Știri
Știri din categoria Externe
Viktor Orbán renunță la mandatul de parlamentar pentru a conduce restructurarea Fidesz, o mișcare care mută centrul de greutate al puterii dinspre Legislativ spre aparatul de partid și poate influența direct modul în care va funcționa noul grup parlamentar al formațiunii. Potrivit Știrile Pro TV, premierul ungar în exercițiu a anunțat că va ceda mandatul obținut la recentele alegeri parlamentare din Ungaria.
Orbán a spus că „energia” sa va fi folosită mai bine pentru reorganizarea „părții naționale” decât pentru activitatea din Parlament, argumentând că mandatul câștigat ca lider al listei Fidesz-KDNP este „din punct de vedere tehnic” un loc al partidului, motiv pentru care a decis să renunțe la el.
În același anunț, liderul Fidesz a precizat că șeful cabinetului său de prim-ministru, Gergely Gulyás, va conduce grupul parlamentar Fidesz. Decizia vine în contextul unei „restructurări radicale” a grupului parlamentar, despre care Orbán a vorbit într-un videoclip postat pe Facebook.
Noul grup ar urma să se formeze luni, sub conducerea lui Gulyás, după ce, potrivit declarațiilor lui Orbán, consiliul de administrație al Fidesz a luat mai multe decizii în acest sens.
Orbán a mai afirmat că membrii consiliului de administrație i-au recomandat să își continue activitatea în fruntea Fidesz și a condiționat continuarea mandatului de lider de votul congresului partidului.
„Sunt necesar nu în Parlament, ci în reorganizarea părții naționale”, a spus el.
Recomandate
Peter Magyar cere înghețarea unor transferuri externe suspecte de spălare de bani , susținând că „oligarhii” apropiați de Viktor Orbán ar muta zeci de miliarde de forinți în jurisdicții precum Emiratele Arabe Unite, SUA sau Uruguay, potrivit Antena 3 . Miza imediată este una de control al capitalului și de aplicare a legii: dacă acuzațiile se confirmă, autoritățile fiscale și judiciare ar putea bloca ieșiri de fonduri înainte de schimbarea guvernării la Budapesta. Într-o postare și o înregistrare video publicate sâmbătă seara pe rețelele sociale, liderul Tisza – prezentat ca viitor premier al Ungariei – afirmă că mai multe familii de oligarhi și-ar fi retras copiii de la școală și ar pregăti plecarea din țară către state din care extrădarea ar fi dificilă sau imposibilă. Ce susține Magyar despre transferuri și rolul NAV Magyar spune că Administrația Națională Fiscală și Vamală a Ungariei (NAV) ar fi suspendat „mai multe transferuri importante de bani” după informări primite de la bănci, sub suspiciunea de spălare de bani, în legătură cu o rețea asociată lui Antal Rogán. În același mesaj, el cere conducerii NAV să înghețe „imediat” fondurile despre care afirmă că ar fi fost obținute ilegal și solicită procurorului general, șefului Poliției Naționale și directorului NAV să rețină persoanele pe care le numește „infractori”, acuzate că ar fi prejudiciat „poporul ungar cu mii de miliarde de forinți”. „Oligarhii lui Orban transferă zeci de miliarde de forinți în Emiratele Arabe Unite, Statele Unite, Uruguay și în alte state îndepărtate.” Presiune și pe piața media: vânzări „sub prețul pieței” Separat, Magyar afirmă că ar fi în pregătire vânzarea unor instituții media din Ungaria „sub prețul pieței”, menționând TV2 și alte active, inclusiv Lounge Event Kft, despre care spune că ar fi legată de Rogán. El le cere investitorilor „responsabili”, din țară și din străinătate, să evite achiziția unor active cu legături „cu mafia”, avertizând că ar putea fi chemați să dea explicații la Oficiul Național pentru Recuperarea și Protejarea Activelor. Context politic: schimbare de putere după alegerile din 12 aprilie Antena 3 notează că Peter Magyar a obținut o victorie categorică la alegerile legislative din 12 aprilie, iar partidul său ar fi câștigat două treimi din mandate (138 din 199), în timp ce Fidesz ar fi obținut 55 de mandate. În același context, Viktor Orbán este citat spunând că „o eră politică s-a încheiat”, că este necesară „o reînnoire completă” a dreptei din Ungaria și că renunță la mandatul de deputat pentru a se ocupa de „reorganizarea taberei naționale”. Ce rămâne neclar Materialul redă acuzațiile și solicitările lui Magyar, însă nu include un punct de vedere al instituțiilor vizate (NAV, procurorul general, Poliția Națională) sau al persoanelor menționate, nici detalii verificabile despre sumele exacte ori despre transferurile suspendate. [...]
