Știri
Știri din categoria Externe
Impactul desinformării asupra tinerilor europeni este considerat unul dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, potrivit Newtral. Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a subliniat recent importanța combaterii acestui fenomen, afirmând că desinformarea se răspândește mai rapid decât adevărul și afectează în mod deosebit tinerii.
Conform unei anchete realizate de Uniunea Europeană și publicată în octombrie 2025, 78% dintre tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani au declarat că au fost expuși la conținut dezinformativ sau fals în ultima săptămână. Această cifră este semnificativ mai mare comparativ cu media generală a populației europene, care se situează la 67%. Metsola a discutat aceste aspecte într-un eveniment desfășurat la Madrid, unde a participat la un dialog cu peste 300 de tineri europeni.
Desinformarea nu provine doar din exteriorul Uniunii Europene, ci este generată și la nivel local. Metsola a menționat că politicienii din interiorul UE folosesc adesea dezinformarea pentru a-și promova interesele proprii. Ea a subliniat că este esențial să se identifice și să se combată aceste practici, considerând că este o prioritate pentru instituțiile europene.
La nivelul Uniunii Europene, două treimi dintre cetățeni declară că se confruntă frecvent cu informații false. Cu toate acestea, 61% dintre europeni se simt capabili să recunoască conținutul fals, iar 40% dintre ei verifică sursele informațiilor primite. În Spania, 87% dintre cetățeni consideră că dezinformarea reprezintă o problemă pentru democrație, un procent ușor mai ridicat decât media europeană de 84%.
În concluzie, desinformarea rămâne un obstacol major pentru democrația europeană, afectând în special tinerii. Combaterea acestui fenomen este esențială pentru protejarea integrității informaționale și a proceselor democratice din Uniunea Europeană.
Recomandate
Mark Rutte spune că Europa are nevoie de timp înainte de o intervenție în Strâmtoarea Ormuz , potrivit HotNews.ro , care citează The New York Times. Secretarul general al NATO a afirmat că le-a transmis acest mesaj președintelui american Donald Trump, în contextul criticilor venite de la Washington privind lipsa unui sprijin rapid din partea aliaților europeni în Golful Persic. Joi, într-un briefing de presă la sediul NATO de la Bruxelles, Rutte a declarat că „aplaudă” acțiunile lansate de Statele Unite pentru „degradarea capacităților” Iranului în domeniul nuclear și balistic, pe care le-a descris drept o amenințare nu doar pentru Orientul Mijlociu, ci și pentru Europa. În același timp, Rutte a explicat de ce, în opinia sa, nu poate exista o contribuție europeană imediată: aliații nu au fost informați în prealabil despre operațiunea lansată de Statele Unite și Israel împotriva Iranului la 28 februarie. „Europa a avut nevoie de timp pentru că Statele Unite, din motive întemeiate, nu au putut să își informeze aliații despre ce urma să se întâmple”, a spus el, adăugând că este nevoie de timp pentru ca Europa „să se adune laolaltă”. Secretarul general al NATO a mai precizat că peste 30 de țări, majoritatea membre ale alianței, planifică în prezent cum „să se asigure că Strâmtoarea Ormuz, căile maritime sunt deschise”. Totuși, el a recunoscut că nu este limpede când s-ar putea concretiza un astfel de demers și a ridicat întrebări legate de parametrii unei eventuale contribuții, în condițiile în care „războiul este în desfășurare”, inclusiv în termeni de „ce”, „când” și „unde”. Potrivit lui Rutte, premierul britanic Keir Starmer conduce efortul multinațional pentru a obține răspunsuri la aceste întrebări. Pe linia mesajelor de susținere pentru Donald Trump, Rutte a spus că „Statele Unite, sub acest președinte, fac lucruri care sunt destul de cruciale pentru alianță”. Șeful NATO descria operațiunea inițiată de Trump în Orientul Mijlociu drept „crucială” - într-un interviu acordat celor de la CNBC, argumentând că un Iran dotat cu arme nucleare ar reprezenta o amenințare directă pentru Israel, regiune, Europa și stabilitatea globală. [...]
