Știri
Știri din categoria Externe

Atacurile cu drone au reînceput imediat după armistițiul de trei zile, semn că inițiativa de încetare a focului susținută de SUA rămâne fragilă și cu efecte limitate pe teren, potrivit Libertatea.
Marți, Kievul a fost vizat de un atac cu drone după expirarea armistițiului, conform autorităților ucrainene, informație transmisă de AFP. Șeful administrației militare a capitalei, Timur Tkacenko, a avertizat populația, printr-un mesaj pe Telegram, să rămână în siguranță până la ridicarea alertei.
„Dronele inamice se află în prezent deasupra Kievului. Vă rugăm să rămâneți în siguranță până la ridicarea alertei”
Administrația militară regională din Kiev le-a cerut locuitorilor să rămână în adăposturi și a precizat că sistemele de apărare antiaeriană ar putea interveni în zonă. Sirenele de alertă fuseseră activate pentru prima dată în capitală vineri, înainte ca armistițiul să intre în vigoare.
Armistițiul de trei zile a fost anunțat vineri de președintele SUA, Donald Trump, cu câteva ore înaintea ceremoniilor din Rusia dedicate victoriei din cel de-Al Doilea Război Mondial. Trump a spus că speră ca încetarea focului să marcheze „începutul sfârșitului” conflictului.
În același timp, pauza de trei zile este prezentată ca parte a unei inițiative mai ample de pace susținute de Statele Unite, care „până acum nu a reușit să oprească războiul” început în urmă cu peste patru ani, notează publicația.
În weekend, cele două părți s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului prin atacuri și de lovirea unor ținte civile, în condițiile în care Trump afirmase că încetarea focului urma să fie în vigoare în perioada 9–11 mai.
După expirarea armistițiului, armata rusă a susținut că a doborât 27 de drone ucrainene, potrivit informațiilor prezentate în articol.
Recomandate

Rusia a cerut retragerea NATO la granițele din 1997, condiție care ar reduce prezența aliată inclusiv în România , potrivit Digi24 , care citează informații atribuite unor surse „bine informate” de Bloomberg . Propunerea ar fi fost pusă pe masă în discuțiile cu SUA despre Ucraina și ar viza, în mod direct, statele intrate în Alianță după 1997. Ce ar fi oferit Moscova și ce ar cere în schimb Conform surselor citate de Bloomberg, Rusia ar fi propus ca NATO să revină la configurația de dinaintea extinderilor de după 1997, iar în schimb Moscova și-ar retrage trupele din regiunea Kaliningrad. În același timp, emisarii speciali ai președintelui american, Steve Whitcoff și Jared Kushner, ar fi prezentat ideea aliaților europeni și ar fi insistat ca noile propuneri privind NATO și staționarea trupelor în Europa să fie analizate în cadrul eforturilor de oprire a războiului din Ucraina. În paralel, negociatorii americani ar fi întrebat Kievul dacă ar fi dispus să cedeze Donbasul în schimbul aderării la NATO, potrivit aceleiași relatări. De ce contează pentru România: „granițele din 1997” înseamnă retrageri din 16 state Materialul arată că o revenire la „granițele din 1997” ar presupune, cel puțin, retragerea trupelor și a armamentului NATO din jumătate dintre țările membre ale alianței — 16 din 32. Lista include: toți foștii membri ai Organizației Tratatului de la Varșovia; țările baltice; patru din cele șase republici ale fostei Iugoslavii; Albania, Finlanda și Suedia. România, care a aderat la NATO în 2004, este menționată ca fiind „direct vizată” de cererile lui Vladimir Putin . Calendarul discuțiilor și reacția europeană, potrivit surselor citate Se preconizează că Whitcoff și Kushner se vor întâlni cu oficiali ucraineni și europeni la Berlin, pe 19 noiembrie, pentru a discuta garanțiile de securitate postbelice pentru Kiev. Ulterior, atenția ar urma să se îndrepte către o nouă rundă de negocieri Rusia–Ucraina, cu medierea SUA, și către întâlniri cu participare europeană. În același timp, liderii UE ar fi respins propunerile americane, deși unii ar fi luat în calcul scenariul în care Ucraina, dacă acceptă, ar adera la NATO cu granițe modificate, potrivit surselor Bloomberg. Context: cereri similare înainte de invazia din 2022 și limita juridică invocată Digi24 notează că Moscova a impus condiții similare în decembrie 2021, cu câteva săptămâni înainte de invazia pe scară largă în Ucraina. În plus, sunt amintite informații atribuite ziarului The Telegraph despre solicitări privind renunțarea NATO la extinderea spre est și reducerea cooperării cu Ucraina și alte state post-sovietice, prezentate de delegația rusă drept „garanții de securitate”. În contrapunct, articolul indică faptul că statutul NATO, la articolul 10, consacră politica „ușilor deschise”, iar intervenția unei terțe părți în procesul de aderare nu este prevăzută. [...]

