Știri
Știri din categoria Externe
Peter Magyar cere înghețarea unor transferuri externe suspecte de spălare de bani, susținând că „oligarhii” apropiați de Viktor Orbán ar muta zeci de miliarde de forinți în jurisdicții precum Emiratele Arabe Unite, SUA sau Uruguay, potrivit Antena 3. Miza imediată este una de control al capitalului și de aplicare a legii: dacă acuzațiile se confirmă, autoritățile fiscale și judiciare ar putea bloca ieșiri de fonduri înainte de schimbarea guvernării la Budapesta.
Într-o postare și o înregistrare video publicate sâmbătă seara pe rețelele sociale, liderul Tisza – prezentat ca viitor premier al Ungariei – afirmă că mai multe familii de oligarhi și-ar fi retras copiii de la școală și ar pregăti plecarea din țară către state din care extrădarea ar fi dificilă sau imposibilă.
Magyar spune că Administrația Națională Fiscală și Vamală a Ungariei (NAV) ar fi suspendat „mai multe transferuri importante de bani” după informări primite de la bănci, sub suspiciunea de spălare de bani, în legătură cu o rețea asociată lui Antal Rogán.
În același mesaj, el cere conducerii NAV să înghețe „imediat” fondurile despre care afirmă că ar fi fost obținute ilegal și solicită procurorului general, șefului Poliției Naționale și directorului NAV să rețină persoanele pe care le numește „infractori”, acuzate că ar fi prejudiciat „poporul ungar cu mii de miliarde de forinți”.
„Oligarhii lui Orban transferă zeci de miliarde de forinți în Emiratele Arabe Unite, Statele Unite, Uruguay și în alte state îndepărtate.”
Separat, Magyar afirmă că ar fi în pregătire vânzarea unor instituții media din Ungaria „sub prețul pieței”, menționând TV2 și alte active, inclusiv Lounge Event Kft, despre care spune că ar fi legată de Rogán.
El le cere investitorilor „responsabili”, din țară și din străinătate, să evite achiziția unor active cu legături „cu mafia”, avertizând că ar putea fi chemați să dea explicații la Oficiul Național pentru Recuperarea și Protejarea Activelor.
Antena 3 notează că Peter Magyar a obținut o victorie categorică la alegerile legislative din 12 aprilie, iar partidul său ar fi câștigat două treimi din mandate (138 din 199), în timp ce Fidesz ar fi obținut 55 de mandate.
În același context, Viktor Orbán este citat spunând că „o eră politică s-a încheiat”, că este necesară „o reînnoire completă” a dreptei din Ungaria și că renunță la mandatul de deputat pentru a se ocupa de „reorganizarea taberei naționale”.
Materialul redă acuzațiile și solicitările lui Magyar, însă nu include un punct de vedere al instituțiilor vizate (NAV, procurorul general, Poliția Națională) sau al persoanelor menționate, nici detalii verificabile despre sumele exacte ori despre transferurile suspendate.
Recomandate
Viktor Orbán își consolidează controlul asupra Fidesz , în ciuda prăbușirii electorale din aprilie , fiind reales cu 729 de voturi din 737 la congresul partidului de la Budapesta, potrivit Antena 3 . Realegerea vine în primul congres organizat după înfrângerea severă a Fidesz la alegerile legislative, când formațiunea conservatoare Tisza a obținut o majoritate parlamentară de două treimi. Orbán, în vârstă de 63 de ani, a fost singurul candidat la conducerea partidului. În discursul dinaintea votului, el a spus că nu renunță și a afirmat că își asumă „întreaga responsabilitate” pentru eșecul electoral, conform relatărilor Reuters și Agerpres preluate de Antena 3. „Nu renunț, nu, niciodată, niciodată, niciodată, niciodată, niciodată nu renunț.” Ce semnal transmite votul din partid Deși la congres s-au auzit și voci critice, rezultatul votului indică faptul că Orbán rămâne pivotul intern al Fidesz, chiar și după pierderea puterii. El a descris Fidesz drept un „partid de guvernare fantastic” timp de 16 ani, dar a susținut că formațiunea trebuie să treacă prin schimbări pentru a deveni „un partid de opoziție funcțional”, pregătit să revină la guvernare. Contextul politic: ascensiunea Tisza și presiunea din sondaje În alegerile din aprilie, partidul Tisza condus de premierul Peter Magyar a obținut o majoritate de două treimi, suficientă pentru a inversa modificările constituționale asociate guvernării Orbán, notează materialul. Antena 3 mai citează un sondaj din mai al Institutului Publicus, potrivit căruia Tisza ar fi ajuns la 55% susținere (de la 53% la alegeri), în timp ce Fidesz ar fi coborât la 17% (de la 39%). Aceste date sugerează că, dincolo de votul intern, partidul se confruntă cu o problemă de legitimitate publică și de reconstrucție a bazei electorale. [...]
