Știri
Știri din categoria Externe
Germania alocă peste 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) pentru infrastructura unor centre de pregătire militară în Ucraina, într-un demers al Uniunii Europene care urmărește să mențină armata ucraineană în stare de pregătire operațională pe termen lung, inclusiv după un eventual acord de pace cu Rusia, potrivit Antena 3.
Suma, echivalentă cu 11,7 milioane de dolari, ar acoperi „amenajarea integrală a infrastructurii unui întreg complex de antrenament”, a indicat la Kiev ministrul german al apărării, Boris Pistorius, citat de dpa, potrivit Agerpres.
Finanțarea este parte dintr-o inițiativă a UE de înființare a unor centre de pregătire militară în Ucraina. Miza operațională, conform declarațiilor lui Pistorius, este ca aceste centre să contribuie la menținerea capacității de luptă a armatei ucrainene și la consolidarea descurajării (capacitatea de a preveni un atac prin costurile pe care le-ar impune agresorului).
În același context, ministrul german a prezentat inițiativa ca pe „încă un pas” în pachetul mai larg de măsuri europene de sprijin pentru Ucraina.
Germania a instruit până acum aproape 27.000 de soldați ucraineni pe teritoriul său, a mai spus Pistorius.
Tot la Kiev, părțile au semnat un memorandum pentru lansarea programului comun „Brave Germany”, orientat spre dezvoltarea de tehnologii de apărare, inclusiv drone cu rază de acțiune între 100 km și peste 1.500 km.
Ministrul ucrainean al apărării, Mihailo Fedorov, citat de presa de la Kiev, a afirmat:
„Germania este astăzi principalul furnizor internaţional de asistenţă în domeniul apărării pentru Ucraina. Sprijinul german reprezintă aproximativ o treime din totalul ajutorului extern primit de ţara noastră. Suntem foarte recunoscători.”
Recomandate
Semnalul de „pace” transmis de Vladimir Putin rămâne condiționat de o negociere directă Rusia–Ucraina , fără a indica pași concreți sau un calendar, potrivit HotNews , care citează Reuters. Declarația a fost făcută joi, în cadrul unui forum economic organizat în Extremul Orient al Rusiei , unde președintele rus a spus că vede o posibilitate de a ajunge la un acord care să pună capăt războiului din Ucraina. „Există o șansă? În opinia mea, da, există.” În același context, Putin a susținut că soluția trebuie să vină de la „țările implicate în conflict – Rusia și Ucraina”, formulare care indică o poziționare pe linia negocierilor bilaterale, fără a detalia rolul altor actori internaționali sau condițiile unui eventual acord. Din perspectiva impactului, mesajul contează mai ales ca semnal politic către piețe și parteneri externi, însă, pe baza informațiilor din material, nu rezultă elemente operaționale (inițiere de discuții, propuneri, concesii) care să schimbe imediat evaluarea riscului geopolitic asociat conflictului. [...]
Amenințarea lui Dmitri Medvedev cu un „atac direct” asupra unor obiective din Germania ridică riscul unei escaladări care ar putea afecta logistică militară și infrastructură critică europeană , pe fondul disputei dintre Berlin și Moscova privind o tentativă de atac cu dronă la aeroportul Leipzig/Halle , potrivit Agerpres . Vicepreședintele Consiliului Securității Rusiei a transmis, într-o declarație pe Telegram, că „toți contractorii de apărare care lucrează pentru Ucraina” ar trebui vizați, alături de „alte câteva locuri din Berlin”. Medvedev este descris ca fiind cunoscut pentru retorica dură. Tensiunile au crescut după ce autoritățile germane au anunțat marți că Rusia este responsabilă pentru o dronă încărcată cu explozibili descoperită pe 4 august în apropierea unui avion de marfă ucrainean, la aeroportul din estul Germaniei. Leipzig/Halle este prezentat ca un centru important pentru livrarea de arme, iar Germania este cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina. Reacția Germaniei și poziția Rusiei Ca răspuns la incident, Germania a decis: închiderea consulatului general al Rusiei din Bonn; rezilierea contractului de închiriere al Casei Ruse, instituție culturală rusă din centrul Berlinului. Rusia a negat implicarea în incident, dar a anunțat că va impune contramăsuri după decizia Berlinului. Medvedev a acuzat autoritățile germane că ar fi „inventat” atacul eșuat și a susținut că nu există dovezi care să sprijine afirmațiile Germaniei. În același mesaj, el a calificat „actuala conducere germană” drept „neonazistă” și „extrem de rusofobă”, iar incidentul drept o „provocare” care ar servi intereselor Ucrainei. [...]