Germania și Marea Britanie resping public criticile SUA față de loviturile ucrainene în adâncimea Rusiei , o divergență care expune tensiuni între aliații NATO privind strategia militară a Kievului și, implicit, direcția sprijinului occidental, potrivit Kyiv Post . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a reacționat dur după ce Elbridge Colby, subsecretar american al Apărării pentru politici, a pus sub semnul întrebării eficiența campaniei ucrainene de lovituri cu rază lungă pe teritoriul Rusiei. Colby a susținut că atacurile asupra instalațiilor petroliere și a infrastructurii comerciale ruse nu ar fi adus războiul mai aproape de final și ar putea întări determinarea Moscovei de a continua luptele. Pistorius a apărat dreptul Ucrainei de a lovi ținte rusești care susțin efortul de război, în contextul în care Rusia continuă bombardarea infrastructurii civile ucrainene. „A critica lovituri de acest fel în Rusia pentru a distruge ținte strategice militare și folosite militar” este „un lucru destul de stupid”, a declarat Pistorius, citat de publicație. În aceeași intervenție, ministrul german a cerut ca atenția să se mute de la criticarea loviturilor ucrainene la condamnarea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice și de utilități din Ucraina. „În loc să criticăm asta, ar trebui mai degrabă să criticăm și să vorbim despre loviturile teroriste în fiecare noapte și în fiecare zi asupra... infrastructurii de energie, apă și încălzire din Ucraina. Acesta este un fel de terorism”, a spus Pistorius. Londra: loviturile „în adâncime” slăbesc capacitățile Rusiei Și secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a susținut campania Ucrainei, afirmând că loviturile în interiorul Rusiei au contribuit la slăbirea capacităților militare ale Moscovei, „cumpărând timp” și „salvând vieți”, conform relatării. Washington: „spectacol”, nu instrument eficient de încheiere a războiului Colby a descris o parte a loviturilor ucrainene ca fiind mai degrabă un „spectacol” decât o metodă eficientă de a opri războiul sau de a încetini avansul Rusiei pe linia frontului. „Deși conversația publică se concentrează pe spectacolul loviturilor în adâncime concepute pentru a provoca durere populației ruse, evaluarea noastră este că astfel de lovituri nu au fost eficiente în a conduce la un final al războiului și nici nu contribuie la stoparea avansurilor Rusiei pe front”, a declarat Colby. Poziția Kievului: răspuns „de două sau trei ori” mai puternic Ministrul ucrainean al Apărării, Yevhen Khmara, a susținut la Bruxelles că operațiunile Ucrainei pe teritoriul Rusiei sunt un răspuns legitim la atacurile continue ale Moscovei. El a invocat, între altele, atacul Ucrainei asupra podului construit de Rusia care leagă Crimeea ocupată de Rusia . „Vreau ca Federația Rusă să primească un semnal clar: pentru fiecare lovitură pe care o lansează împotriva teritoriului nostru, vom răspunde de două sau trei ori mai puternic. Și avem dreptul să ne apărăm”, a spus Khmara. Divergența de poziții, exprimată public la nivel înalt după reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei de la sediul NATO din Bruxelles, indică o dezbatere în interiorul alianței despre ce tip de acțiuni militare sunt considerate utile și legitime — o discuție cu potențial impact asupra modului în care este calibrat sprijinul pentru Ucraina în perioada următoare. [...]

