Știri
Știri din categoria Externe
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, respinge ideea ca Rusia să influențeze alegerea interlocutorului european în negocierile despre Ucraina, după ce Vladimir Putin l-a indicat pe fostul cancelar german Gerhard Schröder drept „mediator” preferat, potrivit News. Mesajul ei vizează o linie de reglementare politică: UE nu acceptă ca Moscova să „desemneze” negociatori „în numele nostru”.
Kallas a argumentat că Schröder a avut legături directe cu companii rusești de stat, ceea ce, în opinia ei, explică de ce Putin îl preferă.
„Gerhard Schröder a fost un lobbyist al întreprinderilor publice ruse, aşa că vedem clar de ce Putin îl vrea.”
Șefa diplomației europene a respins explicit ideea ca Rusia să primească un rol în stabilirea reprezentării europene în eventuale discuții.
„N-ar fi prea înţelept să i se dea Rusiei dreptul de a desemna un negociator în numele nostru.”
Putin a fost întrebat sâmbătă care este candidatul său favorit pentru reluarea dialogului cu europenii și a răspuns că îl preferă „personal” pe Gerhard Schröder, fost cancelar german și fost lider al Partidului Social Democrat (SPD), aflat la putere în perioada 1998–2005. Schröder are 82 de ani și, potrivit informațiilor citate, a rămas de circa 20 de ani un susținător loial al liderului de la Kremlin.
Refuzul lui Schröder de a condamna invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022 a atras critici din partea SPD, partid care este în prezent minoritar în coaliția cancelarului Friedrich Merz.
Întrebată dacă ar fi oportun ca UE să discute direct cu Putin, Kallas a răspuns prudent, indicând că, înainte de orice contact cu Rusia, este necesară o poziționare internă comună la nivel european.
„Înainte de a discuta cu Rusia, trebuie să discutăm între noi despre ceea ce vrem să vorbim cu ei.”
Recomandate
Absența premierului Nikol Pașinian de la summitul Uniunii Economice Eurasiatice (UEA) de la Astana riscă să adâncească fricțiunile politice cu Moscova, într-un moment în care Armenia încearcă să-și păstreze accesul la mecanismele economice ale blocului, dar să avanseze simultan pe agenda de apropiere de Uniunea Europeană , potrivit Adevărul . Pașinian a anunțat că nu va participa la reuniunea UEA din 28–29 mai, invocând campania electorală pentru alegerile parlamentare din 7 iunie și agenda internă încărcată. Armenia va fi reprezentată de vicepremierul Mher Grigoryan, iar premierul a spus că i-a informat din timp pe Vladimir Putin și pe președintele Kazahstanului despre decizie, conform News.az. Schimb de replici după criticile lui Putin Decizia vine pe fondul tensiunilor recente dintre Erevan și Moscova. După parada Victoriei de la Moscova , la care Pașinian nu a participat, Vladimir Putin a criticat Armenia și a sugerat că aceasta se îndepărtează treptat de Rusia, indicând că Erevanul ar trebui să organizeze un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană și ieșirea din UEA. Putin a comparat situația cu alte evoluții geopolitice din spațiul ex-sovietic și a avertizat asupra posibilelor consecințe ale unor astfel de decizii, potrivit relatării. Pașinian: fără „divorț”, dar cu reforme și apropiere de UE În replică, Pașinian a respins ideea unei „despărțiri” de Rusia și a insistat că Armenia rămâne membru activ al UEA și participă la luarea deciziilor în cadrul uniunii. „Nu sunt de acord cu termenul de ‘divorț’. Încurcăm relațiile interstatale cu căsătoria. Armenia se ghidează în relațiile interstatale după logica interstatală. Suntem membri cu drepturi depline ai UEA. Și atâta timp cât suntem membri ai UEA, participăm pe deplin la luarea tuturor deciziilor.” Totodată, premierul a confirmat că Armenia va continua reformele și apropierea de Uniunea Europeană, în paralel cu menținerea angajamentelor în UEA, descriind relația cu Rusia drept una aflată într-o „transformare inevitabilă”, cu obiectiv declarat de stabilitate și dezvoltare internă. [...]
Miniștrii de Externe ai UE au convenit politic noi sancțiuni care îi vizează pe coloniști israelieni acuzați de violențe împotriva palestinienilor în Cisiordania ocupată , după ce Ungaria și-a ridicat veto-ul care blocase măsura luni de zile, potrivit TVR Info . Decizia a fost posibilă în contextul schimbării politice de la Budapesta: sancțiunile fuseseră blocate de fostul premier Viktor Orbán , însă victoria lui Peter Magyar în alegeri a permis obținerea acordului politic la nivelul UE. Din perspectiva impactului de reglementare, acordul deschide calea pentru aplicarea unor măsuri restrictive europene împotriva unor persoane și entități israeliene asociate cu violențe în Cisiordania, după o perioadă prelungită de blocaj instituțional. Israelul a criticat public decizia. Ministrul israelian de Externe a declarat, pe o platformă de socializare: „Uniunea Europeană a ales, într-un mod arbitrar şi politic, să impună sancţiuni asupra unor cetăţeni isralieni şi entităţi israeliene din cauza vederilor lor politice şi fără niciun fundament.” TVR Info nu precizează în material ce formă vor lua sancțiunile și nici calendarul de implementare, menționând doar existența unui „acord politic” între miniștrii de externe ai statelor membre. [...]