Ungaria a ridicat veto-ul și susține deschiderea primului „cluster” de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE , după ce Budapesta și Kievul au formalizat un acord amplu privind drepturile minorității maghiare din vestul Ucrainei, potrivit Kyiv Post . Miza imediată este una de reglementare și calendar european: angajamentele Ucrainei intră în cadrul de aderare la UE și vor fi monitorizate de instituțiile europene, iar nerespectarea lor poate bloca pașii următori. Acordul a fost anunțat pe 12 iunie de premierul ungar Péter Magyar , care a spus că Ucraina a transmis o notă diplomatică prin care se angajează să implementeze integral prevederile, iar aceste angajamente au fost incluse în Planul de acțiune al Ucrainei pentru minorități, legat de procesul de aderare la UE. „Acordul istoric dintre Ungaria și Ucraina privind drepturile educaționale, culturale, lingvistice și politice ale comunității maghiare din Transcarpatia a fost acum formalizat”, a scris Magyar pe rețelele sociale. Ce primește Ucraina: deblocarea unui pas-cheie în negocierile cu UE Odată cu „sigilarea” acordului politic, Ungaria a renunțat la amenințarea de veto și a acceptat să sprijine deschiderea primului cluster de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE. Guvernele UE plănuiesc deschiderea acestui prim cluster la o conferință interguvernamentală în Luxemburg, pe 15 iunie, ceea ce ar marca primul pas formal în negocierile detaliate privind reformele politice, juridice și economice necesare înainte de aderare. În același timp, Magyar a avertizat că, dacă Ucraina nu își respectă obligațiile privind drepturile minorităților, progresul ulterior în procesul de aderare ar putea fi blocat. Ce a acceptat Ucraina: concesii în educație și simboluri comunitare Conform articolului, Ucraina a acceptat o „restaurare amplă” a unor drepturi fundamentale pentru minoritatea maghiară. Printre concesiile enumerate: reintroducerea unui sistem de școli pentru minorități etnice, în care elevii pot folosi limba maternă în toate activitățile educaționale, inclusiv la examenele oficiale; permisiunea ca elevii și membrii comunității maghiare să folosească liber simboluri și steaguri naționale ungare la sărbători și evenimente publice. Context: un diferend de un deceniu și un mecanism de monitorizare europeană Potrivit DailyNewsHungary (citat de Kyiv Post ), disputa privind drepturile minorităților a dominat relațiile bilaterale în ultimii zece ani, pe fondul criticilor Budapestei la adresa legislației ucrainene privind limba de stat și educația, despre care Ungaria a susținut că ar fi restrâns drepturile a aproximativ 100.000 de etnici maghiari din regiunea Transcarpatia. Elementul nou, cu impact direct asupra parcursului european al Ucrainei, este că acordul este legat de cadrul de aderare la UE, iar Comisia Europeană și Consiliul European vor monitoriza respectarea angajamentelor de către Kiev. În acest aranjament, tema drepturilor minorităților devine un criteriu practic de condiționalitate în negocieri, nu doar un subiect bilateral. [...]
Emiratele Arabe Unite au acceptat deblocarea a până la 20 mld. dolari pentru Iran, într-un acord care urmărește să oprească atacurile asupra teritoriului emiratez și să reducă riscul pentru Dubai ca hub regional de afaceri , potrivit HotNews , care citează informații obținute de Reuters de la mai multe surse. Sumele vehiculate diferă în funcție de sursele citate: două surse din regiune au declarat pentru Reuters că Emiratele ar fi fost de acord să elibereze în total 10 miliarde de dolari (aprox. 46 mld. lei), din care peste 3 miliarde de dolari (aprox. 13,8 mld. lei) ar fi fost deja transferate. Alte două surse familiarizate cu înțelegerea susțin însă că totalul ar ajunge la 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 mld. lei) și că o primă tranșă de 3 miliarde de dolari ar fi fost deja pusă la dispoziția Teheranului. De ce contează: miză de securitate și de încredere pentru Dubai Înțelegerea ar marca o schimbare de strategie după săptămâni de atacuri iraniene asupra Emiratelor în contextul războiului dintre SUA, Israel și Iran. Potrivit relatării, atacurile au avut efecte directe asupra economiei locale: au golit hoteluri din Dubai, au determinat plecarea unor expatriați și au afectat reputația de siguranță pe care se