Scurgerile a circa 15 milioane de documente interne pun din nou presiune pe Deutsche Bank și pe conducerea sa, iar reacția pieței a fost imediată: acțiunile au scăzut cu peste 6% , potrivit Digi24 . Materialele, analizate de un consorțiu internațional de presă, sugerează că banca ar fi ignorat avertismente legate de clienți controversați pentru a-și proteja profiturile, readucând în prim-plan riscuri de conformitate și potențiale consecințe de reglementare. Ce arată documentele și de ce contează pentru investitori Investigația „Inside Deutsche Bank” se bazează pe documente interne care includ e-mailuri, investigații interne, procese-verbale ale ședințelor conducerii, dosare de conformitate și conversații între angajați. Potrivit relatărilor citate, acestea oferă o perspectivă asupra mandatului directorului general Christian Sewing, aflat la conducere din 2018 și asociat cu eforturile de redresare financiară ale băncii. În comunicările interne, susțin autorii investigației, ar reieși că Sewing ar fi încurajat asumarea unor riscuri mai mari, ar fi criticat mecanismele de conformitate și ar fi ținut ascunse anumite probleme față de acționari. În paralel, documentele ar indica manipulări contabile și raportări financiare care „ar putea induce în eroare investitorii”, conform textului. Legături cu Epstein, Trump și expunerea pe Rusia Scurgerile readuc în discuție relațiile băncii cu Jeffrey Epstein și Donald Trump, dar și activitatea comercială în Rusia înainte de invazia din Ucraina din 2022. Printre elementele punctuale menționate: banca ar fi procesat plăți suspecte de aproape 600 de milioane de dolari (aprox. 2,8 miliarde lei) legate de Epstein, o sumă despre care se afirmă că este mai mare decât se știa anterior; Deutsche Bank ar fi divulgat din greșeală un document fiscal al lui Trump în 2017 și nu ar fi informat Casa Albă despre această eroare; banca a întrerupt relația cu Trump în 2021; ar fi existat o abordare „ambițioasă” privind afacerile în Rusia, inclusiv cu oligarhi, chiar până la invazia din 2022, în pofida rezervelor exprimate intern. În documente apare și existența unei liste cu aproximativ 50 de clienți considerați „sensibili” din cauza legăturilor cu guvernul rus; sunt menționați Gazprom, Sibur și Oleg Deripaska. Reacția conducerii și poziția băncii Președintele Deutsche Bank, Alexander Wynaendts, și-a exprimat sprijinul pentru CEO-ul Christian Sewing, potrivit relatărilor citate. Declarația sa este redată astfel: „Pe durata mandatului meu, nu am văzut nicio decizie a lui Christian Sewing cu care să nu fiu de acord.” Deutsche Bank a transmis că „regretă relația sa din trecut” cu Epstein și că a făcut „investiții considerabile” pentru întărirea controalelor. Totodată, banca a susținut că problemele invocate în rapoarte „datează de mulți ani” și că între timp și-a consolidat măsurile de control. Într-o altă poziție citată, banca afirmă că nu se așteaptă la un impact financiar semnificativ: „Având în vedere caracterul istoric al acestor chestiuni, nu se preconizează ca un eventual impact financiar să fie semnificativ, dacă va exista vreun impact.” Ce urmează: întrebări de reglementare și risc de noi dezvăluiri Pe fondul scurgerilor, un membru al Parlamentului European l-a invitat pe Sewing să se prezinte în fața forului pentru a răspunde la întrebări. În plus, un analist citat (Jochen Stanzl, Consorsbank) avertizează că volumul mare de documente ridică semne de întrebare despre ce ar mai putea apărea, iar pe termen scurt incertitudinea tinde să apese pe prețul acțiunilor. Contextul de conformitate rămâne sensibil: Digi24 notează că banca a încercat ani la rând să-și refacă reputația după sancțiuni și nereguli, iar din 2012 ar fi plătit 18,6 miliarde de euro (aprox. 93 miliarde lei) pentru soluționarea unor litigii și acuzații privind încălcarea normelor de conduită. De asemenea, instituția a fost vizată în acest an de trei percheziții ale autorităților germane, iar în 2021 a încheiat un acord de amânare a urmăririi penale cu Departamentul de Justiție al SUA. [...]

