Știri
Știri din categoria Externe
Germania alocă peste 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) pentru infrastructura unor centre de pregătire militară în Ucraina, într-un demers al Uniunii Europene care urmărește să mențină armata ucraineană în stare de pregătire operațională pe termen lung, inclusiv după un eventual acord de pace cu Rusia, potrivit Antena 3.
Suma, echivalentă cu 11,7 milioane de dolari, ar acoperi „amenajarea integrală a infrastructurii unui întreg complex de antrenament”, a indicat la Kiev ministrul german al apărării, Boris Pistorius, citat de dpa, potrivit Agerpres.
Finanțarea este parte dintr-o inițiativă a UE de înființare a unor centre de pregătire militară în Ucraina. Miza operațională, conform declarațiilor lui Pistorius, este ca aceste centre să contribuie la menținerea capacității de luptă a armatei ucrainene și la consolidarea descurajării (capacitatea de a preveni un atac prin costurile pe care le-ar impune agresorului).
În același context, ministrul german a prezentat inițiativa ca pe „încă un pas” în pachetul mai larg de măsuri europene de sprijin pentru Ucraina.
Germania a instruit până acum aproape 27.000 de soldați ucraineni pe teritoriul său, a mai spus Pistorius.
Tot la Kiev, părțile au semnat un memorandum pentru lansarea programului comun „Brave Germany”, orientat spre dezvoltarea de tehnologii de apărare, inclusiv drone cu rază de acțiune între 100 km și peste 1.500 km.
Ministrul ucrainean al apărării, Mihailo Fedorov, citat de presa de la Kiev, a afirmat:
„Germania este astăzi principalul furnizor internaţional de asistenţă în domeniul apărării pentru Ucraina. Sprijinul german reprezintă aproximativ o treime din totalul ajutorului extern primit de ţara noastră. Suntem foarte recunoscători.”
Recomandate
Ucraina a extins cadrul pentru dubla cetățenie, incluzând România , o schimbare cu impact direct de reglementare pentru românii din Ucraina și pentru cetățenii ucraineni care vor să obțină o a doua cetățenie fără să renunțe la cea ucraineană, potrivit Digi24 . Guvernul de la Kiev a adoptat pe 8 mai un decret care modifică lista statelor ai căror cetățeni dobândesc cetățenia ucraineană printr-o procedură simplificată, listă care a fost extinsă cu 29 de țări. Anterior, lista includea doar cinci state: Canada, Germania, Polonia, SUA și Cehia. Ce se schimbă în practică Conform noii legislații menționate în articol, cetățenii ucraineni pot dobândi o a doua cetățenie fără obligația de a renunța la cetățenia ucraineană. Totodată, actul normativ permite etnicilor ucraineni din statele incluse pe listă să devină cetățeni ucraineni printr-o procedură simplificată. Lista extinsă: România, între cele 29 de state adăugate Pe lângă România, decretul adaugă o serie de state europene, între care Austria, Belgia, Bulgaria, Marea Britanie, Grecia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Islanda, Spania, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Finlanda, Franța, Croația, Elveția și Suedia. Context: nemulțumiri în comunitatea românească din Ucraina Digi24 notează că avocatul ucrainean de origine română Eugen Pătraș a apreciat anterior că limitarea inițială la cinci state a fost percepută ca o subapreciere a României de către autoritățile de la Kiev, în contextul în care legea privind dobândirea și păstrarea cetățeniei ucrainene (intrată în vigoare la 16 ianuarie) a generat nemulțumiri în comunitatea românească din Ucraina. Pentru moment, articolul nu oferă detalii despre calendarul aplicării sau despre pașii administrativi concreți pentru solicitări, dincolo de existența decretului adoptat pe 8 mai. [...]