UE reia accesul preferențial al Siriei pe piața europeană , prin restabilirea unui acord de cooperare suspendat din 2011, ceea ce poate relaxa direct restricțiile la import pentru o serie de produse siriene, inclusiv petrol și metale prețioase, potrivit Agerpres . Decizia a fost convenită luni de miniștrii de externe ai statelor membre, reuniți la Bruxelles, prin Consiliul Uniunii Europene . Consiliul a descris mișcarea drept „un pas important către consolidarea relațiilor bilaterale dintre UE și Siria”. Ce se schimbă pentru comerț: produse vizate de relaxarea restricțiilor Restabilirea acordului de cooperare ar urma să ridice restricțiile la importul unor bunuri siriene, între care: petrol și produse petroliere; aur, metale prețioase și diamante. Context: sancțiuni ridicate și reintegrarea Siriei În știre se arată că majoritatea sancțiunilor occidentale împotriva Siriei au fost ridicate anul trecut, în condițiile în care țara urmărește o reintegrare mai amplă în comunitatea internațională sub președintele Ahmed al-Sharaa , liderul alianței care l-a înlăturat pe Bashar al-Assad la finalul lui 2024. Acordul UE–Siria fusese suspendat în 2011, după ce revolta împotriva lui Assad a degenerat într-un război civil care, potrivit materialului, a durat 14 ani. De ce contează decizia, din perspectiva UE Consiliul UE a transmis că decizia „transmite un semnal politic clar” privind angajamentul Uniunii de a relua relația cu Siria și de a sprijini redresarea economică a acesteia. În practică, reluarea cadrului de cooperare poate deschide din nou canale comerciale pentru bunuri care au fost anterior limitate de regimul de restricții. [...]
Președintele Finlandei cere ca Europa să pregătească discuții directe cu Rusia , pe fondul riscului ca linia Washingtonului față de Moscova și Kiev să nu mai coincidă cu interesele europene, potrivit Focus . Mesajul lui Alexander Stubb mută accentul pe coordonarea internă a UE și a principalelor capitale europene, într-un moment în care arhitectura de securitate a continentului rămâne dependentă de deciziile SUA. Într-un interviu acordat publicației italiene Corriere della Sera , Stubb a spus că „este timpul să începem discuții cu Rusia”, deși a admis că nu știe când s-ar putea întâmpla acest lucru. El a argumentat că, dacă politica americană față de Rusia și Ucraina nu este în interesul Europei, atunci europenii „trebuie să se implice direct”. Cine ar putea deschide canalul și ce condiție pune Helsinki Stubb a afirmat că liderii europeni au discutat deja „cine va stabili contactul”, însă decizia nu este luată. În viziunea sa, cheia este alinierea între statele europene, cu un nucleu de coordonare care să includă în special: Germania, Franța, Italia, Marea Britanie și Polonia; statele nordice și baltice care au frontieră cu Rusia. Formatul rămâne deschis, potrivit președintelui finlandez: ar putea fi fie un emisar special, fie „un grup de șefi de stat și de guvern”. Trei scenarii pentru război și un semnal despre calendar În aceeași intervenție, Stubb a descris trei posibile evoluții ale războiului din Ucraina: continuarea conflictului, o încetare a focului urmată de un acord de pace sau „colapsul uneia dintre părți”, pe care îl consideră mai probabil în cazul Rusiei. Totodată, el a indicat o limitare importantă privind perspectiva negocierilor: „Cred că posibilitatea unei păci cel puțin pentru acest an nu este pe masă.” Mesajul sugerează că, dincolo de discuția despre „cine vorbește cu Moscova”, miza imediată pentru Europa este să-și construiască o poziție comună și un mecanism de reprezentare, înainte ca eventuale schimbări de politică la Washington să forțeze decizii rapide în capitalele europene. (Materialul este atribuit de Focus agenției dpa.) [...]
