Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile cu drone au reînceput imediat după armistițiul de trei zile, semn că inițiativa de încetare a focului susținută de SUA rămâne fragilă și cu efecte limitate pe teren, potrivit Libertatea.
Marți, Kievul a fost vizat de un atac cu drone după expirarea armistițiului, conform autorităților ucrainene, informație transmisă de AFP. Șeful administrației militare a capitalei, Timur Tkacenko, a avertizat populația, printr-un mesaj pe Telegram, să rămână în siguranță până la ridicarea alertei.
„Dronele inamice se află în prezent deasupra Kievului. Vă rugăm să rămâneți în siguranță până la ridicarea alertei”
Administrația militară regională din Kiev le-a cerut locuitorilor să rămână în adăposturi și a precizat că sistemele de apărare antiaeriană ar putea interveni în zonă. Sirenele de alertă fuseseră activate pentru prima dată în capitală vineri, înainte ca armistițiul să intre în vigoare.
Armistițiul de trei zile a fost anunțat vineri de președintele SUA, Donald Trump, cu câteva ore înaintea ceremoniilor din Rusia dedicate victoriei din cel de-Al Doilea Război Mondial. Trump a spus că speră ca încetarea focului să marcheze „începutul sfârșitului” conflictului.
În același timp, pauza de trei zile este prezentată ca parte a unei inițiative mai ample de pace susținute de Statele Unite, care „până acum nu a reușit să oprească războiul” început în urmă cu peste patru ani, notează publicația.
În weekend, cele două părți s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului prin atacuri și de lovirea unor ținte civile, în condițiile în care Trump afirmase că încetarea focului urma să fie în vigoare în perioada 9–11 mai.
După expirarea armistițiului, armata rusă a susținut că a doborât 27 de drone ucrainene, potrivit informațiilor prezentate în articol.
Recomandate
Negarea Phenianului privind o nouă desfășurare de trupe în Rusia menține incertitudinea asupra riscului de escaladare militară în regiune , într-un moment în care Ucraina susține că Moscova ar pregăti sosirea a zeci de mii de soldați nord-coreeni, potrivit Agerpres . Kim Yo Jong , sora liderului nord-coreean Kim Jong Un și una dintre figurile-cheie ale regimului de la Phenian, a calificat drept „nefondată” afirmația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski potrivit căreia Coreea de Nord ar intenționa să trimită până la 50.000 de soldați în Rusia pentru a lupta împotriva Ucrainei. Declarația lui Zelenski ar fi, în formularea lui Kim Yo Jong, „un incident auto-regizat”, într-un comunicat transmis prin agenția publică nord-coreeană KCNA, relatează Reuters. Ucraina a susținut anterior că Moscova ar pregăti sosirea a circa 30.000 de soldați nord-coreeni, estimare pe care Zelenski a ridicat-o ulterior la circa 50.000. Totodată, el a cerut Coreei de Sud sprijin pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei. Contextul cooperării militare Rusia–Coreea de Nord Rusia și Coreea de Nord au semnat în 2024 un tratat de parteneriat strategic care prevede asistență militară reciprocă în caz de agresiune. În acest cadru, Coreea de Nord a furnizat Rusiei milioane de obuze și echipamente militare, inclusiv obuziere Koksan de calibru mare, lansatoare multiple de rachete, rachete balistice KN-23/24 și sisteme antitanc, ca sprijin în războiul cu Ucraina. Agerpres mai notează că aproximativ 15.000 de soldați nord-coreeni ar fi participat la luptele pentru recucerirea teritoriului din provincia rusă Kursk, ocupat în august 2024 de trupele ucrainene. Semnale recente: rachete nord-coreene și îmbunătățirea preciziei Armata ucraineană a observat în iulie că Rusia folosește din nou rachete nord-coreene în atacuri asupra unor ținte din Ucraina, după ce ultima utilizare raportată ar fi fost în august 2025. Separat, un oficial al serviciului ucrainean de informații militare a indicat o îmbunătățire „semnificativă” a preciziei rachetelor balistice nord-coreene cu rază scurtă: marja de eroare ar fi scăzut de la cel puțin un kilometru în 2024 la 1–5 metri, sugerând modernizări bazate pe experiența din teren. În plus, același serviciu ucrainean a semnalat cu două săptămâni în urmă că o unitate de rachete nord-coreene a început desfășurarea în vestul Rusiei și ar putea fi echipată cu 120 de rachete balistice (KN-23 sau KN-24) și șase lansatoare. În lipsa unor confirmări independente în materialul citat, negarea Phenianului nu închide subiectul, dar arată miza politică a informațiilor despre o posibilă extindere a implicării nord-coreene, cu potențial de a amplifica tensiunile de securitate în Asia de Nord-Est și pe flancul estic al Europei. [...]
