Știri
Știri din categoria Externe
Prelungirea războiului din Iran poate pune sub presiune livrările americane de apărare antirachetă către Ucraina, a avertizat președintele Volodîmîr Zelenski, într-un interviu citat de The Jerusalem Post, pe fondul capacității limitate de producție din SUA și al competiției pentru aceleași sisteme în Orientul Mijlociu.
Zelenski a spus că Ucraina a primit „doar un număr mic” de mijloace de apărare antirachetă din SUA, explicând că producția americană „nu este atât de mare”. În acest moment, potrivit lui, nu au existat întreruperi nici în livrări, nici în furnizarea de informații, însă un conflict prelungit sau o întârziere a unui armistițiu ar crește riscurile pentru accesul Ucrainei la interceptori antirachetă, inclusiv pentru sistemele Patriot.
În interviul acordat CNN, Zelenski a indicat că Ucraina a reușit să obțină armament american prin programul PURL, în cadrul căruia țări NATO pot finanța achiziția de arme pentru Kiev. El a menționat explicit posibilitatea de a include în acest program rachete antibalistice pentru Patriot și „alte arme”, pe care Ucraina nu le poate obține în același mod de la vecinii europeni.
„Prin acest program, putem include și cumpăra rachete antibalistice pentru sistemele Patriot și alte arme, ceea ce este foarte important pentru noi. Nu avem asta... cu vecinii noștri europeni.”
În același context, Zelenski a avertizat că „toate aceste pachete sunt în pericol” din cauza escaladării din Orientul Mijlociu și a războiului cu Iranul.
Separat de riscul privind livrările americane, Zelenski a spus că Ucraina pune la dispoziția țărilor din Orientul Mijlociu experiența acumulată în patru ani de contracarare a dronelor folosite de Rusia, „multe dintre ele proiectate de Iran”. Potrivit lui, Ucraina a semnat acorduri cu:
Zelenski a adăugat că Ucraina vrea să continue cooperarea și cu alte state, inclusiv prin livrarea de expertiză și misiuni de instruire.
Recomandate
Volodimir Zelenski încearcă să deblocheze negocierile propunând o întâlnire cu Vladimir Putin în SUA , mizând pe un format care, în evaluarea sa, ar fi mai greu de refuzat de către liderul rus, potrivit Agerpres . Propunerea a fost discutată într-o convorbire telefonică pe care Zelenski a avut-o duminică cu președintele american Donald Trump , a spus liderul ucrainean într-o alocuțiune video publicată pe X. Zelenski a indicat că a vorbit cu Trump despre „posibilitatea de a organiza o astfel de întâlnire în Statele Unite”, într-un format care „lui Putin i-ar fi mult mai greu să-l refuze”. „Vom vedea ce va rezulta din aceasta.” De ce contează: locul întâlnirii rămâne un obstacol major Zelenski a mai propus o întâlnire față în față cu Putin, însă Kremlinul ia în considerare o astfel de întrevedere doar la Moscova, opțiune pe care președintele ucrainean spune că nu o poate accepta. În acest context, mutarea discuției pe teren neutru – în SUA – este prezentată de Zelenski ca o cale de a depăși blocajul legat de locație, fără a face concesia politică implicată de o deplasare la Moscova. Ce urmează Zelenski nu a oferit detalii despre un calendar sau despre un răspuns din partea Moscovei. Informația disponibilă se limitează la faptul că propunerea a fost avansată și discutată cu Trump, iar rezultatul rămâne incert. [...]