Reacția coordonată a UE și NATO ridică miza de securitate după ce Germania a acuzat oficial Rusia pentru incidentul cu dronă de pe aeroportul din Leipzig, iar următorii pași urmează să fie discutați de miniștrii de Externe ai Uniunii, potrivit Biziday . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a spus că „dovezile sunt clare” și a salutat măsurile anunțate de Berlin, adăugând că Alianța „va continua să își consolideze capacitatea de a descuraja și apăra toți aliații împotriva oricărei amenințări – inclusiv a acțiunilor maligne precum cele observate la Leipzig și în alte părți ale Alianței”. UE: solidaritate cu Germania și mesaj de „răspuns clar” la atacuri hibride Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a afirmat că a discutat cu cancelarul Merz despre „atacul hibrid” de la Leipzig și a transmis că UE este „pe deplin solidară cu Germania”. Ea a susținut că guvernul german „a luat măsuri ferme” și că „atacurile hibride nu vor trece fără un răspuns clar”, acuzând Rusia că încearcă să semene „neîncredere și frică” în societățile europene. În același mesaj, a reiterat sprijinul pentru Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”. Președintele Consiliului European, António Costa, a condamnat „în termenii cei mai duri” tentativa de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig și a cerut Rusiei să oprească războiul de agresiune împotriva Ucrainei, subliniind, la rândul său, solidaritatea UE cu Germania. Următorii pași: discuții la reuniunea miniștrilor de Externe ai UE Ministrul polonez de Externe a susținut poziția Germaniei și a indicat că miniștrii de Externe ai UE vor discuta „următorii pași” la reuniunea lor din Irlanda, programată marți și miercuri. În același context, Donald Tusk a spus că Rusia „nu va câștiga acest război”. Separat, viceprim-ministrul și ministrul de Externe al Ungariei, Anita Orbán, a declarat că Budapesta este „profund îngrijorată” de creșterea „numărului și intensității” activităților hibride rusești pe teritoriul european. Mesajele statelor: avertismente către Moscova și sprijin pentru Berlin Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a avertizat că Rusia încearcă să intimideze și să submineze sprijinul pentru Ucraina, dar „nu va reuși”, afirmând solidaritatea deplină cu Germania. Și alți lideri europeni au transmis mesaje similare: președintele Lituaniei a vorbit despre „deplină solidaritate”, iar oficiali suedezi au spus că „suntem uniți” și vor continua să apere „aliatul și vecinul” lor. Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a susținut acțiunile Germaniei și a legat direct incidentul de securitatea colectivă: „Securitatea aliaților noștri este securitatea noastră, a tuturor”. Informațiile sunt relatate de Biziday, care citează The Guardian . [...]
UE pune pe masă finanțarea Ucrainei și posibile noi sancțiuni , într-o reuniune care poate influența atât fluxurile de bani către Kiev, cât și cadrul de sancțiuni cu impact direct asupra piețelor europene, potrivit Agerpres . Miniștrii de externe și ai apărării din Uniunea Europeană se întâlnesc marți la Wicklow , la sud de Dublin, pentru discuții despre Ucraina și Orientul Mijlociu. O parte dintre oficiali au participat deja luni seara la o cină, iar pe agenda discuțiilor figurează implementarea împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat de UE Ucrainei și continuarea sprijinului pentru forțele ucrainene care se opun Rusiei. Un alt subiect anticipat este cooperarea dintre industriile de apărare din Ucraina și Uniune. Miza financiară: împrumutul UE și activele rusești blocate Șefii diplomațiilor sunt așteptați la Wicklow abia marți seara, urmând ca miercuri să discute despre susținerea Ucrainei pe viitor. În contextul în care necesitățile financiare ale Kievului sunt în creștere, sunt probabile discuții despre soarta activelor de 210 miliarde de euro ale băncii centrale a Rusiei, blocate în UE în cadrul sancțiunilor împotriva Moscovei. Pe lângă acest dosar, miniștrii de externe vor avea în vedere și alte sancțiuni, fără ca materialul să detalieze măsuri concrete sau un calendar de decizie. Apărare și Orientul Mijlociu: spațiul, Libanul și securitatea maritimă Pentru miniștrii apărării, dialogul vizează și importanța tot mai mare a spațiului în apărarea modernă, precum și situația din Orientul Mijlociu, cu accent pe Liban și securitatea maritimă. În privința Orientului Mijlociu, discuțiile urmează să includă atât situația generală din regiune, cât și criza umanitară din Fâșia Gaza și eventualitatea unor sancțiuni împotriva Israelului pentru tratamentul aplicat palestinienilor. Materialul nu precizează dacă se așteaptă concluzii sau decizii la finalul reuniunii. [...]
