Știri
Știri din categoria Externe
O convorbire interceptată sugerează că recruții străini din armata rusă sunt împinși spre misiuni de asalt cu risc ridicat, inclusiv prin violență și intimidare, potrivit Digi24, care citează o înregistrare făcută publică de Serviciul de Informații Militare al Ucrainei (HUR) și relatată de Kyiv Post.
În materialul prezentat de HUR, comandanți ruși discută despre modul în care ar trebui „gestionați” luptătorii străini descriși ca reticenți să execute sarcinile primite. În conversație, un superior îi cere unui subordonat să se pregătească pentru sosirea „specialiștilor străini” și îl întreabă dacă îi poate obliga să îndeplinească misiunile.
Înregistrarea surprinde și o referire explicită la folosirea forței pentru a impune disciplina, inclusiv fraza care dă titlul articolului, despre „bătaie” și necesitatea de a-i menține apți de luptă. Mesajul general al discuției, potrivit interpretării HUR, este că presiunea asupra celor care refuză misiuni ar fi o practică acceptată.
Serviciile de informații ucrainene susțin că episodul ar reflecta o tendință mai largă în rândul trupelor ruse: utilizarea intimidării și a violenței fizice ca instrumente pentru a forța participarea la misiuni de luptă, inclusiv în cazul cetățenilor străini recrutați pentru războiul din Ucraina.
Autenticitatea înregistrării nu a putut fi verificată independent, precizează sursa.
În contextul invaziei la scară largă, Rusia ar fi încercat să-și completeze efectivele cu recruți străini, inclusiv din Africa, Asia și Orientul Mijlociu, „adesea atrași de stimulente financiare”, potrivit informațiilor prezentate.
HUR afirmă că a avertizat cetățenii străini să nu călătorească în Rusia pentru muncă sau serviciu militar și îi îndeamnă pe cei deja aflați acolo să se predea prin canale oficiale, inclusiv prin inițiativa „Vreau să trăiesc”.
În sprijinul contextului, Digi24 amintește că jurnalista Katerina Zakharchenko de la Kyiv Post a relatat anterior despre luptători străini capturați în Ucraina după ce au luptat de partea Rusiei. Sunt menționate două cazuri:
Aceste relatări sunt prezentate ca exemple despre motivațiile inițiale și schimbarea percepțiilor în captivitate, fără ca materialul să ofere date agregate despre amploarea fenomenului.
Recomandate
Schimbarea de guvern la Budapesta deblochează dosarele de extindere ale UE , iar Republica Moldova și Ucraina ar urma să poată începe în curând negocierile de aderare, după ce Ungaria nu își va mai exercita veto-ul, potrivit Antena 3 . Opoziția Ungariei, sub conducerea lui Viktor Orbán , a „înghețat” practic procesul în ultimii patru ani, deși ambele state au primit statutul de țări candidate încă din 2022. Miza imediată este una de reglementare: fără acordul unanim al statelor membre, UE nu poate deschide capitolele de negociere, iar veto-ul Budapestei a funcționat ca un blocaj instituțional. Ce se schimbă după alegerile din Ungaria Conform a patru oficiali și diplomați europeni citați de Politico (menționat de Antena 3), după pierderea alegerilor de către Viktor Orbán și venirea la putere a lui Peter Magyar , negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina ar urma să fie inițiate „în următoarele săptămâni”. Un semnal al schimbării de poziție este renunțarea Ungariei la veto-ul împotriva împrumutului UE de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina, sprijin financiar descris ca vital pentru Kiev. Ambasadorul Ungariei la UE a anunțat că guvernul nu se mai opune inițiativei. Finanțarea fusese convenită în decembrie, dar fusese blocată în februarie, pe fondul unui conflict legat de livrările de petrol rusesc, oprite după avarierea conductei Drujba. Calendarul probabil și poziția noului premier Peter Magyar urmează să devină oficial premier luna viitoare. El a declarat că nu susține ideea unei „aderări rapide” a Ucrainei, însă nu se va opune aderării în sine, dacă