Ucraina spune că și-a stabilizat frontul și interceptează până la 90% din dronele rusești , un salt operațional care poate reduce presiunea asupra infrastructurii și a economiei pe fondul atacurilor aeriene, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile ministrului ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , făcute la Bruxelles. Sybiha a afirmat, înaintea unei reuniuni a miniștrilor de Externe din UE, că Ucraina a ieșit din „cea mai dificilă iarnă” într-o poziție militară mai bună, în mare parte datorită sprijinului occidental susținut. În același context, el a spus că apărarea antiaeriană ucraineană interceptează „până la 90%” din dronele rusești, echivalentul a „9 din 10” ținte aeriene folosite în atacuri. „Pe câmpul de luptă, am stabilizat frontul. Suntem, de asemenea, acum într-o poziție în care închidem cerul.” Presiune asupra Moscovei: „sancțiuni” pe rază lungă și lovituri asupra infrastructurii petroliere Dincolo de situația de pe front, ministrul ucrainean a indicat o intensificare a presiunii asupra Rusiei, inclusiv prin ceea ce a numit „sancțiuni speciale eficiente pe rază lungă”. Publicația notează că afirmația ar face trimitere la loviturile aproape zilnice ale Ucrainei asupra facilităților petroliere rusești din ultimele săptămâni. În acest context, Kyiv Post consemnează că președintele Volodîmîr Zelenski a spus că aceste atacuri ar fi costat Moscova 7 miliarde de dolari în acest an (aprox. 31,5 miliarde lei), până în prezent. „De asemenea, desfășurăm sancțiuni speciale foarte eficiente pe rază lungă, și ele funcționează.” Ce urmează: pace „sub conducerea SUA”, cu un rol „complementar” pentru Europa Sybiha a declarat că prioritatea Ucrainei rămâne obținerea unei „păci juste și cuprinzătoare”, în paralel cu întărirea apărării. El a subliniat că discuțiile de pace sunt „sub conducerea Statelor Unite”, dar că Europa ar putea avea un rol suplimentar, „complementar”, nu alternativ. Separat, articolul menționează că declarațiile vin în momentul în care Vladimir Putin a sugerat că războiul s-ar putea încheia curând și s-a arătat deschis negocierilor cu Europa, fără ca intențiile sale să fie clare. Totodată, șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a spus că miniștrii vor discuta mai târziu în această lună abordarea blocului privind eventuale viitoare discuții cu Rusia. [...]
Muntenegru ar putea deveni următorul stat admis în UE, însă cu „garanții” și posibile restricții temporare de vot , într-un scenariu care ar fixa reguli mai dure pentru extindere și ar influența direct modul în care vor fi tratate candidaturi mari, precum Ucraina, potrivit Libertatea . Miza pentru Bruxelles nu este atât costul integrării unei țări mici, cât precedentul instituțional: Muntenegru are puțin peste 600.000 de locuitori, iar diplomați citați în material avertizează că „ușurința” admiterii ar putea fi folosită ulterior ca argument împotriva extinderii către state mult mai mari. În același timp, majoritatea statelor membre ar considera extinderea o prioritate strategică, iar Muntenegru este prezentat ca singurul candidat cu șanse reale de aderare în următorii ani. Tratat de aderare cu clauze de sancționare și tranziție Conform informațiilor dintr-un articol al publicației sârbe Blic , statele membre au dezbătut intens propunerea de a crea un grup de lucru pentru redactarea tratatului de aderare a Muntenegrului. Deși inițial au existat rețineri din partea unor țări precum Franța, Germania și Olanda, în final s-a ajuns la un acord, iar obiecțiile ar fi vizat mai ales nevoia de reforme interne în UE, nu opoziția față de Muntenegru ca atare. În discuții apare și ideea unei perioade de tranziție în care Muntenegru ar putea avea drepturi limitate de vot în procesul decizional al UE. Separat, potrivit unor surse diplomatice citate de Jutarnji list, unele state ar susține includerea unor „garanții” în tratatul de aderare, care ar permite sancționarea Muntenegrului dacă ar exista regrese în respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii. De ce contează: precedentul pentru Ucraina și regulile extinderii Materialul notează că aderarea Muntenegrului nu ar reprezenta o povară financiară sau instituțională semnificativă pentru UE, tocmai din cauza dimensiunii reduse. Însă diplomații citați avertizează că acest element ar putea alimenta argumente împotriva țărilor candidate mai mari, precum Ucraina, a cărei populație este de aproape 100 de ori mai mare decât cea a Muntenegrului. În același timp, dimensiunea unui stat candidat este deja luată în calcul în evaluările privind impactul extinderii. Modele alternative discutate, dar fără consens În paralel, sunt menționate dezbateri despre formule noi de extindere. Un model numit „proces invers de extindere” ar presupune acceptarea unui stat candidat cu anumite restricții, urmând ca acesta să îndeplinească restul cerințelor după aderare. Ideea ar fi apărut în contextul aspirațiilor Ucrainei de a intra rapid în UE, mai ales în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia, dar nu ar fi obținut sprijin suficient. O variantă considerată mai realistă este „ integrarea treptată ”, care ar permite țărilor candidate să participe înainte de aderare la programe și proiecte ale UE (de la reuniuni la nivel înalt până la achiziții comune și inițiative în energie sau transport). Totuși, procesul de aderare rămâne, deocamdată, guvernat de regulile actuale, până la o eventuală revizuire prin consens. În acest context, jurnaliștii Blic citați în articol susțin că amânarea integrării unor state candidate în următorii doi până la patru ani ar putea afecta încrederea în politica de extindere, iar aderarea Muntenegrului ar putea fi folosită ca semnal că UE își menține direcția strategică. [...]
