Știri
Știri din categoria Externe
Convocarea ambasadorului Rusiei după incidentul cu drona de la Galați ridică miza diplomatică și de securitate pentru România, în condițiile în care, potrivit HotNews, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, spune că este pentru prima dată când reprezentantul Moscovei „nu a putut nega cu totul” că drona intrată în spațiul aerian românesc aparține Rusiei.
Șefa diplomației române a afirmat, într-o intervenție la Antena 3 CNN, că autoritățile române „știu foarte clar” că este vorba despre o dronă rusească și că „nu avem semne de întrebare” privind originea acesteia, invocând și declarațiile ministrului Apărării, Radu Miruță.
În discuția de la MAE, ambasadorul rus ar fi reiterat poziția oficială potrivit căreia Rusia nu ar avea ținte pe teritoriul României, al Uniunii Europene sau al NATO. Totuși, conform relatării Oanei Țoiu, acesta a susținut că nu poate confirma că drona aparține Federației Ruse, dar nici nu a avut elemente pentru a nega apartenența.
Oana Țoiu a spus că România a condamnat ferm incidentul și a transmis că pătrunderea unei drone de fabricație rusească în spațiul aerian național reprezintă o încălcare a dreptului internațional, chiar dacă partea rusă ar invoca lipsa intenției.
„Îi înțelegem când spun că nu a fost intenționat. Acest lucru nu este cu totul relevant, pentru că încălcarea spațiului aerian, riscul pe care l-au generat asupra vieții civililor, infrastructurii civile (…) toate aceste lucruri încalcă Dreptul Internațional.”
Ministrul a adăugat că, din perspectiva României, NATO și UE, „nu există nicio dilemă” privind caracterul de agresiune al războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei și a acuzat Moscova că încearcă să promoveze „fals” ideea că vina ar aparține Ucrainei.
Din informațiile prezentate, convocarea ambasadorului și poziționarea publică a MAE indică o linie de răspuns care pune accent pe responsabilitatea statului de origine și pe riscurile pentru civili și infrastructură, nu pe explicații legate de intenție. HotNews nu menționează măsuri suplimentare anunțate de autoritățile române după această convocare.
Recomandate
Lovirea rafinăriei Afipski ridică presiunea pe infrastructura de combustibili a Rusiei , într-un episod care combină riscuri operaționale pentru producția de produse petroliere cu efecte colaterale în zone urbane, potrivit Digi24 . Armata ucraineană a transmis că forțele sale au lovit în timpul nopții rafinăria de petrol Afipski, din regiunea Krasnodar (sudul Rusiei), iar după impact ar fi izbucnit un incendiu, conform unui comunicat al Statului Major General , citat de Reuters. De cealaltă parte, oficiali ruși din Krasnodar au spus că incendiul a fost provocat de căderea resturilor unei drone și că a fost stins la fața locului. În comunicatul armatei ucrainene, rafinăria Afipski este descrisă drept una dintre cele mai mari unități de rafinare din sudul Federației Ruse, cu un volum anual de prelucrare de 6,25 milioane de tone. Potrivit aceleiași surse, unitatea produce motorină, benzină, păcură și alte produse petroliere, folosite pentru susținerea economiei și a logisticii militare ruse. Efecte locale: resturi de dronă peste locuințe și pene de curent Autoritățile din regiunea Krasnodar au anunțat că incendiul a fost stins până dimineață. În același timp, fragmente ale dronelor interceptate au căzut peste un bloc din orașul Krasnodar, iar atacul a provocat pene de curent în unele cartiere, conform informațiilor prezentate. Extinderea țintelor: Crimeea și obiective legate de drone Armata ucraineană a mai declarat că a lovit obiective din Crimeea controlată de Rusia, legate de producția de drone și nave. Rusia a anunțat, la rândul ei, că a interceptat în cursul nopții 330 de drone deasupra regiunilor Breansk, Belgorod, Kursk și a Crimeei anexate. Context: dezvoltarea armelor cu rază lungă în Ucraina În paralel, Ucraina continuă să dezvolte armament cu rază lungă de acțiune. Potrivit presei ucrainene, citate de JurnalTV , racheta de croazieră „Flamingo”, folosită în atacuri recente, poate atinge viteza de până la 950 km/h și ar avea o rază de acțiune de până la 3.000 km; despre impactul acestor arme asupra războiului a vorbit expertul în aviație Valeri Romanenko. În lipsa unor date suplimentare despre avariile efective și durata eventualelor opriri, amploarea impactului asupra producției rafinăriei nu poate fi evaluată din informațiile disponibile în acest moment. [...]