Rusia a lansat 666 de rachete și drone, iar Ucraina spune că a interceptat 610 ținte , însă loviturile care au trecut au afectat 23 de locații și au produs victime și pagube la infrastructură, potrivit Kyiv Post . Direcția principală a atacului a fost Dnipro , unde o clădire rezidențială cu patru etaje a fost parțial distrusă, iar mai multe întreprinderi au luat foc. Atacul a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, 25 aprilie, și a vizat infrastructura critică a Ucrainei, conform Forțelor Aeriene ucrainene. În total, Rusia ar fi folosit 666 de „arme aeriene”, inclusiv rachete balistice și peste 600 de drone. Dnipro: clădiri avariate, operațiuni de salvare în desfășurare Șeful Administrației Militare Regionale Dnipropetrovsk, Oleksandr Hanzha, a anunțat inițial 18 răniți în oraș, inclusiv un băiat de 9 ani. Ulterior, el a raportat că au fost recuperate din dărâmături corpurile a două victime și că alte cinci persoane ar putea fi încă prinse sub ruine. Primarul din Dnipro, Borys Filatov, a avertizat că ar putea exista persoane rămase sub dărâmături, în timp ce echipele de căutare și salvare continuă intervenția. Președintele Volodîmîr Zelenski a precizat că 11 persoane rămân internate în spital în Dnipro. Ce spune armata ucraineană despre interceptări și lovituri Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat interceptarea a 610 ținte, între care: 26 de rachete de croazieră Kh-101; 4 rachete Kalibr; 580 de drone de diverse tipuri. În pofida interceptărilor, 13 rachete și 36 de drone au lovit 23 de locații din țară, inclusiv în regiunile Cerkasî, Nikolaev și Kiev. Bilanțul victimelor și pagube în mai multe regiuni Zelenski a anunțat pe Telegram că bilanțul a urcat la cel puțin patru morți și peste 30 de răniți la nivel național. Tot el a indicat că au existat victime și în regiunile Cernihiv, Odesa și Harkiv. În Harkiv, atacurile cu drone au vizat districtele Nemyshlianskyi, Kyivskyi și Shevchenkivskyi, rănind un bărbat de 54 de ani și un copil de 18 luni (cu reacție acută de stres). Primarul Ihor Terekhov a spus că a fost distrusă o stație de transport public și au fost avariate o conductă de gaz și o locuință privată. În Bila Țerkva, un atac a provocat un incendiu puternic, iar autoritățile au recomandat locuitorilor să își sigileze ferestrele. În Odesa, au fost distruse trei case cu un singur nivel, o clădire agricolă (care a luat foc) și șapte vehicule; serviciul ucrainean pentru situații de urgență a raportat, preliminar, doi răniți. Separat, Hanzha a mai comunicat că numărul total al victimelor după lovitura asupra Dnipro a ajuns la 46, inclusiv cinci copii. Implicații: presiune pentru apărare antiaeriană și sancțiuni Zelenski a folosit atacul pentru a cere implementarea rapidă a acordurilor privind apărarea antiaeriană discutate recent în Cipru, inclusiv accelerarea contribuțiilor la programul PURL, și a solicitat adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene. El a avertizat că întârzierile anterioare, inclusiv la pachetul 20, au oferit Kremlinului timp să se adapteze presiunii internaționale. În paralel, autoritățile regionale au raportat că șase localități din regiunea Nikolaev au rămas fără electricitate din cauza avariilor la liniile de transport, în timp ce evaluarea completă a pagubelor este încă în curs. [...]