Rusia a lovit regiunea Zaporijjea de 1.019 ori în 24 de ore, iar amploarea atacurilor cu drone și artilerie ridică presiunea asupra infrastructurii și locuirii civile , potrivit Kyiv Post , care citează autoritățile regionale ucrainene. Bilanțul raportat: doi morți și 10 răniți. Atacurile au vizat 52 de localități din regiune, iar victimele au fost înregistrate în orașul Zaporijjea și în districtul din jur, conform guvernatorului regional Ivan Fedorov . Publicația notează că informațiile au fost actualizate dimineața (ora Kievului), după ce o raportare inițială a autorităților locale indica un mort și șase răniți într-un atac asupra orașului. Ce arată cifrele despre intensitatea loviturilor În intervalul de 24 de ore menționat, autoritățile regionale au raportat: 717 lovituri cu drone de diverse tipuri, predominant drone FPV (first-person-view, operate cu imagine în timp real); 19 lovituri aeriene asupra a 13 localități; 276 atacuri de artilerie asupra a peste 20 de localități; 7 atacuri cu sisteme de lansare multiplă a rachetelor. Printre localitățile menționate ca ținte ale loviturilor aeriene se numără Komyshuvakha, Novomykolaivka, Tavriiske, Yuliivka și Orikhiv, alături de comunități mai apropiate de linia frontului. Impact operațional: pagube raportate la locuințe și infrastructură Autoritățile au primit 192 de sesizări privind pagube la locuințe, vehicule și infrastructură, după atacuri. În orașul Zaporijjea, loviturile au avariat clădiri rezidențiale și au declanșat un incendiu. Kyiv Post amintește că regiunea rămâne una dintre cele mai lovite zone ale Ucrainei, Rusia folosind o combinație de drone, bombe aeriene ghidate, artilerie și sisteme de rachete împotriva comunităților aflate atât aproape de front, cât și în spatele acestuia. [...]
Rusia pregătește reconstrucția depozitelor comerciale lovite de dronele ucrainene , după ce atacurile din ultima lună au afectat masiv capacitatea de stocare a Wildberries , cel mai mare retailer online din țară, potrivit HotNews . Președintele Vladimir Putin a cerut guvernului, miercuri, să lanseze un program de reconstrucție, cu implicarea statului, pentru centrele logistice avariate sau distruse. Atacurile ucrainene au început pe 18 iulie și au vizat, conform informațiilor citate de Reuters, cel puțin 24 de depozite ale Wildberries, provocând explozii și incendii care au distrus o parte importantă din capacitatea companiei de stocare. Putin nu a numit explicit Wildberries, dar a spus că o serie de centre logistice trebuie reconstruite și a cerut ca refacerea să se facă „la un nivel tehnologic calitativ nou”. „Este esențial să ne asigurăm că refacerea facilităților avariate se realizează la un nivel tehnologic calitativ nou.” Impact operațional: rețeaua logistică, sub presiune Ucraina a susținut duminică faptul că loviturile sale au scos din funcțiune șapte dintre cele mai mari zece centre logistice ale Wildberries . Ministerul Apărării de la Kiev a afirmat pe Facebook că cel mai recent atac a avut loc sâmbătă seară, când au fost lansate mai multe drone asupra regiunii Moscova. Pe lângă depozitul din Domodedovo, Kievul a indicat și oprirea activității centrului logistic din parcul industrial Koledino, informație preluată prin citări ale agențiilor EFE și Agerpres. Conform aceleiași versiuni, depozitul Koledino ar fi avut o suprafață de 250.000 de metri pătrați. Costuri și finanțare: estimări ucrainene de ordinul miliardelor Serviciul Ucrainean de Informații Externe a estimat pagubele economice pentru Wildberries la peste 100 de miliarde de ruble (1,051 miliarde de euro, aprox. 5,25 miliarde lei). Într-un scenariu pesimist, pierderile ar putea ajunge la 200 de miliarde de ruble (2,101 miliarde de euro, aprox. 10,5 miliarde lei), potrivit aceleiași surse. Kievul mai susține că nevoile totale de finanțare ale Wildberries sunt deja estimate la 1,3 trilioane de ruble (13,66 miliarde de euro, aprox. 68,3 miliarde lei). Context: atacuri asupra infrastructurii și presiune suplimentară prin sancțiuni Putin a afirmat că economia Rusiei are o creștere modestă în pofida sancțiunilor occidentale și a atacurilor ucrainene asupra infrastructurii și industriei, susținând că acestea nu au produs „consecințe critice”, deși „provoacă daune”. În paralel, Reuters notează că benzinăriile din Moscova au reimpus limite la alimentarea cu combustibil, pe fondul unei crize de aprovizionare legate de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești (context detaliat de HotNews într-un material separat). La nivel european, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat că Uniunea Europeană ar urma să impună în lunile următoare „cele mai ample sancțiuni de până acum” împotriva Rusiei. Ucraina spune că strategia sa urmărește creșterea costurilor pentru Rusia în continuarea războiului început în februarie 2022, iar președintele Volodimir Zelenski a justificat atacurile asupra Wildberries prin acuzația că firma ar depozita provizii militare și componente de drone. [...]