Teheranul temperează așteptările privind un acord cu SUA , spunând că nu există încă o decizie finală, în pofida mesajelor optimiste venite de la Washington, potrivit Agerpres . Pentru piețe și companii, diferența dintre „aproape gata” și „semnat” rămâne esențială, mai ales într-un dosar cu potențial de a influența riscul geopolitic și deciziile de investiții. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a declarat că Iranul nu a ajuns la nicio „concluzie finală” privind un acord cu Statele Unite, deși președintele american Donald Trump a susținut că a obținut un „mare” acord între cele două țări. Agerpres notează că informațiile sunt relatate de agențiile EFE și AFP. Unde se blochează negocierile, potrivit Teheranului În declarații preluate de agenția iraniană Tasnim , Baghaei a afirmat că „cea mai mare parte a textului a fost finalizată”, dar a acuzat că liderul de la Casa Albă își „schimbă pozițiile” în privința negocierilor. Totodată, el a reamintit că Republica Islamică nu este dispusă să cedeze în privința „liniilor sale roșii”. Mesajul lui Trump: semnare posibilă în Europa, „în următoarele zile” Declarațiile iraniene vin după ce Trump a anunțat că a ajuns la un „mare acord” cu Iranul și a sugerat că pactul ar putea fi semnat în Europa. „Tocmai am găsit un acord foarte bun pentru a pune capăt războiului cu Iranul și, odată ce documentele vor fi finalizate, ceea ce ar trebui să se întâmple în următoarele zile, vom avea probabil o semnare, poate în Europa” Baghaei a caracterizat aceste afirmații drept simple „speculații”. Trump a mai spus că ar anula noi atacuri împotriva Republicii Islamice pe care le plănuise, invocând progrese în discuțiile de pace. Fără document semnat, potrivit unor surse iraniene Potrivit declarațiilor unor surse iraniene pentru agenția de presă Fars, Iranul a negat și că ar fi semnat vreun document sau memorandum de înțelegere cu Statele Unite. Informația indică faptul că, din perspectiva Teheranului, procesul rămâne în faza de negociere, fără un rezultat formalizat. [...]
Italia amenință că va cere „reduceri” la contribuția la bugetul UE , dacă Bruxelles-ul nu renunță la mecanismul prin care unele state membre beneficiază anual de corecții la sumele plătite, potrivit Mediafax . Mesajul premierului Giorgia Meloni vine înainte ca liderii UE să vadă, săptămâna viitoare, primele cifre pentru următorul Cadru Financiar Multianual (bugetul pe șapte ani), într-un moment în care negocierile se anunță tensionate. Meloni a transmis avertismentul în Parlamentul italian, menționând că, dacă sistemul „reducerilor” nu este abolit, Italia va cere „același privilegiu”. În același context, premierul a spus că „răbdarea Romei a luat sfârșit” în privința plăților UE către unele state. Miza: bugetul UE pe șapte ani și „cutia de negociere” Conform informațiilor citate de Mediafax, cifrele pentru următorul buget multianual urmează să fie puse pentru prima dată pe masa liderilor UE la summitul de săptămâna viitoare. Capitalele așteaptă așa-numita „cutie de negociere” – proiectul de text care stabilește sumele și domeniile de cheltuieli. Diplomați europeni se așteaptă ca noul proiect al Comisiei să includă reduceri „modeste”, generalizate, dar nu „reduceri drastice”. Două blocuri cu interese opuse Disputa privind „reducerile” (corecții la contribuțiile naționale) se suprapune peste o confruntare mai largă despre dimensiunea și prioritățile bugetului UE: Țările „frugale” (Germania și Olanda, alături de Suedia, Danemarca și Austria) beneficiază de corecții de miliarde de euro la contribuțiile lor și se opun unui buget mai mare, invocând presiunea asupra finanțelor publice naționale. Acest grup insistă, potrivit sursei, pe reduceri liniare, generalizate. „ Prietenii Coeziunii ” , un grup informal de 16 țări din care fac parte inclusiv Polonia, Spania și Portugalia, se opun reducerilor bugetului regional și cer eliminarea definitivă a rambursărilor. Italia este aliniată acestui grup. Context: amenințări anterioare și calendar fără „termene artificiale” Tensiunile pe tema rambursărilor nu sunt noi. În decembrie, Roma a amenințat că va bloca deciziile Consiliului European dacă mecanismul nu era eliminat din discuții, după ce reapăruse într-un text de negociere al președinției daneze, potrivit aceleiași surse. Meloni a mai spus că Italia nu se va lega de „termene limită artificiale” și că va semna acordul doar după obținerea „celui mai bun compromis posibil”. [...]
Promisiunea lui Trump că un acord cu Iranul va elimina uraniul îmbogățit ridică miza negocierilor și a verificării potrivit Agerpres , care citează AFP. Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a transmis că președintele american Donald Trump ar fi promis că orice acord între Iran și Statele Unite va include angajamente privind eliminarea materialului nuclear îmbogățit al Teheranului. Informația este relevantă prin implicațiile de reglementare și control: o astfel de clauză ar presupune mecanisme de implementare și verificare, fără de care angajamentul ar rămâne dificil de măsurat în practică. Materialul publicat de Agerpres nu oferă, însă, detalii despre forma acordului, calendar sau instituțiile care ar urma să supravegheze aplicarea. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că nu pot fi verificate din textul public accesibil elemente precum condițiile exacte, eventualele excepții sau modul în care ar fi definită „eliminarea” uraniului îmbogățit. [...]