procesul se desfășoară „în mod corespunzător”, adică în ritmul obișnuit, care presupune ani de reforme. „Budapesta va accepta țările care sunt gata de aderare, în loc să le facă să stea la coadă, deoarece asta nu ar fi în interesul popoarelor europene”, a spus Magyar. Comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, a indicat că în iunie ar urma să înceapă negocierile pe primul „cluster” (un pachet de capitole de negociere), la scurt timp după tranziția guvernamentală de la Budapesta. Separat, lideri europeni – Volodimir Zelenski, președintele Consiliului European Antonio Costa și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen – au discutat subiectul la un summit UE în Cipru și au cerut, într-o declarație comună, deschiderea tuturor capitolelor „fără întârzieri”. Unde sunt Moldova și Ucraina în procesul de aderare Potrivit evaluărilor Comisiei Europene citate în material, Republica Moldova ar fi ajuns la o rată de implementare a reformelor de aproximativ 93%, iar Ucraina la 87%. Prin comparație, Serbia este menționată cu un progres estimat la circa 30%. Un element important pentru Chișinău este că aderarea Republicii Moldova a fost blocată și pentru că dosarul său a fost discutat „la pachet” cu cel al Ucrainei, fără „decuplare” pentru negocieri separate cu Bruxellesul. Un oficial de la Chișinău, citat sub anonimat de Politico, spune că guvernul anticipează deschiderea negocierilor „în următoarele săptămâni”, dar consideră important să existe progrese până la vară. Procesul presupune parcurgerea a șase clustere/capitole majore, iar primul – „Fundamentele” – este descris drept cel mai complex, incluzând statul de drept, administrația publică și funcționarea democratică. În cazul Ucrainei, un obstacol major rămâne relația Kiev–Budapesta, în special pe tema drepturilor minorităților. [...]
Absența lui Viktor Orban de la summitul UE a deblocat decizii-cheie pentru Ucraina și sancțiuni contra Rusiei , într-un moment în care Budapesta este acuzată că ar fi transmis către Moscova informații confidențiale despre discuțiile dintre statele membre, potrivit G4Media . Premierul polonez Donald Tusk a comentat, la sosirea la summitul informal al șefilor de stat și de guvern din UE, organizat la Nicosia (Cipru), lipsa premierului ungar, într-o formulare cu subtext politic privind influența Rusiei în interiorul Uniunii. „Pentru prima dată în ani de zile, n-au fost ruși în sală, dacă înțelegeți ce vreau să spun.” Acuzațiile care au amplificat tensiunile în UE Viktor Orban, descris ca cel mai apropiat aliat al Moscovei în UE, nu a participat la reuniune după ce a pierdut alegerile parlamentare din 12 aprilie. În plus, Ungaria a fost acuzată la finalul lunii martie, de mai multe instituții media – în special The Washington Post – că ar fi informat Rusia „aproape în timp real” despre discuțiile dintre cele 27 de state membre. În acest context, Tusk a spus că astfel de informații „nu ar trebui să surprindă pe nimeni”, adăugând că el însuși a bănuit de mult timp acest lucru și că, din acest motiv, vorbește doar când este „strict necesar” și spune doar ceea ce este „strict necesar”. De ce contează: efect direct asupra deciziilor privind Ucraina și Rusia Materialul notează că, în trecut, Orban a blocat în mod repetat decizii favorabile Ucrainei și a mers de mai multe ori la Moscova pentru întâlniri cu președintele rus Vladimir Putin. În ultimele zile, însă, Budapesta a renunțat la veto în două dosare importante: un împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 de miliarde de lei) pentru Ucraina, blocat luni de zile; adoptarea unor noi sancțiuni ale UE împotriva Rusiei, posibilă după retragerea veto-ului ungar. Tusk a mai spus că majoritatea liderilor europeni au resimțit „ușurare” după înfrângerea electorală a lui Orban, pe fondul tensiunilor acumulate în Consiliul European în dosarele legate de Ucraina și Rusia. [...]