sprijină poziționarea orașului ca centru de afaceri. Una dintre sursele apropiate negocierilor a descris acordul ca pe o formulă care permite fiecărei părți să își păstreze „liniile roșii”: Iranul ar putea prezenta banii drept compensații pentru pagube de război, Washingtonul ar putea susține că nu a plătit, iar Abu Dhabi și-ar consolida securitatea și ar încerca să refacă încrederea în regiune. Ce ar primi Emiratele în schimb Condiția centrală menționată de una dintre surse este încetarea atacurilor iraniene asupra Emiratelor Arabe Unite. În plus, aceeași sursă afirmă că Iranul ar urma: să oprească atacurile cu rachete și drone asupra Emiratelor; să reia cooperarea bilaterală, inclusiv schimbul de informații; să relanseze colaborarea economică. Aceeași sursă a mai spus că Iranul ar fi abordat cel puțin alte două state arabe din Golf pentru acorduri similare. Ce nu este încă lămurit: originea banilor și legătura cu negocierile SUA–Iran Reuters notează că nu a putut stabili dacă fondurile provin din bugetul Emiratelor sau reprezintă active iraniene blocate de mult timp în sistemul bancar al țării ori în alte jurisdicții. Un oficial din Emiratele Arabe Unite, citat în material, a indicat că obiectivul este reducerea tensiunilor și sprijinirea păcii. Acordul apare, potrivit diplomaților citați, în etapa finală a unor negocieri mai ample între Teheran și Washington, care ar include și deblocarea unor venituri din petrol ale Iranului, de ordinul „zecilor de miliarde de dolari”, blocate în bănci străine din cauza sancțiunilor americane. Ultimul atac direct cunoscut al Iranului asupra Emiratelor, menționat în material, ar fi avut loc pe 4 mai, când a fost vizat portul Fujairah, la Golful Oman. [...]
Iranul își securizează agresiv stocul de uraniu îmbogățit , iar asta poate complica partea cea mai sensibilă a unui posibil acord SUA–Iran: verificarea și preluarea efectivă a materialului, potrivit The Jerusalem Post , care citează o relatare CNN bazată pe cinci surse familiarizate cu informații ale serviciilor americane. Conform CNN, în ultimele săptămâni Iranul ar fi prăbușit tuneluri și ar fi amplasat mine explozive la intrări, într-un efort de a izola un depozit de uraniu îmbogățit. Informația apare la o zi după ce un oficial de rang înalt din administrația SUA le-a spus jurnaliștilor că Washingtonul și Teheranul ar fi aproape de un acord care ar presupune ca Iranul să renunțe la uraniul îmbogățit „aproape de nivelul necesar pentru o armă” în favoarea SUA. Miza pentru negocieri: cum se extrage uraniul, nu doar ce scrie în acord Deși Reuters a relatat vineri că acordul aflat în discuție ar include dezmembrarea programului nuclear iranian și ar permite SUA să colecteze uraniul îmbogățit al regimului, articolul notează că nu sunt clare detaliile despre modul în care uraniul ar urma să fie extras . Președintele SUA, Donald Trump , a spus în repetate rânduri că recuperarea uraniului este o prioritate în negocieri și a susținut că doar SUA și, „posibil”, China ar avea capacitatea de a face acest lucru. Opțiunea militară, pusă pe pauză O altă relatare CNN, de vineri, susține că SUA ar fi planificat inițial o misiune terestră în Iran pentru recuperarea uraniului, însă Trump ar fi oprit operațiunea. Într-un interviu la 103FM, fostul ministru al apărării Yoav Gallant a afirmat că SUA și Israelul „ar fi putut și ar fi trebuit” să își combine forțele pentru a recupera uraniul în timpul războiului. „Ar fi trebuit să mergem și să aducem uraniul îmbogățit cu forța, într-o operațiune militară, în timpul campaniei. Asta ar fi smuls programul nuclear din Iran”, a spus Gallant. Riscul de verificare: uraniu „declarat” ca inaccesibil Scott Roecker, fost șef al biroului pentru îndepărtarea materialelor nucleare din cadrul National Nuclear Security Administration, și-a exprimat îngrijorarea că fortificarea amplasamentelor ar putea împinge negociatorii să ceară Iranului să aducă uraniul într-o locație centrală pentru verificare și îndepărtare, ceea ce ar lăsa Teheranului controlul asupra inventarului prezentat. „În acest scenariu, m-aș teme că Iranul ar susține că o parte din uraniul îmbogățit puternic nu poate fi recuperată. Nu am avea încredere deplină că Iranul nu ar putea păstra accesul la el, la un moment dat, în viitor”, a declarat Roecker, citat de CNN. [...]