Criticile presei financiare internaționale pun sub semnul întrebării credibilitatea mesajului economic al Kremlinului la summitul APEC din China, unde Vladimir Putin a prezentat o imagine optimistă a economiei ruse, potrivit Mediafax . Bloomberg a catalogat declarațiile drept „fantezii”, iar Financial Times a relatat că, pe parcursul discursului, sala s-a golit vizibil. În analiza citată, Bloomberg contrazice afirmațiile liderului de la Kremlin și notează că Germania rămâne cea mai mare economie din Europa în termeni de PIB nominal, în timp ce economia Rusiei încetinește. Publicația indică și un contrast între retorica oficială și dinamica recentă a economiei. Pe partea de date, Mediafax menționează că, potrivit Rosstat, creșterea PIB-ului Rusiei în trimestrul al treilea a fost de 1% în termeni anuali, în scădere de la 1,3% în trimestrul al doilea, informație atribuită de articol canalului Nexta. În plus, în industria de rafinare a petrolului, volumul producției ar fi scăzut cu 18% în perioada iulie–septembrie, cea mai abruptă contracție trimestrială din 2020, conform aceleiași surse. Ce a susținut Putin și ce a omis, potrivit articolului Discursul, ținut miercuri, a inclus o listă de „succese” economice pe care Putin le-a prezentat drept argumente pentru reziliența Rusiei. Printre acestea, el a afirmat că Rusia ar ocupa primul loc în Europa ca dimensiune a economiei, că PIB-ul a crescut cu peste 10% și că inflația este „sub control”. În contrapondere, Mediafax consemnează că experții citați au remarcat absența unor teme sensibile din discurs, precum rafinăriile distruse, podul avariat din Crimeea și previziuni economice pesimiste asociate războiului din Ucraina. Miza economică a vizitei în China Potrivit articolului, Putin a venit la summit cu o delegație numeroasă, cu obiectivul de a atrage afaceri din Asia. În același context, este amintit că liderul rus a încercat anterior, fără succes, să ajungă la un acord cu Beijingul privind livrările de gaze pe o rută din Siberia. Summitul APEC din China, desfășurat miercuri și joi, include și o întâlnire între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin, despre care articolul spune că este urmărită atent la nivel global. Oficial, discuțiile ar urma să vizeze economia și neproliferarea nucleară, însă experții citați anticipează că pot apărea și subiecte precum războaiele din Ucraina și Iran sau tensiunile economice. [...]