Posibila relaxare a restricțiilor Starlink pentru Ucraina ar muta decizia la Casa Albă , după ce Elon Musk i-ar fi transmis lui Mihailo Fedorov că este „deschis” ideii ca rețeaua de internet prin satelit să fie folosită pentru atacuri la mare distanță în interiorul Rusiei, dar numai dacă există mai întâi o decizie a administrației americane, potrivit Antena 3 . Informația este atribuită de Antena 3 unor surse „familiarizate cu discuțiile”, citate de Financial Times, și indică o posibilă schimbare de cadru: de la o limitare impusă de Musk, invocând riscul de escaladare nucleară, la o condiționare explicită de aprobarea politică a SUA. Ce ar însemna operațional pentru Ucraina Potrivit analizei citate, folosirea Starlink pentru atacuri la distanță ar putea crește precizia loviturilor asupra obiectivelor militare din Rusia și, implicit, ar putea reduce numărul atacurilor cu rachete asupra Ucrainei. Contextul menționat este dificultatea tot mai mare de a contracara aceste atacuri din cauza lipsei de interceptoare pentru sistemele antiaeriene Patriot. Discuțiile ar fi vizat, în principal, posibilitatea lovirii infrastructurii folosite pentru lansarea rachetelor balistice aflate la cel mult 200 de kilometri de granițele Ucrainei, conform surselor Financial Times. De ce ajunge decizia la Casa Albă Aceeași relatare arată că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi ridicat subiectul folosirii Starlink pentru atacuri asupra obiectivelor militare rusești în timpul unei întâlniri cu Donald Trump, la finalul lunii iulie, cerând sprijin pentru „rezolvarea problemei”. Sursele Financial Times susțin însă că liderul de la Casa Albă nu ar fi făcut nicio promisiune. Separat, surse citate anterior de The Atlantic ar fi indicat că Fedorov i-a cerut lui Musk permisiunea pentru astfel de utilizări, dar că „nu există o decizie favorabilă”. Poziția publică a lui Musk, în paralel cu discuțiile Materialul mai notează că Musk continuă să susțină necesitatea unui acord de pace între Ucraina și Rusia. Într-un interviu pentru The Economist, el a spus că frontul „nu s-a mai mișcat de doi sau trei ani” și că „în fiecare zi mor foarte mulți oameni pe linia frontului”, adăugând că războiul ar putea fi oprit doar prin concesii făcute Kremlinului. Rămâne neclar dacă „deschiderea” invocată de sursele Financial Times se va traduce într-o schimbare efectivă de politică a Starlink, în condițiile în care, potrivit acelorași informații, Musk ar condiționa orice pas de o decizie prealabilă a Casei Albe. [...]
NATO spune că nu vede o amenințare iminentă asupra unui stat membru , deși Rusia își intensifică atât atacurile asupra Ucrainei, cât și „acțiunile hibride” în Europa, potrivit Mediafax . Mesajul are relevanță directă de securitate pentru regiune și pentru mediul economic european, prin riscul de escaladare și prin presiunea pe măsurile de protecție și reziliență. Un oficial NATO a explicat că, în pofida „rezistenței foarte puternice” întâmpinate de Rusia în Ucraina, Moscova își intensifică acțiunile, inclusiv pe componenta „hibridă” – un termen folosit pentru operațiuni sub pragul războiului deschis, precum sabotaj, atacuri cibernetice, dezinformare sau presiuni indirecte. Declarațiile oficialului sunt atribuite de Mediafax agenției Reuters. „În timp ce se confruntă cu o rezistență foarte puternică din partea Ucrainei, rușii își intensifică atacurile asupra acesteia, precum și acțiunile hibride în Europa.” „În acest moment, nu observăm nicio amenințare iminentă de atac.” De ce contează: semnal de vigilență, fără alarmă oficială Poziția NATO vine după o evaluare a serviciilor secrete americane, care avertizează că Vladimir Putin ar putea „testa hotărârea” Alianței prin acțiuni limitate, chiar în timp ce războiul din Ucraina continuă. În acest context, mesajul NATO încearcă să țină echilibrul între două obiective: menținerea vigilenței și evitarea unei escaladări prin retorică de criză. Oficialul a mai spus că NATO rămâne „vigilentă” și că Alianța continuă să lucreze „non-stop” pentru securitatea cetățenilor săi, reiterând sprijinul pentru Ucraina. Context regional: avertismentul Poloniei și poziția României Declarația NATO este plasată și pe fondul avertismentului premierului polonez Donald Tusk , care a spus că Polonia și Alianța trebuie să fie pregătite pentru scenarii diferite și că o provocare rusească împotriva unui stat membru nu poate fi exclusă. În paralel, directorul CIA, John Ratcliffe , a efectuat o vizită în Rusia și a avut o întâlnire scurtă cu oficiali ai serviciilor de informații ruse, avertizând Moscova să nu recurgă la astfel de demersuri, potrivit informațiilor citate în material. În același cadru, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că ipoteza unui atac al Rusiei nu este susținută de probe în acest moment. „Există această ipoteză de escaladare din partea Rusiei, dar pentru moment nu există informații care să o susțină.” [...]