Convocarea ambasadorului Rusiei după incidentul cu drona de la Galați ridică miza diplomatică și de securitate pentru România , în condițiile în care, potrivit HotNews , ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu , spune că este pentru prima dată când reprezentantul Moscovei „nu a putut nega cu totul” că drona intrată în spațiul aerian românesc aparține Rusiei. Șefa diplomației române a afirmat, într-o intervenție la Antena 3 CNN , că autoritățile române „știu foarte clar” că este vorba despre o dronă rusească și că „nu avem semne de întrebare” privind originea acesteia, invocând și declarațiile ministrului Apărării, Radu Miruță. În discuția de la MAE, ambasadorul rus ar fi reiterat poziția oficială potrivit căreia Rusia nu ar avea ținte pe teritoriul României, al Uniunii Europene sau al NATO. Totuși, conform relatării Oanei Țoiu, acesta a susținut că nu poate confirma că drona aparține Federației Ruse, dar nici nu a avut elemente pentru a nega apartenența. MAE: încălcarea spațiului aerian contează, indiferent de intenție Oana Țoiu a spus că România a condamnat ferm incidentul și a transmis că pătrunderea unei drone de fabricație rusească în spațiul aerian național reprezintă o încălcare a dreptului internațional, chiar dacă partea rusă ar invoca lipsa intenției. „Îi înțelegem când spun că nu a fost intenționat. Acest lucru nu este cu totul relevant, pentru că încălcarea spațiului aerian, riscul pe care l-au generat asupra vieții civililor, infrastructurii civile (…) toate aceste lucruri încalcă Dreptul Internațional.” Ministrul a adăugat că, din perspectiva României, NATO și UE, „nu există nicio dilemă” privind caracterul de agresiune al războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei și a acuzat Moscova că încearcă să promoveze „fals” ideea că vina ar aparține Ucrainei. Ce urmează Din informațiile prezentate, convocarea ambasadorului și poziționarea publică a MAE indică o linie de răspuns care pune accent pe responsabilitatea statului de origine și pe riscurile pentru civili și infrastructură, nu pe explicații legate de intenție. HotNews nu menționează măsuri suplimentare anunțate de autoritățile române după această convocare. [...]
Donald Trump a blocat o rundă de discuții SUA–Iran în Pakistan , invocând lipsa de progres din partea Teheranului, potrivit Digi24 . Decizia mută negocierile într-un format mai puțin angajant, cu potențial de a încetini orice înțelegere și de a prelungi incertitudinea regională. Trump a declarat pentru Axios că a anulat vizita emisarului Steve Witkoff și a lui Jared Kushner la Islamabad „din cauza poziției Iranului” în cadrul negocierilor de pace. În aceeași logică, președintele american a sugerat că discuțiile pot continua la distanță, fără deplasarea delegației. „Nu văd ce interes avem ca ei să facă un zbor de 18 ore în situaţia actuală (a negocierilor). Este (un zbor) prea lung. Ne putem la fel de bine descurca la telefon.” Ce semnal transmite Washingtonul Din informațiile prezentate, anularea deplasării indică o recalibrare tactică: administrația americană păstrează canalul de comunicare deschis, dar reduce miza unei întâlniri față în față, pe fondul nemulțumirii față de poziția iraniană. Trump a mai spus că decizia nu ar semnala o reluare a conflictului cu Iranul și că nu s-a luat în calcul un scenariu de escaladare, potrivit relatărilor citate în material. Ce urmează În lipsa vizitei la Islamabad, contactele ar urma să continue telefonic, conform declarațiilor lui Trump. Materialul nu oferă un calendar pentru o nouă rundă de discuții în format fizic și nici detalii despre eventuale condiții suplimentare puse de una dintre părți. [...]