Ucraina cere ca summitul Trump–Xi–Putin să nu producă o „înțelegere” peste capul Kievului , mizând pe influența Washingtonului și Beijingului asupra Moscovei pentru a forța încheierea războiului, potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost transmis de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha , într-o conferință de presă comună cu omologul său portughez, Paulo Rangel, conform Ukrinform, citat de publicație. Sîbîha a spus că Ucraina „speră și se așteaptă” ca discuția dintre președintele SUA Donald Trump, liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin să aibă ca „ton” presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul. În același timp, șeful diplomației ucrainene a avertizat că, indiferent de subiectele abordate la întâlnire, „nu pot fi luate decizii privind Ucraina” fără participarea Kievului. El a cerut ca Trump și Xi să evite să-i ofere lui Putin impresia falsă că lumea revine la o ordine bazată pe „sfere de influență” (adică aranjamente între marile puteri care împart zone de control, fără consultarea statelor afectate). Contextul summitului și riscul unei negocieri fără Ucraina Potrivit materialului, Putin s-a întâlnit deja cu Xi la Shenzhen înaintea summitului trilateral programat pentru joi cu Trump. Întâlnirea a alimentat îngrijorări că cei trei lideri ar putea discuta viitorul Ucrainei fără Kiev sau fără lideri europeni, ceea ce ar putea readuce în prim-plan logica „sferelor de influență”. Publicația notează că Washingtonul a transmis inițial semnale că Ucraina ar putea să nu fie pe agenda discuțiilor, însă Trump a spus ulterior că subiectul va fi abordat. Ce mai intră pe agenda discuțiilor Pe lângă Ucraina, discuțiile trilaterale sunt așteptate să includă, potrivit articolului: războiul din Iran; dezarmarea nucleară, în contextul expirării, în februarie, a unui tratat SUA–Rusia privind armele nucleare. În declarații citate de Kyiv Post , Putin a descris summitul drept potențial „foarte util”, pledând pentru dialog „mai degrabă decât ultimatumuri”. Separat, Trump a spus că ia în calcul întâlniri unu-la-unu cu Putin și cu liderul nord-coreean Kim Jong Un la Shenzhen, deși secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, nu a confirmat existența unei întâlniri planificate cu Kim. Presiunea sancțiunilor rămâne în joc În marja reuniunii APEC din Shenzhen, premierul canadian Mark Carney a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei vor continua să crească atât timp cât războiul din Ucraina continuă, mai notează publicația. [...]

Summitul tripartit SUA–China–Rusia de la Shenzhen ridică miza APEC și amplifică riscul de „aranjamente” geopolitice cu efecte economice după ce Donald Trump a ajuns miercuri în China pentru întâlnirea programată joi cu Xi Jinping și Vladimir Putin, potrivit News . Trump a sosit la Shenzhen cu Air Force One, după o primă etapă a turneului asiatic la un summit ASEAN în Filipine. La coborârea din avion, el a fost întâmpinat de Xi Jinping, un gest rar din partea liderului chinez, care se deplasează „rareori” la aeroport pentru a primi lideri străini. Publicația notează că Xi i-a întors astfel un favor făcut de Trump în septembrie, în Statele Unite. Deși Trump urma să participe miercuri și joi la summitul celor 21 de membri ai Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) , reuniunea regională este „puternic eclipsată” de întâlnirea de joi după-amiază dintre cei trei lideri. Miza este urmărită atent în contextul „crizelor multiple” globale și al temerilor unor actori precum Ucraina, Europa sau Taiwanul privind posibile înțelegeri în defavoarea lor. Întâlnirea Xi–Putin, înaintea discuțiilor în trei Vladimir Putin a ajuns la Shenzhen înaintea președintelui american, în noaptea de marți spre miercuri. Miercuri, liderul de la Kremlin a petrecut deja „peste două ore” cu Xi Jinping, la un dejun, însă nu au fost comunicate informații despre conținutul discuțiilor. Potrivit Kremlinului, planul inițial era ca Xi și Putin să discute: în prezența delegațiilor, despre cooperare în domenii precum energia, inteligența artificială (AI) și finanțele; apoi, într-un format restrâns, despre teme de politică externă, inclusiv Ucraina și Peninsula Coreeană. Într-un discurs rostit miercuri dimineață la Shenzhen, Putin a spus despre întâlnirea de joi cu Trump și Xi că se așteaptă să fie „o mare utilitate”. De ce contează pentru economie și companii Dincolo de agenda formală APEC, întâlnirea trilaterală poate influența așteptările privind stabilitatea geopolitică și, implicit, riscurile pentru comerț, energie și piețe financiare. În material nu sunt oferite detalii despre eventuale decizii sau acorduri, iar conținutul discuțiilor Xi–Putin nu a fost făcut public. Prezența lui Putin la APEC este prezentată ca o revenire la o reuniune diplomatică alături de lideri occidentali după aproape cinci ani, un element care adaugă greutate politică și, potențial, economică întâlnirilor de la Shenzhen. [...]