Știri
Știri din categoria Externe
Prelungirea războiului din Iran poate pune sub presiune livrările americane de apărare antirachetă către Ucraina, a avertizat președintele Volodîmîr Zelenski, într-un interviu citat de The Jerusalem Post, pe fondul capacității limitate de producție din SUA și al competiției pentru aceleași sisteme în Orientul Mijlociu.
Zelenski a spus că Ucraina a primit „doar un număr mic” de mijloace de apărare antirachetă din SUA, explicând că producția americană „nu este atât de mare”. În acest moment, potrivit lui, nu au existat întreruperi nici în livrări, nici în furnizarea de informații, însă un conflict prelungit sau o întârziere a unui armistițiu ar crește riscurile pentru accesul Ucrainei la interceptori antirachetă, inclusiv pentru sistemele Patriot.
În interviul acordat CNN, Zelenski a indicat că Ucraina a reușit să obțină armament american prin programul PURL, în cadrul căruia țări NATO pot finanța achiziția de arme pentru Kiev. El a menționat explicit posibilitatea de a include în acest program rachete antibalistice pentru Patriot și „alte arme”, pe care Ucraina nu le poate obține în același mod de la vecinii europeni.
„Prin acest program, putem include și cumpăra rachete antibalistice pentru sistemele Patriot și alte arme, ceea ce este foarte important pentru noi. Nu avem asta... cu vecinii noștri europeni.”
În același context, Zelenski a avertizat că „toate aceste pachete sunt în pericol” din cauza escaladării din Orientul Mijlociu și a războiului cu Iranul.
Separat de riscul privind livrările americane, Zelenski a spus că Ucraina pune la dispoziția țărilor din Orientul Mijlociu experiența acumulată în patru ani de contracarare a dronelor folosite de Rusia, „multe dintre ele proiectate de Iran”. Potrivit lui, Ucraina a semnat acorduri cu:
Zelenski a adăugat că Ucraina vrea să continue cooperarea și cu alte state, inclusiv prin livrarea de expertiză și misiuni de instruire.
Recomandate
UE a deblocat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, pe doi ani , într-o decizie care întărește capacitatea de finanțare a Kievului și vine la pachet cu un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit Digi24 . Împrumutul și pachetul de sancțiuni au fost aprobate oficial joi, după ce ambasadorii UE își dăduseră acordul cu o zi înainte, în contextul în care Ungaria și-a ridicat veto-ul, deschizând calea pentru adoptare. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a legat decizia de o strategie în „doi piloni”: sprijinirea Ucrainei și creșterea presiunii asupra Rusiei, potrivit mesajelor publicate pe platforma X și citate în material. Ce înseamnă împrumutul pentru finanțarea Ucrainei Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat aprobarea, insistând pe ideea de „siguranță financiară” pentru Ucraina după „mai bine de patru ani de război pe scară largă”. În mesajul său, Zelenski a indicat și calendarul așteptat pentru accesarea banilor: autoritățile ucrainene lucrează ca prima tranșă să fie disponibilă în lunile mai–iunie. Unde ar urma să meargă banii Potrivit lui Zelenski, fondurile ar urma direcționate către mai multe priorități, inclusiv: producția de armament; achiziția de arme de la parteneri, pe care Ucraina „încă nu le produce”; pregătirea sectorului energetic și a infrastructurii critice pentru iarna viitoare; îndeplinirea obligațiilor sociale față de cetățeni, „așa cum sunt prevăzute de lege”. Presiune suplimentară prin sancțiuni: pachetul 20 În paralel cu împrumutul, UE a aprobat și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Zelenski a transmis că acesta „trebuie urmat de alte măsuri” și a anunțat că, în cadrul întâlnirilor din Cipru, Ucraina va discuta cu partenerii despre intensificarea presiunii sancțiunilor. Tot în acest context, liderul ucrainean a menționat explorarea unui format de cooperare numit „Drone Deals”, despre care afirmă că și-a dovedit eficacitatea în Orientul Mijlociu și regiunea Golfului. [...]