Donald Trump susține că un acord cu Iranul este aproape, însă Teheranul spune că negocierile nu sunt încheiate . Potrivit CNN , președintele american a anunțat că o posibilă înțelegere între Statele Unite și Iran ar putea pune capăt conflictului din regiune și ar permite reluarea traficului normal prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial. Donald Trump a afirmat că există progrese semnificative în negocieri și că documentul final ar putea fi semnat în următoarele zile, sugerând chiar organizarea unei ceremonii în Europa. Totuși, reacția venită de la Teheran este mult mai rezervată. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că informațiile privind un acord finalizat reprezintă doar speculații și că autoritățile iraniene nu au luat încă o decizie definitivă. Oficialul a precizat că o mare parte a textului ar fi fost deja convenită, însă diferențele dintre părți nu au fost eliminate complet. Situația este cu atât mai sensibilă cu cât declarațiile optimiste au venit după câteva zile de escaladare militară. Trump amenințase anterior cu noi lovituri asupra Iranului și chiar cu preluarea insulei Kharg, punct strategic prin care trece aproximativ 90% din exportul de petrol al țării. La rândul său, Iranul a avertizat că orice nou atac american ar provoca un răspuns dur și ar putea afecta grav piețele energetice mondiale. În culisele negocierilor, surse citate de CNN susțin că mediatorii din Qatar au obținut unele progrese importante în discuțiile dintre Washington și Teheran. Printre subiectele aflate încă pe masa tratativelor se numără programul nuclear iranian și mecanismele prin care Iranul ar urma să beneficieze de eventuale măsuri de relaxare economică. Chiar dacă mai multe surse vorbesc despre „descoperirea unor puncte comune”, există încă scepticism privind finalizarea rapidă a acordului. Perspectivele unei detensionări au avut deja efecte pe piețe. După ce Trump a anunțat anularea unor lovituri planificate împotriva Iranului, prețul petrolului a scăzut, iar bursele americane au înregistrat creșteri importante, investitorii interpretând mesajul drept un semnal de reducere a riscului unui conflict extins în Orientul Mijlociu. [...]
Mesajul de reasigurare al lui Mark Rutte privind angajamentul SUA față de NATO vine pe fondul unei erodări rapide a încrederii europenilor în Washington , într-un moment în care discuțiile despre redistribuirea resurselor militare americane alimentează temeri legate de „goluri” de securitate în Europa, potrivit Digi24 . Secretarul general al NATO a declarat la Bruxelles, într-o apariție alături de premierul norvegian Jonas Gahr Store , că Statele Unite rămân „pe deplin angajate” față de alianță. Rutte a indicat drept argumente prezența trupelor americane în Europa, rolul de lider al SUA în NATO și contribuțiile la apărarea colectivă, notează TVP World (citat de Digi24). De ce contează: încrederea publică în SUA, în scădere în Europa Declarațiile vin după publicarea unui sondaj independent care arată că doar 11% dintre respondenții din 15 țări europene consideră în prezent SUA un aliat. În acest context, mesajul lui Rutte urmărește să reducă incertitudinea politică și strategică resimțită în capitalele europene, într-o perioadă în care credibilitatea garanțiilor de securitate este esențială pentru planificarea apărării. Norvegia: SUA rămâne principalul aliat, dar crește cooperarea europeană Jonas Gahr Store a spus că Norvegia continuă să considere SUA cel mai important aliat, invocând preocupările de securitate din nordul îndepărtat și de la granița Norvegiei cu Rusia. În același timp, el a subliniat intensificarea cooperării în domeniul apărării cu: Marea Britanie Germania Franța Polonia Țările de Jos Canada Context militar: „Rusia nu caută un conflict”, spune comandantul aliat din Europa În paralel, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Alexus G. Grynkewich, a declarat că Rusia „nu caută un conflict”, deși aliații europeni sunt îngrijorați de posibile lacune de securitate asociate planurilor Washingtonului de a retrage resurse militare-cheie, relatează Financial Times (citat de Digi24). Într-o discuție la Salonul Aeronautic ILA de la Berlin, Grynkewich a spus că misiunea sa este să mențină credibilă descurajarea NATO și să se asigure că Moscova înțelege că nu poate avea succes militar împotriva alianței. „Am analizat cu mare atenție informațiile. Rusia nu caută un conflict. Înțeleg noțiunea de «alianță defensivă» și înțeleg că dispunem de o serie de avantaje asimetrice”. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul sau amploarea eventualelor retrageri de resurse americane, rămâne neclar ce măsuri concrete ar urma să fie luate pentru a reduce percepția de vulnerabilitate în rândul publicului și al guvernelor europene. [...]