Ucraina cere UE să medieze un „ armistițiu aeroportuar ” care ar reduce blocajele din aviație , într-un moment în care atacurile cu drone provoacă tot mai des opriri ale activității pe aeroporturile rusești și mențin închis spațiul aerian ucrainean, potrivit Digi24 . Ministrul ucrainean de externe, Andrei Sibiga , a propus ca Uniunea Europeană să contribuie la un acord cu Rusia pentru renunțarea reciprocă la atacurile asupra aeroporturilor. Ideea a fost prezentată la reuniunea miniștrilor de externe ai statelor UE, la Bruxelles, iar conceptul vizează o încetare a loviturilor asupra infrastructurii aeroportuare de ambele părți. De ce contează: impact operațional direct în transportul aerian Sibiga a argumentat că procesul diplomatic „sub egida SUA” a încetinit și că președintele rus Vladimir Putin nu ar da semne că ar fi dispus să accepte un acord de pace cuprinzător. În acest context, Kievul consideră că Europa ar avea nevoie de „un nou rol” în negocieri, fără ca asta să însemne înlocuirea Statelor Unite. „Poate că vom încerca să ajungem la așa-numita «armistițiu aeroportuar»”, a declarat Andrei Sibiga, explicând că ar însemna încetarea reciprocă a atacurilor asupra aeroporturilor. Miza este una pragmatică: potrivit ministrului, Rusia ar putea fi interesată de o astfel de înțelegere deoarece marile aeroporturi rusești se confruntă tot mai des cu întreruperi ale activității din cauza atacurilor cu drone, ceea ce se traduce în întârzieri, anulări și aglomerări în terminale. Ce ar urma să facă UE Conform aceleiași surse, partenerii europeni ar putea crea „o platformă separată” sau „un grup special” pentru a discuta acest format. Sibiga a mai spus că președintele Volodîmîr Zelenski ar fi discutat deja ideea cu unii lideri europeni. Ministrul a insistat că inițiativa ar trebui să fie complementară eforturilor SUA, nu o alternativă: „Aceasta ar trebui să fie o direcție complementară — nu una care să înlocuiască sau să fie alternativă”, a spus șeful diplomației ucrainene. Context: spațiul aerian ucrainean rămâne închis, iar Rusia are opriri repetate Ucraina și-a închis oficial spațiul aerian pentru aviația civilă pe 24 februarie 2022, după declanșarea invaziei pe scară largă, iar zborurile regulate de pasageri nu mai operează în țară. În Rusia, opririle temporare ale activității aeroporturilor au devenit recurente pe fondul atacurilor cu drone, cu efecte în lanț asupra traficului aerian. Digi24 citează date publicate de „Kommersant”, pe baza calculelor „AlfaStrakhovanie”, potrivit cărora în 2025 peste 4,5 milioane de ruși s-au confruntat cu întârzieri ale zborurilor de trei ore sau mai mult, principalul motiv fiind restricțiile impuse din cauza amenințării dronelor. Publicația mai notează că, în zilele de 5 și 6 iulie ale anului trecut, un episod de perturbare majoră — cu „câteva sute” de zboruri anulate și aproximativ 2.000 amânate — ar fi putut costa companiile aeriene aproximativ 20 de miliarde de ruble, potrivit declarațiilor oferite „Kommersant” de reprezentanți ai transportatorilor și experți. În luna mai a acestui an, în aeroporturile din Moscova, în decurs de câteva zile, au fost întârziate sau anulate aproape 3.000 de zboruri din cauza atacurilor cu drone, iar pasagerii au petrecut „zile întregi” în terminale. În acest cadru, „armistițiul aeroportuar” este prezentat ca o soluție limitată, cu țintă operațională, care ar putea reduce presiunea imediată asupra transportului aerian, chiar dacă nu ar echivala cu un acord de pace mai amplu. [...]