Demitererea economistului-șef al VEB arată că Moscova își „disciplinează” mesajul economic în plin război, pe fondul semnelor de deteriorare a economiei și al presiunii de a susține obiectivele militare maximale, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . În sinteza ISW din 18 august 2026, banca de stat rusă Vnesheconombank (VEB) l-a concediat pe economistul-șef Andrey Klepach după relatări de presă despre o evaluare economică negativă, considerată în contradicție cu „teoria victoriei” a președintelui Vladimir Putin în Ucraina. ISW apreciază că există „dovezi considerabile” că evaluarea lui Klepach privind problemele economice ale Rusiei „se aliniază cu realitatea”, ceea ce ar submina narațiunea Kremlinului. De ce contează: controlul narațiunii economice devine instrument de război Evaluarea notează că populația Rusiei reacționează la percepția declinului economic în moduri care ar putea afecta suplimentar politica economică și fiscală. În acest context, Kremlinul ar continua să insiste că realitățile economice în deteriorare nu trebuie să reducă obiectivele sale de război, inclusiv prin refuzul de a se angaja în negocieri „semnificative” pentru încheierea conflictului. Mesajul implicit al episodului VEB, în lectura ISW, este că spațiul pentru analize economice care contrazic linia oficială se îngustează, iar instituțiile de stat sunt aliniate mai strict la obiectivele politice și militare. Context operațional: drone, lovituri la distanță și evoluții pe front Pe plan militar, ISW consemnează mai multe evoluții, inclusiv: Rusia a lansat 147 de drone asupra Ucrainei peste noapte (17 spre 18 august). Ucraina și-a continuat campania de lovituri la distanță lungă împotriva Rusiei în aceeași noapte. Forțele ruse au avansat recent în zona tactică Kostyantynivka–Druzhkivka, iar forțele ucrainene au avansat în direcția Slovyansk. Separat, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat pe 18 august că Rusia lansează deliberat unele drone în spațiul aerian al Republicii Moldova și al NATO. Schimbare la vârful apărării în Ucraina Tot pe 18 august, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a înaintat parlamentului (Rada Supremă) candidatura ministrului interimar al apărării, Yevheniy Khmara, pentru funcția de ministru al apărării, potrivit aceleiași evaluări. În ansamblu, evaluarea ISW sugerează că, pe măsură ce costurile economice devin mai vizibile, Kremlinul încearcă să limiteze semnalele publice care ar putea eroda sprijinul intern sau ar putea contrazice strategia oficială de continuare a războiului. [...]
Donald Trump își împinge echipa să pregătească o întâlnire cu Kim Jong Un în această toamnă , un semnal că Washingtonul ar putea încerca să redeschidă canalul de negociere directă cu Phenianul într-un moment în care SUA își calibrează și postura militară în regiune, potrivit Agerpres . Informația a fost relatată de The Wall Street Journal, citat de Anadolu și Reuters, care notează că Trump ar fi discutat în privat despre o întâlnire personală cu liderul nord-coreean în timpul următoarei sale vizite în Asia. Aceasta „ar putea avea loc în noiembrie”, când liderii mondiali se reunesc pentru summitul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) de la Shenzhen, în China. Ce se știe concret și ce lipsește Deocamdată, „nu există nicio planificare oficială” pentru o întâlnire Trump–Kim, conform articolului citat. Totuși, interesul lui Trump pentru un nou summit indică o revenire la strategia de dialog direct, după cele trei întâlniri pe care cei doi le-au avut în primul mandat al lui Trump. Un oficial al Casei Albe a spus că Trump și Kim se vor întâlni „la un moment potrivit”. Misiunea Coreei de Nord la ONU nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu. Legătura cu postura militară a SUA în regiune Contextul imediat este relevant: declarațiile vin după ce Trump a cerut Pentagonului să „reducă substanțial” exercițiile militare comune planificate cu Coreea de Sud, invocând costurile și relația sa cu liderul nord-coreean. Trump a susținut, de asemenea, că Kim a răspuns solicitării sale de a avea o discuție și a respins sugestia că Phenianul nu ar fi reacționat. „Kim Jong Un m-a tratat întotdeauna cu mare respect și ne-am întâlnit în numeroase ocazii, de fapt, două ocazii principale, am vorbit și am petrecut timp împreună. Îl înțeleg. El mă înțelege”, a spus el. În lipsa unei confirmări oficiale privind o agendă și un format, rămâne neclar dacă demersul se va concretiza într-o întâlnire propriu-zisă sau va rămâne la nivel de semnal politic. [...]