Ucraina a lovit un nod-cheie al infrastructurii petroliere ruse din regiunea Volgograd , într-o operațiune cu drone care, potrivit Kyiv Post , a provocat un incendiu industrial de amploare și a vizat concomitent posturi de comandă ale armatei ruse pe mai multe sectoare ale frontului. Miza principală a atacului, așa cum reiese din informațiile publicate, este presiunea asupra logisticii energetice care alimentează atât economia, cât și efortul militar al Rusiei. Lovitura din Volgograd: o stație de pompare conectată la magistrale de transport Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că, în noaptea de sâmbătă, 13 iunie, drone ucrainene cu rază lungă au lovit un atelier central de pregătire, procesare și pompare a țițeiului din apropierea localității Iefimovka, în raionul Kotovo (regiunea Volgograd). Oficiali locali din Volgograd au încercat inițial să minimalizeze incidentul, susținând că ar fi fost vorba despre un incendiu „localizat” la un obiectiv industrial generic, provocat de „căderea resturilor” de dronă. În schimb, canalele de monitorizare Exilenova+ și ASTRA, citate de publicație, au indicat că explozia a afectat direct stația de pompare de la Iefimovka. Kyiv Post notează că incendiul a fost confirmat și prin sistemele NASA de urmărire prin satelit a incendiilor. De ce contează: nod tehnologic pentru țiței și alimentare a conductelor principale Potrivit descrierii din articol, instalația de la Iefimovka are rol de nod tehnologic în rețeaua energetică rusă: procesează țiței extras din zăcământul Korobkovskoye și din câmpuri învecinate din regiunile Volgograd, Astrahan și Kalmykia, eliminând apă de zăcământ, gaze asociate și impurități mecanice. După stabilizare, țițeiul este pompat în conductele magistrale ale Rusiei, inclusiv pe ruta de tranzit Kuibyshev–Tikhoretsk, care alimentează rafinării interne mari și infrastructura de export maritim a Kremlinului, conform aceleiași surse. Atacuri în paralel asupra comenzii și controlului pe front În același timp cu loviturile asupra infrastructurii energetice, Statul Major ucrainean a raportat distrugerea unor posturi de comandă ruse în sectorul Soledar (regiunea Donețk ocupată) și în sectorul Verkhnia Krynytsia (regiunea Zaporojie ocupată). Publicația mai scrie că au fost vizate și puncte de comandă pentru drone și recunoaștere, în mai multe locații menționate: Khoromne (regiunea Briansk, Rusia), Verkhnia Krynytsia (Zaporojie), Voskresenka (Donețk) și Novomykolaivka (Herson). Context: o campanie de presiune pe combustibili, exporturi și logistică militară Kyiv Post încadrează lovitura din Volgograd într-o campanie mai largă menită să afecteze distribuția internă de combustibil, veniturile din export și logistica militară a Rusiei. Articolul amintește, în acest context, atacuri anterioare asupra unor obiective energetice și de transport, inclusiv terminalul Tamanneftegas pentru gaze petroliere lichefiate (LPG) și infrastructură din zona Port Temryuk, precum și un „blitz” cu 230 de drone de Ziua Rusiei, care ar fi afectat rafinării și o uzină chimică pentru combustibil de rachete. Publicația susține că, prin lovirea simultană a rafinăriilor, stațiilor de pompare din adâncimea teritoriului și a porturilor de export la Marea Neagră, Ucraina urmărește să reducă resursele disponibile pentru alimentarea armatei ruse și să diminueze baza economică ce finanțează războiul. [...]
Campionul ucrainean Oleksandr Usyk a avut o întrevedere cu președintele SUA Donald Trump la Casa Albă , într-un gest cu potențial de influență diplomatică pe fondul războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post . Întâlnirea a avut loc în Biroul Oval, iar existența ei a fost confirmată public printr-o fotografie în care cei doi își strâng mâna, postată pe X de Margo Martin, asistent special al președintelui și consilier pe comunicare. Casa Albă nu a publicat, deocamdată, o transcriere sau un rezumat oficial al discuției, astfel că detaliile conversației rămân necunoscute. De ce contează: Usyk își folosește notorietatea ca instrument de presiune publică În lipsa unui comunicat oficial, semnificația întâlnirii ține mai ales de rolul pe care Usyk și l-a asumat în ultimii ani: folosirea platformei sale globale pentru a menține atenția internațională asupra invaziei Rusiei. Publicația notează că sportivul a făcut în repetate rânduri apeluri publice către Trump în legătură cu războiul, inclusiv cerându-i să viziteze Ucraina pentru a vedea situația „la fața locului”. Context sportiv: întâlnirea vine după o apărare de titlu în Egipt Vizita la Washington are loc la scurt timp după un moment important în cariera lui Usyk. Pe 23 mai, el și-a apărat titlurile unificate la categoria grea într-un meci organizat lângă Piramidele din Giza, în Egipt, câștigat prin knockout tehnic în runda a 11-a în fața lui Rico Verhoeven. A fost primul său meci de la precedenta apărare a titlului, câștigată în iulie 2025 împotriva lui Daniel Dubois, potrivit aceleiași surse. [...]