Consumul accelerat de muniții ghidate în războiul din Iran a redus semnificativ rezervele SUA , iar refacerea unor stocuri-cheie ar putea dura ani, ceea ce complică pregătirea pentru un posibil conflict major în Pacific, potrivit Antena 3 , care citează o analiză a Centrului de Analize Strategice și Internaționale (CSIS) . După aproape o lună de război în Iran, Statele Unite au consumat „mai mult de jumătate” din stocul de rachete antiaeriene Patriot și THAAD, arată raportul CSIS. În paralel, armata americană a lansat, în șapte săptămâni de conflict, aproape 1.000 de rachete de croazieră Tomahawk, „practic tot stocul” aflat la bordul navelor de luptă din zona Golfului. Ce arată raportul despre stocuri și ritmul de consum Analiza CSIS (publicată pe 21 aprilie) compară munițiile folosite de SUA și aliații din regiunea Golfului Persic cu stocurile existente înainte de declanșarea războiului, capacitatea de producție estimată pentru acest an și necesarul pentru 2027. Datele prezentate indică: Rachete Patriot folosite: între 1.060 și 1.430 (SUA și statele arabe din regiune) Stoc inițial Patriot (înainte de 28 februarie): 2.330 Rachete THAAD folosite: între 190 și 290 Stoc inițial THAAD: 360 THAAD este descris în material ca un sistem antirachetă similar, ca rol, cu cel de la Deveselu (interceptare antirachetă). De ce contează pentru un posibil conflict cu China CSIS notează că SUA au suficiente rachete pentru a continua războiul actual „în orice scenariu plauzibil”, însă riscul major ține de conflictele viitoare, pe termen lung. „Aceste rachete vor fi esențiale într-un potențial război în Pacificul de Vest. Chiar și înainte de războiul din Iran, stocurile de astfel de muniții erau insuficiente într-un potențial conflict cu un adversar aflat pe picior de egalitate (cu SUA). Acum, criza de astfel de muniții este și mai acută, iar refacerea stocurilor la niște niveluri capabile să susțină un război contra Chinei va lua și mai mult timp.” Raportul mai arată că, după 39 de zile de război, SUA și-au golit peste jumătate din stocuri pentru anumite muniții inteligente, iar refacerea la nivelul de dinaintea războiului ar putea dura până la patru ani . Tomahawk: limitări logistice în teatrul din Golf Materialul menționează și o estimare a Washington Post: forțele navale americane din regiunea Golfului Persic au lansat 850 de rachete Tomahawk în prima lună de război, iar CSIS estimează că totalul a ajuns ulterior la aproape 1.000 . CSIS leagă această presiune pe stocuri și de constrângeri operaționale: navele nu pot fi reîncărcate cu muniții pe mare și trebuie să revină în porturi. Documentul mai indică, orientativ, că între 10% și 50% din celulele de lansare verticală (VLS) de pe distrugătoare și crucișătoare sunt, de regulă, Tomahawk (adică 10–61 de rachete ), iar un submarin purtător poate transporta până la 154 . Ce muniții par mai puțin afectate, potrivit CSIS Pe lângă Patriot și THAAD, CSIS susține că SUA au consumat mai mult de jumătate din rachetele PrSM (cu rază medie, lansate de HIMARS). În schimb, analiza indică existența unor stocuri „suficient de mari” pentru: rachete SM-3 (interceptori balistici folosiți de distrugătoare de tip Aegis, similari celor utilizați la Deveselu), rachete SM-6, rachete JASSM, bombe cu kit de planare JDAM. În lipsa altor detalii în material despre decizii politice sau schimbări de producție, concluzia principală rămâne una operațională: ritmul de consum din Iran apasă pe rezervele de muniții ghidate considerate critice pentru un scenariu de conflict în Pacific, iar refacerea lor este estimată la ani, nu la luni. [...]
Kremlinul condiționează o întâlnire Putin–Zelenski de „finalizarea acordurilor” , ridicând pragul politic pentru reluarea negocierilor și reducând șansele unui summit rapid care să deblocheze discuțiile de pace, potrivit HotNews . Mesajul a fost transmis de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , care a spus că președintele rus se poate întâlni cu omologul său ucrainean doar „în scopul finalizării acordurilor privind războiul”, conform relatărilor din presa de stat, citate de Reuters. Condiția Moscovei: întâlnirea doar ca „încheiere”, nu ca început Peskov a insistat că o astfel de întâlnire trebuie să aibă un „motiv” și să fie „productivă”, iar singurul obiectiv acceptabil ar fi închiderea unor înțelegeri deja pregătite. În același timp, el a susținut că un summit ar necesita „voință politică” din partea Kievului, pe care Kremlinul spune că „deocamdată” nu o vede. În declarațiile sale, Peskov a mai afirmat că Putin ar fi „gata pentru o întâlnire la Moscova în orice moment”, dar în cadrul condiției enunțate: întâlnirea să fie etapa finală a procesului, nu un instrument de relansare a negocierilor. Context: Kievul cere Turciei să găzduiască o întâlnire Declarațiile vin după ce ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha, a spus că Ucraina a cerut Turciei să găzduiască o întâlnire între cei doi lideri pentru a revigora negocierile ajunse în impas. Sîbiha nu a precizat cum a răspuns Ankara solicitării. Pe aceeași linie, președinția turcă a transmis că Recep Tayyip Erdogan i-a spus secretarului general al NATO, Mark Rutte , că Turcia depune eforturi pentru relansarea negocierilor și pentru a-i aduce la aceeași masă pe liderii părților aflate în război. (Context suplimentar în materialele HotNews: aici și aici .) Ce mai spune Kremlinul despre negocieri Peskov a mai declarat că Rusia este pregătită pentru noi discuții privind o soluționare a războiului cu negociatorii americani „chiar și mâine”. În același set de declarații, el a reiterat obiectivul Rusiei în război, descris de Moscova drept „operațiune militară specială”, invocând „interese vitale” și necesitatea de a se proteja de atacuri ucrainene asupra țintelor energetice și a altor obiective, pe care le-a caracterizat drept „pericolul terorismului din regiunea Kievului” (formulare atribuită Kremlinului). [...]