Ucraina extinde sistemul de „puncte” care permite unităților să comande direct arme și echipamente , o schimbare cu impact operațional asupra modului în care sunt prioritizate și accelerate livrările către front, potrivit Digi24 . Ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov , a anunțat extinderea programului „ePoints”, folosit pe platforma guvernamentală Brave1 Market , unde unitățile militare pot achiziționa echipamente pe baza unor puncte virtuale obținute în urma confirmării unor lovituri asupra țintelor rusești. Cum funcționează „ePoints” și de ce contează Punctele sunt acordate unităților care confirmă distrugerea de echipamente și militari ruși prin înregistrări video realizate de drone. În practică, sistemul mută o parte din decizia de achiziție mai aproape de utilizatorul final: unitățile pot selecta și comanda independent echipamente „testate în luptă” de care au nevoie urgent, pe lângă aprovizionarea centralizată a guvernului, conform declarațiilor lui Fedorov. Această logică urmărește să reducă timpii de reacție și să direcționeze resursele către capabilități care produc rezultate măsurabile pe front, într-un context în care Ucraina se confruntă cu un deficit tot mai grav de personal, mai ales în infanterie. Ce s-a schimbat: extinderea criteriilor care aduc puncte Pe lângă operațiunile confirmate cu drone, programul a început să acorde puncte și pentru: operațiuni ale lunetiștilor; operațiuni de luptă ale aviației armatei; grupuri mobile de foc care vizează drone de tip Shahed. „Plănuim să extindem programul pentru a include noi domenii în viitorul apropiat”, a declarat Fedorov. Comenzi și livrări prin Brave1 Market Fedorov a spus că, de la începutul anului 2026, unitățile militare au comandat prin Brave1 Market drone, vehicule terestre fără pilot și echipamente de război electronic în valoare de 14 miliarde de grivne (aproximativ 319.000 de dolari, adică aprox. 1,5 milioane lei), folosind „ePoints”. Tot el a afirmat că peste 181.000 de unități de echipamente achiziționate au fost deja livrate pe câmpul de luptă. Publicația Kyiv Independent notează că aproximativ 95% dintre unitățile de drone s-au alăturat deja programului. Context: pierderi, ținte și presiunea de pe front În același set de declarații, Fedorov a afirmat că în martie 2026 peste 35.300 de soldați ruși au fost uciși sau grav răniți și că au fost distruse peste 151.200 de ținte. Totodată, el a susținut că, în urmă cu șase luni, „personalul inamic” a devenit o țintă prioritară în sistem, iar punctajul pentru fiecare militar eliminat sau grav rănit a fost majorat. Separat, Digi24 menționează că Moscova și Kievul raportează rar oficial propriile pierderi, iar Ucraina estimează că pierderile totale ale Rusiei în războiul la scară largă au depășit 1.320.000. În pofida pierderilor, Rusia ar fi reușit progrese marginale pe linia frontului, compensând prin noi soldați contractuali. Proiectul ucrainean de cartografiere open-source DeepState a raportat că forțele ruse au ocupat 4.336 km² de teritoriu ucrainean în 2025, sub 1% din țară. [...]