Liderii G7 discută noi măsuri de presiune asupra Rusiei , după atacul rusesc în urma căruia Mănăstirea Pechersk din Kiev a luat foc, un sit inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, potrivit Mediafax . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că tema va fi pe agenda summitului G7 din Franța , în contextul intensificării bombardamentelor asupra Ucrainei, care au produs noi victime în rândul civililor. Informațiile despre pagubele suferite de mănăstire sunt atribuite de publicație European Pravda. Într-un mesaj publicat pe X, von der Leyen a indicat că liderii G7 vor discuta „următoarele măsuri” pentru a crește presiunea asupra Rusiei, cu obiectivul de a-l aduce pe Vladimir Putin la negocieri și de a opri războiul. Ce se discută la G7 și de ce contează Miza imediată este o posibilă înăsprire a presiunilor internaționale asupra Rusiei, într-un moment în care atacurile asupra Ucrainei continuă, iar liderii occidentali caută pârghii suplimentare pentru a influența cursul conflictului. Von der Leyen a mai afirmat că Europa și poporul ucrainean își doresc pacea, în timp ce Rusia ar fi demonstrat „încă o dată” că este interesată de violență și distrugere. Context: contactele cu SUA, pe fondul discuțiilor despre negocieri Președintele ucrainean Volodimir Zelenski așteaptă un răspuns din partea țărilor G7 la ultimele atacuri rusești asupra orașelor ucrainene. Separat, Bloomberg relatează că liderii europeni intenționează să discute cu președintele american Donald Trump, în cadrul summitului, pentru a-l sprijini în planul de reluare a negocierilor între Ucraina și Rusia, cu participarea Europei. Potrivit aceleiași surse, Zelenski a avut o convorbire telefonică cu Trump înaintea reuniunii, iar cei doi au convenit să discute la summit idei suplimentare pentru a apropia o soluție de pace. [...]
Zelenski cere G7 să înăsprească presiunea asupra Rusiei și să accelereze livrările de apărare antiaeriană după unul dintre cele mai mari atacuri aeriene rusești din ultimele luni, potrivit Kyiv Post . Miza imediată este dacă summitul G7 poate produce decizii rapide – sancțiuni suplimentare și sprijin militar – într-un moment în care unitatea occidentală este descrisă ca fiind sub presiune. Atacul nocturn a inclus 70 de rachete și 611 drone lansate asupra Ucrainei, iar Zelenski a spus că acesta arată determinarea Moscovei de a continua războiul. Într-un mesaj publicat pe Telegram, președintele ucrainean a cerut partenerilor să crească presiunea asupra Rusiei și să furnizeze sisteme suplimentare de apărare antiaeriană. Impactul operațional al atacurilor: victime și infrastructură lovită Zelenski a afirmat că peste 60 de rachete au fost lansate asupra Kievului. Luni dimineață, autoritățile au raportat 4 morți și 28 de răniți în capitală. Printre obiectivele avariate se numără Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Lavra Peșterilor din Kiev, un reper religios și cultural major. Incendiul de pe acoperiș a fost stins de echipele de intervenție. În Harkiv, forțele ruse au efectuat ceea ce oficialii au descris drept un atac „double-tap” (o a doua lovitură menită să lovească echipele de salvare intervenite după prima), vizând salvatorii care stingeau un incendiu la o facilitate industrială. Potrivit lui Zelenski, 5 persoane au fost ucise și 9 au fost rănite. Au fost lovite și: infrastructură feroviară, un colegiu și mai multe afaceri în Dnipro; regiuni precum Kiev, Dnipropetrovsk, Donețk, Zaporijjea, Sumî și Nikolaev, conform aceleiași surse. Summitul G7: sancțiuni și sprijin militar pe agendă Liderii G7 se reunesc luni la Évian-les-Bains , în Franța, summitul urmând să se încheie miercuri. Zelenski este programat să participe marți la o sesiune dedicată Ucrainei, iar temele centrale sunt sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei și continuarea sprijinului. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus că participarea lui Zelenski este importantă pentru a „restabili apropierea pozițiilor în G7”, pe fondul semnelor de tensiune în unitatea occidentală, notează publicația. Înaintea summitului, Zelenski a avut un apel de coordonare cu Macron și discuții la nivel înalt cu emisarii prezidențiali americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Totodată, el este așteptat să se întâlnească cu președintele SUA, Donald Trump, în marja reuniunii. Cu câteva ore înainte de barajul rusesc, Zelenski a discutat telefonic cu Trump, iar biroul său a transmis că liderul ucrainean l-a informat despre evoluțiile recente de pe front și despre consolidarea poziției Ucrainei. [...]