Ungaria a pus sub acuzare pentru spionaj jurnalistul de investigații Szabolcs Panyi , potrivit HotNews.ro , după ce acesta a publicat investigații despre influența rusă la Budapesta și despre relația dintre ministrul de externe Peter Szijjarto și Moscova. Panyi scrie pentru publicația maghiară de investigații Direkt36 și pentru VSquare, cu sediul la Varșovia. Jurnalistul a respins acuzațiile, iar VSquare a acuzat guvernul ungar că folosește „tactici autoritare” pentru a-l discredita pe reporter și materialele sale. Ce susține guvernul ungar și cum a pornit scandalul Cazul a escaladat după ce, luni, canalul conservator ungar Mandiner a publicat un articol și un fișier audio în care Panyi discută cu o sursă și afirmă că a transmis către „un organ de stat al unei țări din UE” două numere de telefon folosite de Szijjarto pentru apeluri. Tot luni, Panyi a confirmat pe Facebook că discuția a avut loc, dar a susținut că a folosit numerele doar pentru verificări jurnalistice, comparându-le cu informații primite de la serviciul de securitate al unei țări europene, în contextul unui articol despre un presupus transfer de informații de către Szijjarto către Rusia. Acuzația formală de spionaj și reacția jurnalistului Într-o conferință de presă de joi, Gergely Gulyás, șeful de cabinet al premierului Viktor Orbán, a declarat că ministrul justiției a depus acuzații împotriva lui Panyi, sub suspiciunea de spionaj. Gulyás a afirmat că jurnalistul ar fi „spionat împotriva propriei țări în cooperare cu un stat străin” și că activitatea sa jurnalistică ar fi fost „o activitate de acoperire”, adăugând că este „discutabil din punct de vedere juridic” dacă faptele ar echivala cu trădare. Panyi a negat orice faptă ilegală și a respins acuzația că ar fi împărtășit numărul de telefon al lui Szijjarto cu un stat străin. > „Acuzarea jurnaliștilor de investigație de spionaj este practic fără precedent în secolul XXI pentru un stat membru al Uniunii Europene. Este ceva tipic Rusiei, Belarusului și regimurilor similare ale lui Putin”, a scris el. Contextul: acuzații privind legăturile cu Moscova și istoricul supravegherii În paralel, relatează Washington Post, citat în material, că Szijjarto s-ar fi consultat regulat cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov în pauzele reuniunilor Consiliului UE, pentru a-i oferi „rapoarte directe despre ceea ce s-a discutat” și posibile soluții. Szijjarto a respins acuzațiile, dar a recunoscut că discută cu Lavrov înainte și după ședințele miniștrilor de externe ai UE despre agendă și decizii. Panyi a declarat pentru Reuters că guvernul ar fi folosit metode ale serviciilor secrete pentru a expune comunicările unei surse, în timp ce el investiga o chestiune „neplăcută” pentru autorități. În plus, o investigație internațională din 2021 a constatat că jurnalistul ar fi fost vizat de Pegasus, un program de tip spyware (software de supraveghere) produs de NSO Group, capabil să se infiltreze în telefoane pentru a colecta date și a activa discret microfonul și camera. Un oficial de rang înalt din partidul lui Orbán a recunoscut ulterior că guvernul ungar a achiziționat și folosit acest software, care ar fi fost utilizat împotriva a cel puțin 10 avocați, a unui politician din opoziție și a mai multor jurnaliști critici la adresa guvernului, conform informațiilor din articol. [...]
Iranul a răspuns planului american în 15 puncte potrivit The Times of Israel , iar Teheranul așteaptă acum reacția oficială a Washingtonului, într-un moment tensionat al conflictului din Orientul Mijlociu. Răspunsul a fost transmis în cursul nopții prin intermediari, conform agenției iraniene Tasnim, care citează o sursă informată. Deși conținutul exact al propunerii americane nu este public, oficiali pakistanezi indică faptul că planul în 15 puncte a fost transmis Iranului prin Pakistan, sugerând existența unor negocieri indirecte între cele două state. Ce se știe până acum Informațiile disponibile sunt limitate, dar conturează cadrul discuțiilor: planul SUA urmărește oprirea conflictului; Iranul a oferit un răspuns oficial; comunicarea are loc prin canale indirecte; Washingtonul nu a reacționat public până în acest moment. Contextul regional Schimbul de mesaje are loc pe fondul intensificării confruntărilor din regiune. În ultimele zile, tensiunile au crescut, iar presiunile internaționale pentru o soluție diplomatică s-au amplificat. În paralel, lideri americani au sugerat că sunt aproape de atingerea unor obiective strategice, în timp ce Iranul a transmis semnale prudente privind disponibilitatea pentru negocieri. Ce urmează Răspunsul Washingtonului va fi decisiv pentru evoluția situației: acceptarea dialogului ar putea deschide calea către un armistițiu; respingerea sau amânarea ar putea duce la o nouă escaladare. Menținerea comunicării, chiar indirecte, indică faptul că opțiunea diplomatică rămâne deschisă, în ciuda tensiunilor ridicate. [...]