Austria își înăsprește controlul spațiului aerian , după ce Eurofighter-urile au fost ridicate de la sol două zile la rând pentru a identifica avioane militare americane suspectate că au încălcat regulile de survol, potrivit Focus . Episodul are o miză de reglementare și politică: Viena transmite că aplică strict condițiile de autorizare, invocând inclusiv neutralitatea. Conform relatării preluate de publicație din ziarul elvețian 20 Minuten, alertele au avut loc duminică și luni, când avioane Eurofighter ale forțelor aeriene austriece au decolat pentru a identifica aeronave ale Forțelor Aeriene ale SUA, în contextul unor posibile încălcări ale spațiului aerian. Ce s-a întâmplat în cele două zile Purtătorul de cuvânt al armatei austriece, Michael Bauer, a declarat că în ambele cazuri ar fi fost vorba despre aeronave PC-12 cu propulsie turbopropulsor (Turboprop), aparținând armatei americane. Potrivit 20 Minuten, duminică două astfel de avioane ar fi survolat zona Totes Gebirge din Austria Superioară fără autorizația necesară de survol. Eurofighter-urile austriece au interceptat aeronavele, care ulterior s-ar fi întors și ar fi revenit la München. Pentru incidentul de luni, Bauer a spus că nu este încă limpede dacă avioanele americane aveau de această dată aprobările necesare. Eventualele consecințe ale unei încălcări ar urma să fie gestionate „pe cale diplomatică”, potrivit aceleiași surse. De ce contează: reguli mai stricte de survol și semnal politic Materialul plasează aceste interceptări în contextul unei politici mai restrictive a Vienei privind survolurile militare americane. La începutul lunii aprilie, Austria ar fi refuzat survolul unor aeronave americane asociate cu conflictul cu Iranul, relatează Politico . În același context, vicecancelarul Andreas Babler a scris că austriecii nu vor să aibă „nimic de-a face cu politica haosului a lui Trump și cu războiul său” și a adăugat mesajul „Nu războiului”, potrivit Politico. Tot atunci, purtătorul de cuvânt Michael Bauer a confirmat pentru Politico că Austria a respins cereri de survol pentru aeronave americane „direct legate de conflictul cu Iranul”, afirmând că solicitările „au fost respinse de la început”. Context operațional: ce sunt aeronavele PC-12 în utilizare militară Potrivit informațiilor citate de Focus, PC-12 sunt folosite în principal pentru misiuni de recunoaștere și supraveghere și, în unele cazuri, de structuri precum AFSOC (componentă de operațiuni speciale). Mai rar, pot fi utilizate ca relee de comunicații aeropurtate sau pentru transport. În acest moment, pentru incidentul de luni rămâne neclar dacă a existat sau nu o încălcare a regulilor de survol, iar clarificările ar urma să se facă pe canal diplomatic, conform declarațiilor citate. [...]
Scufundarea cargoului rusesc Ursa Major ridică semne de întrebare privind un posibil transfer de tehnologie nucleară către Coreea de Nord , după ce nava ar fi transportat componente pentru două reactoare nucleare destinate submarinelor, potrivit G4Media , care citează o investigație CNN. Nava cargo Ursa Major s-a scufundat pe 23 decembrie 2024, la circa 100 km de coasta Spaniei, după mai multe explozii care au dus la moartea a doi membri ai echipajului. Cazul a rămas în mare parte nepublic timp de luni, însă ancheta spaniolă și activitatea militară observată ulterior în zonă au alimentat suspiciuni legate de încărcătură și destinația finală. Ce ar fi fost la bord și de ce contează Potrivit anchetatorilor spanioli, căpitanul rus ar fi declarat că nava transporta „componente pentru două reactoare nucleare similare celor folosite pe submarine”. În documentele oficiale, încărcătura era descrisă drept „capace industriale”, macarale și containere goale, însă autoritățile au început să suspecteze că transportul real era mult mai sensibil. Conform investigației CNN citate, căpitanul ar fi susținut că nava urma să fie redirecționată către portul Rason din Coreea de Nord pentru livrarea reactoarelor. Specialiștii citați avertizează că un astfel de transfer ar însemna o schimbare majoră în cooperarea militară dintre Moscova și Phenian, pe fondul consolidării relațiilor dintre cele două state după declanșarea războiului din Ucraina. Indicii operaționale și ipoteze privind scufundarea Ursa Major plecase din portul Ust-Luga și era escortată de două nave militare rusești în traversarea apelor europene. Ancheta arată că, înaintea incidentului, cargoul și-ar fi redus inexplicabil viteza, iar ulterior au avut loc trei explozii în apropierea camerei motoarelor. Cei 14 supraviețuitori au fost salvați de autoritățile spaniole. După sosirea unei nave militare ruse în zonă, au fost detectate alte explozii, iar cargoul s-a scufundat complet. Ulterior, nava rusească Yantar, suspectată de activități de spionaj submarin, s-a întors la epavă, unde au fost raportate noi explozii subacvatice. Anchetatorii spanioli iau în calcul ipoteza folosirii unei torpile de tip Barracuda, capabilă să perforeze coca fără o explozie majoră vizibilă. Potrivit informațiilor apărute în anchetă, în corpul navei ar fi fost identificată o gaură de aproximativ 50 x 50 cm, însă unii experți consultați de CNN contestă această teorie și indică drept posibilă cauză o mină magnetică. Riscuri nucleare și ce se știe până acum Reactoarele ar fi putut proveni din seria VM-4SG, utilizată pe submarinele nucleare rusești din clasa Delta IV, potrivit investigației. După scufundare, armata americană a trimis în zonă aeronave WC135-R, folosite pentru detectarea urmelor radioactive și monitorizarea activităților nucleare. Până acum, autoritățile spaniole nu au raportat riscuri radioactive în sudul Spaniei. Epava se află la aproximativ 2.500 de metri adâncime, iar recuperarea „cutiei negre” este considerată extrem de dificilă. [...]