Propunerea lui Zelenski de a-l întâlni pe Putin la G7 mută presiunea diplomatică pe Moscova , într-un moment în care liderul ucrainean încearcă să obțină sprijin militar suplimentar și să forțeze o discuție despre încheierea războiului, potrivit Digi24 . Volodimir Zelenski a declarat că s-a oferit să se întâlnească cu Vladimir Putin la summitul G7 din Franța , care se desfășoară la Evian-les-Bains, pentru discuții „menite să pună capăt” războiului care durează de peste patru ani. Declarațiile sunt relatate de Reuters , citată de Digi24. Zelenski a spus că SUA ar fi fost de acord să-l invite pe Putin la reuniune și că mesajul transmis a fost că o întâlnire în formatul G7 ar avea loc în prezența președintelui american Donald Trump și a președintelui francez Emmanuel Macron. „Am transmis mesajul că suntem gata să ne întâlnim cu Putin în cadrul G7 pentru că (Donald) Trump va fi acolo şi (Emmanuel) Macron va fi acolo, deci europenii plus America. Aceasta este o ocazie bună, cred, foarte bună de a ne întâlni cu toţii.” Un responsabil ucrainean a declarat că Zelenski le-a comunicat americanilor și lui Macron propunerea, iar Ucraina a transmis invitația și părții ruse, însă nu a primit „un răspuns clar”. Biroul lui Macron nu a răspuns deocamdată unei solicitări de comentarii, conform aceleiași surse. Contextul: atacuri asupra Kievului și miza de la G7 Zelenski a vorbit dintr-o mănăstire istorică din Kiev, avariată în urma unui atac cu rachete și drone al Rusiei, în noaptea de duminică spre luni. În același val de atacuri, „cel puțin zece persoane” au fost ucise la Kiev și Harkov, potrivit informațiilor citate. Președintele ucrainean l-a acuzat pe Putin de comportament „cinic”, afirmând că atacul major — 70 de rachete și 611 drone — a avut loc la câteva ore după o convorbire telefonică între liderul rus și Donald Trump. Ce urmărește Zelenski: mai multă apărare antiaeriană Pe agenda sa la summit, Zelenski a indicat drept prioritate obținerea „cât mai multor sisteme de apărare antiaeriană”, pentru a crește capacitatea Ucrainei de a se apăra de atacurile rusești. El a mai spus că va avea întâlniri cu liderii europeni și cu Donald Trump, pentru a discuta „cum să-l facem pe Putin să pună capăt acestui război”. În paralel, Digi24 notează că Zelenski i-a adresat luna aceasta o scrisoare deschisă lui Putin, în care s-a oferit pentru discuții față în față și a susținut că războiul amplifică presiunea asupra economiei Rusiei. Putin a răspuns public că nu vede un motiv pentru o astfel de întâlnire și că atacurile ucrainene cu drone cu rază lungă nu reprezintă o amenințare pentru economia rusă. [...]
Rusia neagă că a lovit Lavra din Kiev și pune pagubele pe seama unei rachete Patriot „expirate” , deși la fața locului au fost raportate resturi de drone Shahed, potrivit Kyiv Post . Episodul are miză de reglementare și politică externă: acuzațiile privind „muniție expirată” încearcă să mute responsabilitatea asupra sprijinului militar occidental și să submineze credibilitatea sistemelor de apărare aeriană furnizate Ucrainei. Ministerul rus al Apărării a susținut că complexul Kyiv-Pechersk Lavra, sit protejat de UNESCO, ar fi fost lovit nu de arme rusești, ci de o rachetă interceptoare din sistemul american Patriot, care ar fi „funcționat defectuos” în timpul atacului. În aceeași declarație, Moscova a afirmat că una dintre cauzele defecțiunii ar fi faptul că țările occidentale ar fi livrat Ucrainei rachete „expirate”. Această versiune a fost contrazisă de relatări de la fața locului. The Guardian, citat de Kyiv Post , a scris că în dimineața de luni, în afara complexului, ofițeri ai securității de stat se aflau lângă rămășițele a două drone Shahed, ceea ce ar contrazice explicația Rusiei. Contextul atacului și semnificația țintei Kyiv Post notează că incendiul de la complexul monahal a izbucnit în timpul unui atac aerian de amploare asupra Kievului, care ar fi implicat 70 de rachete și 611 drone. Kyiv Pechersk Lavra datează din secolul al XI-lea și este considerat unul dintre cele mai sacre locuri religioase din Ucraina; situl recunoscut de UNESCO este deținut de statul ucrainean ca rezervație națională și este, în mare parte, deschis publicului. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , a calificat loviturile drept atacuri deliberate asupra patrimoniului cultural comun al umanității și a cerut folosirea mecanismelor internaționale de tragere la răspundere, inclusiv proceduri UNESCO. Reacția Kievului: presiune pe G7 pentru apărare aeriană Președintele Volodîmîr Zelenski a cerut un răspuns „decisiv și semnificativ” din partea liderilor G7 și a solicitat intensificarea presiunii asupra Moscovei, precum și consolidarea apărării aeriene a Ucrainei. În mesajul citat de Kyiv Post, Zelenski a spus că amploarea atacului ar arăta intenția Rusiei de a continua războiul și a cerut sisteme suplimentare de apărare aeriană. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz devine miza economică imediată după ce SUA și Iranul au semnat un memorandum de înțelegere pentru încheierea conflictului, iar traficul maritim ar urma să fie reluat treptat, potrivit HotNews . Donald Trump a spus că vineri va avea loc o ceremonie oficială de semnare la Geneva și că strâmtoarea va fi „complet deschisă”. Președintele SUA a declarat, înaintea reuniunii G7, că acordul este „semnat în întregime” și că textul memorandumului ar urma să fie făcut public la scurt timp după semnarea oficială. Trump a precizat că nu știe dacă va participa la ceremonia de vineri, dar că vicepreședintele JD Vance va fi prezent. JD Vance a afirmat că documentul a fost semnat digital duminică și că, „deocamdată”, nu au fost eliberate fonduri pentru Iran. În privința sancțiunilor, Trump a condiționat orice ridicare de „comportamentul” Teheranului. Ce se schimbă pentru transportul maritim și energie Un oficial american, citat de Reuters, a spus că redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar contribui la soluționarea crizei energetice globale provocate de război, care a lovit economia globală. Acesta a anticipat o creștere „semnificativă” a traficului, deja începută, dar a avertizat că revenirea la normal nu va fi rapidă. Potrivit aceluiași oficial, strâmtoarea va fi deschisă fără taxe timp de 60 de zile, conform acordului dintre SUA și Iran. Ce nu este încă limpede: termenii și condițiile politice Termenii memorandumului nu sunt cunoscuți în întregime și nu au fost publicați. Un oficial american a declarat pentru Reuters că se așteaptă ca aceștia să fie făcuți publici în următoarele 24–48 de ore, însă Trump a indicat că publicarea ar putea avea loc după vineri. Deși Trump a spus că navele au început deja să traverseze strâmtoarea, armata americană le-a transmis transportatorilor că nu a ridicat încă blocada asupra porturilor iraniene, ceea ce sugerează că reluarea fluxurilor ar putea rămâne graduală și dependentă de măsuri operaționale. Armistițiu de 60 de zile și dosarele rămase deschise Conform declarațiilor ambelor părți, acordul ar urma să prelungească armistițiul pe o perioadă de negociere de 60 de zile, în care negociatorii ar urma să decidă asupra unor chestiuni controversate, inclusiv viitorul programului nuclear al Iranului. Vance a spus că acordul ar putea permite, în cele din urmă, accesul Iranului la un fond de reconstrucție de până la 300 de miliarde de dolari, cu condiția renunțării la material nuclear, fond care ar urma să fie finanțat de vecinii arabi din Golf. Riscul major: condiționarea de evoluțiile din Liban Soarta imediată a pactului ar putea depinde de Liban, unde Israelul luptă cu Hezbollah. Iranul a susținut că acordul preliminar impune încetarea ostilităților pe toate fronturile, inclusiv în Liban, în timp ce Israelul a transmis că își rezervă dreptul de a acționa împotriva amenințărilor Hezbollah. Surse din domeniul securității au spus că luptele din sudul Libanului s-au atenuat, dar nu au încetat complet. În acest context, un oficial israelian a descris acordul, în discuții private cu Reuters, drept „oribil pentru Israel”, iar ministrul apărării, Israel Katz, a declarat că Israelul va rămâne „pe termen nelimitat” în zonele ocupate din sudul Libanului. [...]