Decizia UE de a valida împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina (aprox. 450 miliarde lei) deblochează primele plăți, după ridicarea veto-ului Ungariei , iar Moscova încearcă să o discrediteze public, printr-un mesaj al lui Dmitri Medvedev , potrivit Adevărul . Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a susținut pe platforma X că banii ar proveni „din buzunarele contribuabililor europeni” și că nu vor fi recuperați. În același mesaj, el a afirmat că, „conform logicii” de la Bruxelles, Rusia ar urma să „plătească nota de plată”. „În sfârșit, UE acordă împrumutul mult așteptat hoțului de la Kiev (...). Bucurați-vă că sunteți din nou duși de nas, europeni - asta înseamnă 90 de miliarde de euro din buzunarele voastre!” Ce a decis UE și de ce contează operațional Uniunea Europeană a anunțat aprobarea finală a pachetului financiar de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei și adoptarea unei noi serii de sancțiuni împotriva Rusiei. Potrivit informațiilor citate, împrumutul a fost validat după ce Ungaria și-a retras veto-ul, iar președinția cipriotă a Consiliului UE a confirmat că „impasul a fost ridicat”. Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a salutat deblocarea pe X și a legat decizia de presiunea asupra economiei de război a Rusiei și de sprijinul acordat Ucrainei. Ce urmează Ciprul, care deține președinția semestrială a Consiliului UE, a anunțat lansarea unei proceduri care ar urma să permită efectuarea primelor plăți din împrumut, anterior blocat de veto-ul Budapestei. În material nu sunt precizate un calendar sau tranșe concrete ale plăților. [...]
UE se pregătește să deblocheze negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova , după ce înfrângerea electorală a premierului ungar Viktor Orbán ar elimina veto-ul care a ținut pe loc procesul timp de patru ani, potrivit Politico . Diplomați și oficiali citați de publicație spun că „clusterele” de negociere — pachetele de capitole și reforme pe care țările candidate trebuie să le îndeplinească înainte de aderare — ar urma să fie deschise „în curând”. Ucraina și Moldova au primit statutul de candidate în 2022, însă Budapesta a blocat până acum pasul juridic formal de lansare a negocierilor pe clustere. În marja summitului liderilor UE de joi, la Ayia Napa (Cipru), președintele Consiliului European, António Costa, a legat explicit avansarea dosarului de aderare de sprijinul financiar recent pentru Kiev: după ce UE a reușit să deblocheze împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, „acum e timpul să privim înainte” către „următorul pas”, adică aderarea, a spus el. Calendarul probabil: primele decizii, în săptămânile următoare Vicepremierul ucrainean Taras Kachka, responsabil de dosarul de aderare, a declarat că Ucraina anticipează deschiderea clusterelor în „următoarele săptămâni” și vizează o reuniune a miniștrilor pentru afaceri europene din 26 mai pentru deschiderea primului cluster de negociere. Deși Bruxelles-ul și Kievul au purtat deja discuții informale, decizia de a avansa oficial necesită unanimitatea tuturor celor 27 de guverne ale UE — condiție pe care Ungaria a blocat-o până acum. Kachka a mai spus că, până la reuniunea liderilor UE din iunie, ar putea fi posibilă deschiderea tuturor clusterelor „active” pentru Ucraina. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a indicat, la rândul ei, luna iunie cel puțin pentru primul cluster. Schimbarea de la Budapesta și limita „procedurii obișnuite” Orbán urmează să predea puterea luna viitoare liderului opoziției, Péter Magyar . Acesta a afirmat că nu susține o aderare „pe repede înainte” a Ucrainei, dar că nu va împiedica derularea procedurii standard — un proces care durează mai mulți ani și presupune reforme ample. Politico notează că niciun stat nu a reușit să adere la UE din 2013, când a intrat Croația. Magyar a declarat că Budapesta va „accepta țările care sunt pregătite să adere”, în loc să le țină „la coadă”, argumentând că amânarea nu ar fi în interesul europenilor. Condiționalități: anticorupție, stat de drept și riscul de „precedent Ungaria” În paralel cu optimismul privind deblocarea, rămân obstacolele de fond. UE a exprimat anterior îngrijorări legate de eforturile anticorupție din Ucraina, iar unii parlamentari ucraineni s-au opus schimbărilor cerute de Bruxelles. Kachka a spus că aceste obiecții fac parte din procesul democratic, dar că reformele privind statul de drept sunt în derulare. Politico mai arată că unele capitale europene resping ideea ca noi membri să fie „trecuți” din rațiuni geopolitice, invocând riscul ca guverne viitoare să facă pași înapoi în materie de democrație și stat de drept — ceea ce ar putea genera o confruntare similară cu cea avută cu Ungaria. O discuție mai amplă despre reformarea procesului sau despre admiterea de noi membri fără drepturi depline nu a avansat, potrivit articolului. Moldova, prinsă în „pachetul” cu Ucraina Moldova a fost întârziată de disputa legată de Ucraina, deoarece dosarele au fost „cuplate”. Un oficial moldovean, citat sub protecția anonimatului, a confirmat că și Chișinăul se așteaptă la o cale de urmat în următoarele săptămâni, subliniind importanța unor progrese înainte de vară. În acest context, Kachka a respins ideea unei aderări „simbolice” pentru Ucraina, despre care au existat relatări că ar fi susținută de Franța și Germania, insistând că singurul model urmărit este aderarea „clasică”, deplină, conform metodologiei UE. El a adăugat că rămâne realist ca Ucraina să fi încheiat majoritatea pașilor necesari până la finalul lui 2027 și să înceapă chiar redactarea tratatului de aderare. [...]
Planificarea unor lovituri americane asupra infrastructurii iraniene din Strâmtoarea Hormuz ridică riscul de escaladare și de perturbare a transportului maritim dacă negocierile eșuează, potrivit The Jerusalem Post , care citează un material CNN bazat pe mai multe surse familiarizate cu discuțiile. Potrivit informațiilor citate, oficiali militari americani au început să pregătească opțiuni de atac asupra „infrastructurii și capabilităților” Iranului în Strâmtoarea Hormuz, în eventualitatea prăbușirii armistițiului. Planurile ar include lovituri care să vizeze „dinamic” capabilități iraniene în Strâmtoarea Hormuz, sudul Golfului Persic și Golful Oman. În scenariile discutate intră atacuri asupra ambarcațiunilor rapide iraniene și a navelor folosite pentru amplasarea minelor, alături de alte active navale. Totuși, mai multe surse – inclusiv un broker senior din shipping – au avertizat că loviturile asupra zonei nu ar garanta, de la sine, redeschiderea strâmtorii pentru trafic. „Dacă nu poți dovedi fără echivoc că 100% din capacitatea militară a Iranului este distrusă sau că SUA pot reduce riscul cu propriile capabilități, totul se va reduce la cât de mult [președintele SUA Donald Trump] este dispus să accepte riscul și să înceapă să împingă navele prin strâmtoare”, a declarat pentru CNN o sursă familiarizată cu planificarea. Opțiuni discutate: naval, energie, lideri militari Materialul indică trei direcții principale aflate „pe masă” în planificare: lovituri asupra capabilităților iraniene din Strâmtoarea Hormuz și zonele maritime adiacente (inclusiv ambarcațiuni rapide și nave de minare); lovituri asupra infrastructurii energetice iraniene, o opțiune despre care se spune că Trump a amenințat anterior, ca instrument de presiune pentru obținerea unui acord; țintirea unor lideri militari iranieni și a unor „obstrucționiști” pe care SUA îi consideră că blochează negocierile; este menționat comandantul-șef al Gardienilor Revoluției (IRGC), Ahmad Vahidi . Oficiali citați au avertizat, potrivit aceleiași relatări, că lovirea infrastructurii energetice ar reprezenta „o escaladare controversată” a conflictului. Ce spune Pentagonul Întrebat despre planificarea țintelor, un oficial al Departamentului Apărării a transmis CNN că, din motive de securitate operațională, nu sunt discutate public „mișcări viitoare sau ipotetice”, adăugând că armata „continuă să îi ofere președintelui opțiuni” și că „toate opțiunile rămân pe masă”. [...]
