să aibă efect redus împotriva munițiilor mai grele. Publicația menționează și „cuști” de protecție pentru rafinării, un tip de măsură defensivă observat anterior în război și folosit ulterior și în Orientul Mijlociu pentru apărare împotriva dronelor. Apărarea aeriană și efectele colaterale: trafic aerian oprit, pagube în oraș Ministerul rus al Apărării a susținut că a interceptat și distrus 555 de drone ucrainene în mai multe regiuni peste noapte, cifră care, subliniază TWZ, nu a putut fi verificată independent. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea aeriană respinge un atac „de amploare”, dar a admis că mai multe drone au ajuns la rafinărie și că centrul comercial Sadovod a fost avariat; el a afirmat că aproximativ 180 de drone care se îndreptau spre capitală ar fi fost doborâte. În paralel, au fost raportate perturbări majore în transportul aerian: zborurile au fost afectate pe aeroporturile Vnukovo, Sheremetyevo și Zhukovsky, iar Sheremetyevo ar fi fost deosebit de impactat, inclusiv cu evacuări și persoane care s-au adăpostit în parcarea aeroportului. De asemenea, traficul ar fi fost oprit pe șoseaua de centură a Moscovei în apropierea rafinăriei, potrivit ministerului de interne citat de TWZ. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a spus că au fost avariate o clădire rezidențială înaltă, o facilitate industrială și mai multe case, iar 16 persoane ar fi fost rănite. Semnal de escaladare și presiune pe combustibili TWZ leagă atacul de o escaladare a „războiului aerian” dintre cele două părți și notează că loviturile asupra Moscovei vin pe fondul unor atacuri rusești recente asupra Kievului. Publicația mai afirmă că Rusia, al treilea cel mai mare producător de petrol din lume, urmează să importe combustibil pe mare în această lună, pe fondul penuriilor atribuite atacurilor ucrainene repetate asupra rafinăriilor. În plan politic, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a prezentat loviturile ca răspuns la atacuri rusești, inclusiv la avarierea unei mănăstiri istorice din Kiev, iar un deputat rus citat de TWZ a cerut represalii și întărirea apărării aeriene. Publicația concluzionează că amploarea loviturilor asupra capitalei ruse poate indica o fază mai agresivă a operațiunilor ucrainene de lovire la distanță, cu accent pe infrastructura economică și simbolică a Rusiei. [...]