Uniunea Europeană pregătește extinderea sancțiunilor asupra unor noi zone sensibile ale economiei rusești, de la transportul petrolului și sectorul bancar până la comerțul cu cereale din teritorii ocupate , potrivit Digi24 , care citează informații publicate de Politico despre discuțiile pentru al 21-lea pachet de măsuri restrictive. Pe lângă componenta economică, pachetul ar urma să includă și sancțiuni cu încărcătură simbolică și politică, prin vizarea patriarhului Kirill , șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, precum și a unor preoți. În trecut, Ungaria condusă de Viktor Orbán s-a opus sancționării reprezentanților Bisericii Ortodoxe Ruse, notează Politico, însă contextul politic de la Budapesta s-a schimbat după alegerile din aprilie, în urma cărora Orbán și-a pierdut funcția. Ce măsuri sunt discutate în pachetul 21 Potrivit informațiilor prezentate de Politico și preluate de Digi24, discuțiile includ: sancțiuni împotriva companiilor care comercializează cereale din teritoriile ucrainene aflate în prezent sub control rusesc; extinderea sancțiunilor asupra „flotei fantomă” care transportă petrol rusesc (rețea de nave folosite pentru a ocoli restricțiile), inclusiv reluarea discuțiilor privind interzicerea deservirii acestor nave în porturile europene – o măsură blocată anterior de Grecia și Malta; includerea pe lista sancțiunilor a unor noi bănci rusești și a unor întreprinderi din complexul militar-industrial. De ce contează: presiune pe finanțare și pe logistica exporturilor Miza economică a pachetului este să îngusteze canalele prin care Rusia își finanțează efortul de război: accesul la servicii portuare pentru transporturile de petrol, funcționarea unor bănci și activitatea unor companii conectate la industria militară. Un diplomat citat de Politico afirmă că, în evaluarea conducerii UE, economia rusă ar fi într-o situație „cea mai gravă de la începutul războiului”, ceea ce ar justifica intensificarea presiunii. Calendar și context: discuții la început, alte sancțiuni anunțate pe 11 mai Politico precizează că negocierile pentru al 21-lea pachet sunt într-o fază incipientă. Separat, șefa diplomației europene, Kaya Kallas, ar urma să anunțe pe 11 mai noi sancțiuni împotriva persoanelor implicate, potrivit datelor UE, în deportarea copiilor din teritoriile ucrainene ocupate. Cel mai recent pachet de sancțiuni, al 20-lea, a fost aprobat la sfârșitul lunii aprilie. Digi24 mai notează că adoptarea lui a fost întârziată față de planul inițial (februarie), după ce Ungaria s-a opus și a cerut, înainte, restabilirea livrărilor prin conductele de petrol „Druzhba”. [...]
Volodimir Zelenski condiționează orice discuție directă cu Vladimir Putin de prelungirea încetării focului și de un „format” de negociere care să poată livra garanții de securitate , pe fondul acuzațiilor că Rusia nu a respectat armistițiul pe linia frontului, relatează Euronews . Reacția liderului de la Kiev vine după ce președintele rus a susținut că invazia din Ucraina „se apropie de sfârșit”. Zelenski spune că Ucraina este pregătită să continue armistițiul și după expirarea acestuia în noaptea de luni spre marți, dar numai dacă Moscova acceptă același lucru. „Putin declară acum că este în sfârșit pregătit pentru întâlniri concrete. (...) Trebuie să găsim un format adecvat. Trebuie să punem capăt acestui război și să garantăm o securitate durabilă.” Armistițiu „pe hârtie”, lupte pe front Deși, potrivit lui Zelenski, Rusia s-a abținut de la bombardamente cu drone și rachete asupra orașelor ucrainene, el acuză că armistițiul de trei zile nu a fost respectat pe linia frontului, unde atacurile au continuat, inclusiv cu drone. În acest context, președintele ucrainean avertizează că, dacă Moscova nu va dori prelungirea încetării focului, Ucraina va răspunde „în oglindă” la orice atac. Armistițiul de trei zile, intermediat de Statele Unite, este valabil în perioada 9–11 mai, conform informațiilor din articol. Atacuri cu drone și răniți, în pofida încetării focului Datele Forțelor aeriene ucrainene indică o scădere a atacurilor cu drone cu rază lungă de acțiune de la începutul armistițiului, însă autoritățile au raportat cel puțin nouă răniți. Printre cazurile menționate: în regiunea Dnipropetrovsk, o fetiță de trei ani a fost rănită într-un atac cu drone în districtul Sinelnikove și a fost spitalizată în „stare stabilă”; tot în Dnipropetrovsk, un salvator de 23 de ani a fost rănit după ce o dronă rusească i-a atacat vehiculul, potrivit Ministerului ucrainean de Interne; patru persoane au fost rănite în regiunea Herson, inclusiv un tânăr de 19 ani și un angajat al municipalității de 53 de ani; în regiunea Nikolaev, un vehicul civil ar fi fost atacat cu o dronă, fiind răniți un bărbat de 68 de ani și o femeie de 63 de ani; în regiunea Zaporojie, un bărbat de 52 de ani a fost rănit într-un atac cu drone. În esență, poziția Kievului leagă perspectiva unor negocieri directe de un cadru practic de discuție și de o încetare a focului verificabilă, în condițiile în care, pe teren, autoritățile ucrainene susțin că atacurile nu s-au oprit complet. [...]