Apelul fostului ministru al apărării pentru alegeri deschide o breșă politică la Kiev, în plin război , într-un moment în care Ucraina funcționează sub lege marțială, iar scrutinurile sunt suspendate, potrivit BBC . Mihailo Fedorov , demis „neașteptat” de președintele Volodimir Zelenski la finalul lunii iulie, a cerut organizarea alegerilor pe timp de război, într-un mesaj video publicat marți pe YouTube. El susține că „democrația nu poate fi ținută ostatică de Rusia” și că Ucraina luptă „tocmai pentru că vrem să rămânem un stat european liber”. În prezent, alegerile sunt suspendate în baza legii marțiale, în vigoare de la invazia Rusiei la scară largă din 2022. Zelenski nu a reacționat public la mesajul lui Fedorov, iar apelul este descris drept cea mai mare provocare la adresa președintelui ucrainean de la începutul războiului. De ce contează: presiune pe conducere și pe arhitectura decizională în război Demiterea lui Fedorov a stârnit proteste în toată țara, iar în videoclip acesta vorbește despre necesitatea unui „mecanism legal, sigur și realist” care să permită reluarea unui proces democratic „chiar și în mijlocul unui război prelungit”. În același timp, el afirmă că Ucraina se confruntă cu o „criză sistemică de guvernare”, invocând și corupția ca factor care afectează efortul de război. Pe durata mandatului la Apărare, lui Fedorov i se atribuie că a energizat ministerul, a condus o campanie anticorupție și a folosit date și informații pentru a analiza și a încerca să îmbunătățească performanța armatei pe front. Context: schimbări la vârful Apărării și tensiuni în armată Potrivit materialului, demiterea lui Fedorov este asociată pe scară largă cu tensiuni între el și comandantul-șef al armatei, Oleksandr Syrskyi. Syrskyi a fost, la rândul său, înlocuit câteva săptămâni mai târziu, după săptămâni de proteste care au pus presiune pe președinte. Zelenski l-a numit pe Evgheni Khmara, descris ca având un profil politic discret și experiență în Serviciul de Securitate, ca ministru interimar al apărării. Fedorov spune că i-au fost oferite și alte funcții în guvern, inclusiv viceprim-ministru pentru inovație militară, dar că nu intenționează să revină decât ca ministru al apărării. Profil: accent pe tehnologie, drone și achiziții Fedorov este prezentat ca fost ministru al transformării digitale, rol din care a inițiat „Armata IT a Ucrainei” (voluntari pentru atacuri cibernetice) și a condus o campanie de strângere de fonduri numită „Armata Dronelor”. Ca ministru al apărării, și-a păstrat concentrarea pe drone, război de înaltă tehnologie și achiziții publice. Materialul notează și că el i-a cerut fondatorului SpaceX, Elon Musk, să împiedice Rusia să folosească sateliții Starlink pentru atacuri cu drone, un demers despre care se crede că a perturbat semnificativ operațiunile Rusiei. Pe front: intensificarea atacurilor cu drone și escaladarea loviturilor În ultimele săptămâni, Ucraina și-a intensificat atacurile la distanță lungă în Rusia, vizând rafinării de petrol și depozite ale retailerului online Wildberries. Un atac de sâmbătă seara a implicat circa 600 de drone, potrivit guvernatorului regional Andrei Vorobiev, iar oficiali regionali au raportat nouă morți și 23 de răniți în cele mai recente atacuri ucrainene din Rusia. Separat, materialul menționează că 17 persoane au fost ucise marți dimineața într-un atac rusesc asupra Ucrainei. Totodată, premierul britanic Andy Burnham și-a reafirmat sprijinul pentru Ucraina după avertismente ale Moscovei privind „consecințe” legate de folosirea dronelor de fabricație britanică în atacurile ucrainene recente. [...]