Decizia lui Benjamin Netanyahu de a ordona un „atac puternic” în Liban ridică riscul unei escaladări militare într-o zonă unde armistițiul era deja fragil , după ce Israelul a raportat lansarea a două proiectile și a unei drone dinspre Liban, potrivit HotNews . Biroul premierului israelian a transmis, sâmbătă seară, că Netanyahu a cerut Forțelor de Apărare Israeliene (IDF) să lovească „ținte Hezbollah din Liban”. Informația este relatată de EFE și Agerpres, citate de publicație. Ce a declanșat ordinul de atac Armata israeliană a anunțat că, sâmbătă, din Liban au fost lansate spre teritoriul israelian două proiectile și o dronă. Incidentul a fost descris drept o „încălcare flagrantă” a armistițiului de către Hezbollah, în condițiile în care, conform relatării, forțele israeliene efectuează zilnic atacuri pe teritoriul libanez. Separat, IDF a comunicat că își continuă atacurile asupra infrastructurii Hezbollah din sudul Libanului, inclusiv asupra unui depozit de arme. „IDF va continua să acţioneze decisiv împotriva ameninţărilor îndreptate împotriva populaţiei civile israeliene şi a soldaţilor, în conformitate cu directivele Înaltului Comandament.” Impact operațional: avertisment pentru civili și trupe rămase pe teren Armata israeliană i-a avertizat pe locuitorii strămutați din sudul Libanului să nu se întoarcă acasă în aproximativ 60 de orașe și sate, motivând că trupele israeliene rămân staționate în zonă. Bilanțul raportat al atacurilor Potrivit informațiilor citate, cel puțin șase persoane au fost ucise și 17 au fost rănite în noile atacuri israeliene asupra localităților din sudul Libanului. Aceste date ar ridica bilanțul persoanelor ucise în ofensiva israeliană la aproape 2.500 în ultimele șapte săptămâni. [...]
Blocada navală americană asupra porturilor iraniene riscă să tensioneze și mai mult fluxurile de transport din jurul Strâmtorii Ormuz , după ce Teheranul a amenințat cu un „răspuns ferm” dacă măsura continuă, potrivit TVR Info . Cartierul general Khatam al-Anbiya , structură care coordonează armata regulată iraniană și Gardienii Revoluției, a descris blocada drept „banditism și piraterie” și a transmis că forțele armate iraniene ar avea „o capacitate și o pregătire mai mare decât înainte” pentru a-și apăra suveranitatea și interesele naționale. Mesajul a fost publicat de agenția iraniană IRNA, potrivit Agerpres. „Dacă armata americană agresivă își continuă blocada, banditismul și pirateria în regiune, ar trebui să fie sigură că se va confrunta cu un răspuns din partea puternicelor forțe armate ale Iranului.” Ce se întâmplă pe mare: opriri de nave și interceptări Avertismentul iranian vine după ce forțele americane au interceptat vineri seară o navă sub pavilion iranian care încerca să ajungă într-un port iranian. Potrivit Comandamentului Central al SUA, aproximativ 34 de nave care tranzitau către sau dinspre porturile iraniene au fost forțate să se oprească de la începutul blocadei navale, pe 13 aprilie. De ce contează economic: Ormuz, rută pentru 20% din petrolul mondial În paralel, Iranul susține că își menține controlul asupra Strâmtorii Ormuz, descrisă ca o zonă strategică prin care trece 20% din petrolul mondial. În ultimele zile, Iranul ar fi confiscat mai multe nave, conform informațiilor citate. Khatam al-Anbiya a mai afirmat că Iranul urmărește mișcările adversarilor din regiune și a avertizat că va răspunde „cu mai multă forță” în cazul unei noi agresiuni. „Suntem pregătiți și hotărâți (…) să provocăm pagube și mai grave în cazul unei noi agresiuni din partea inamicilor americani și sioniști.” În acest stadiu, materialul nu oferă detalii despre durata blocadei sau despre pașii următori ai SUA și Iranului, însă escaladarea retorică și oprirea navelor indică o presiune în creștere asupra traficului maritim din zonă. [...]