Donald Trump a spus că Iranul a permis trecerea a 10 petroliere prin Strâmtoarea Hormuz , prezentând gestul drept un semn de bunăvoință în contextul negocierilor, potrivit Reuters . Declarațiile au fost făcute joi, 26 martie, în timpul unei ședințe de Cabinet la Casa Albă. Trump a detaliat ce numise anterior un „cadou” din partea Iranului, afirmând că inițial ar fi fost vorba despre opt nave, dar că, în final, au tranzitat 10. El a mai spus că petrolierele ar fi fost sub pavilion pakistanez, fără să ofere alte elemente verificabile despre nave sau despre condițiile tranzitului. „Au spus, ca să vă arătăm că suntem reali și solizi și că suntem acolo, o să vă lăsăm să aveți opt bărci de petrol, opt bărci, opt bărci mari de petrol. Cred că au avut dreptate și că erau reali și cred că erau sub pavilion pakistanez... Până la urmă au fost 10 bărci.” Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de detalii suplimentare despre vase, notează Reuters. În lipsa acestor precizări, nu este clar ce rute au urmat navele, cine le opera sau ce înțelegeri ar fi stat la baza tranzitului. Comentariile vin în timp ce Trump pune presiune pe Iran să accepte un acord care, potrivit relatării, ar viza deblocarea acestui punct maritim strategic și oprirea programului nuclear iranian. Marți, președintele SUA stârnise nedumerire în rândul unor observatori când vorbise despre o concesie „scumpă”, legată de energie, fără să explice la ce se referă. [...]
Donald Trump afirmă că a refuzat o „ofertă” de la Teheran de a deveni lider suprem al Iranului, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la dineul anual al Comitetului Național Republican al Congresului, într-un eveniment de strângere de fonduri organizat la Washington. Trump a spus că ideea ar fi fost lansată „în mod informal” de conducerea de la Teheran după ce o campanie militară americano-israeliană l-ar fi ucis pe ayatollahul Ali Khamenei. El a susținut că a respins propunerea, prezentând-o ca pe o discuție venită din partea iraniană în contextul schimbărilor de putere de la vârful regimului. „Nu a existat niciodată un șef de stat care să-și dorească mai puțin această funcție decât cea de șef al Iranului. Ascultăm cu atenție unele dintre lucrurile pe care le spun. Ei spun: «Nu o vrem(n.r. funcția de lider suprem al Iranului), am dori să te numim următorul lider suprem». Nu, mulțumesc. Nu vreau asta”, a declarat Trump. În același material, Digi24 notează că Iranul l-a numit pe Mojtaba Khamenei lider suprem după asasinarea tatălui său. Trump a mai afirmat că oficialii iranieni ar negocia cu Washingtonul pentru a opri războiul, dar ar evita să recunoască public acest lucru de teama unei revolte interne și a riscurilor de securitate. Casa Albă ar fi insistat că negocierile de pace sunt în curs, deși Teheranul ar fi respins public propunerile SUA și ar fi formulat condiții proprii pentru încetarea conflictului, cu efecte asupra Orientului Mijlociu și piețelor globale. Condițiile ar include garanții că SUA și Israelul nu reiau atacurile, despăgubiri pentru daunele de război și recunoașterea autorității Iranului asupra Strâmtorii Hormuz, potrivit postului de televiziune de stat Press TV, citat de Digi24. [...]
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, acuză Rusia că ajută Iranul să vizeze americani , iar Washingtonul ar trebui să exercite presiune și asupra Moscovei dacă vrea să oprească războiul din Orientul Mijlociu, potrivit News.ro , care citează BFMTV. Kallas susține că Rusia furnizează Iranului informații folosite „pentru a ucide americani” în Orientul Mijlociu și afirmă că Moscova ar livra și drone, care ar permite Teheranului să atace țări vecine și baze militare americane. „Constatăm că Rusia ajută Iranul în materie de informaţii pentru a viza americani, pentru a ucide americani, iar Rusia furnizează acum şi drone Iranului, astfel încât (această ţară) să poată ataca ţările vecine, precum şi bazele militare americane”, a declarat ea. Declarațiile au fost făcute înaintea reuniunii miniștrilor de externe din G7, găzduită de Franța, la care este așteptat să participe și secretarul de stat american Marco Rubio. În acest context, Kallas a cerut SUA să își extindă presiunea diplomatică dincolo de Teheran, către Moscova, argumentând că sprijinul Rusiei ar alimenta conflictul regional. Kremlinul a respins acuzațiile, calificând drept „minciuni” un articol din Financial Times despre o posibilă finalizare a livrărilor de drone către Iran. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a susținut, într-un răspuns la o întrebare a AFP, că în presă circulă „foarte multe minciuni”, inclusiv în publicații considerate respectate. Pe plan economic, Kallas a atras atenția că Rusia ar beneficia de creșterea bruscă a prețurilor petrolului, pe fondul escaladării din Orientul Mijlociu. Conform Bloomberg , citat de News.ro, valoarea exporturilor de petrol ale Moscovei s-ar fi dublat în ultimele trei săptămâni, la o medie de 270 de milioane de dolari pe zi, de la 135 de milioane de dolari pe zi în ianuarie. Separat, șefa diplomației UE a îndemnat SUA să sporească sprijinul pentru Ucraina și a avertizat că ar fi o „abordare greșită” ca Kievul să fie presat să cedeze teritorii în negocierile cu Rusia. În același registru, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru Reuters că SUA ar condiționa garanțiile de securitate de cedarea regiunii Donbas către Moscova. [...]