Canada transmite că nu acceptă negocieri „cu condiții impuse” de SUA , pe fondul revizuirii obligatorii a acordului de liber schimb nord-american USMCA , cu termen-limită la 1 iulie, potrivit Digi24 . Mesajul premierului Mark Carney vine într-un moment în care Washingtonul semnalează public dezacorduri „fundamentale” cu Ottawa, iar riscul ca discuțiile să nu producă un acord până în iulie crește incertitudinea pentru companiile expuse comerțului SUA–Canada. Carney a spus că Ottawa nu va permite Statelor Unite să „dicteze termenii” negocierilor privind comerțul liber și a descris procesul drept o negociere care poate duce la un rezultat reciproc avantajos, dar care „va dura ceva timp”. Termen-limită USMCA și negocieri încă neîncepute cu Canada Canada, SUA și Mexic au ca reper data de 1 iulie pentru revizuirea obligatorie a USMCA. În timp ce Mexicul ar urma să înceapă în mai runde oficiale de negocieri bilaterale cu SUA, discuțiile oficiale între SUA și Canada nu au început încă, deși oficialii din domeniul comerțului sunt în contact, conform informațiilor citate de BBC în materialul preluat de Digi24. În lipsa unui acord, USMCA ar putea intra într-un regim de revizuiri anuale până la expirarea sa, în 2036, notează aceeași sursă. Ce reproșează Washingtonul și unde sunt punctele sensibile Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat în fața Congresului că guvernul canadian „mizează tot mai mult pe globalizare”, în timp ce SUA încearcă să remedieze problemele generate de globalizare. Tot el a spus că, în ultimul an, doar China și Canada au luat măsuri de „retorsiune economică” împotriva Statelor Unite și a avertizat că ar putea fi necesare măsuri de aplicare a legii pentru a rezolva disputa. Printre temele ridicate de SUA se află: retragerea băuturilor alcoolice americane de pe rafturi în mai multe provincii canadiene, ca reacție la tarife; cotele pentru produse lactate, un subiect vechi de nemulțumire pentru Washington. Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, a susținut că Canada tratează „prost” fermierii americani din sectorul lactatelor, iar Donald Trump a acuzat anterior Canada de tarife „de până la 400%” pentru fermierii americani din acest sector, potrivit materialului. Concesii deja făcute și liniile roșii ale Ottawa Canada a făcut deja unele concesii: în iunie a renunțat la o taxă planificată pentru marile firme de tehnologie din SUA, după ce administrația Trump a semnalat-o ca factor de tensiune. Pe de altă parte, ministrul canadian responsabil cu comerțul dintre SUA și Canada, Dominic LeBlanc, a declarat pentru „The Globe and Mail” că sectorul produselor lactate nu mai face obiectul negocierilor, dar a adăugat că Ottawa are „soluții pentru majoritatea problemelor ridicate de americani” și că acestea trebuie discutate în cadrul unui acord mai amplu. Separat, Carney a convocat un nou comitet consultativ privind relațiile comerciale Canada–SUA, cu prima reuniune programată pentru săptămâna viitoare. [...]
Atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice rusești au provocat întreruperi operaționale în transportul aerian , cu suspendarea temporară a zborurilor în peste zece aeroporturi, potrivit Digi24 . În noaptea de 22 spre 23 aprilie, forțele armate ale Ucrainei au atacat simultan mai multe obiective ale complexului energetic și petrolier al Rusiei. În Novokuybyshevsk (regiunea Samara) a fost lovită o unitate industrială, iar guvernatorul Viacheslav Fedorishchev a anunțat că „există victime”, precizând că „o persoană a murit”. Ținte vizate: rafinare, petrochimie și noduri de pompare Potrivit Astra, dronele au atacat combinatul petrochimic din Novokuybyshevsk (NNK), care aparține companiei Rosneft , iar pe teritoriul acestuia ar fi izbucnit un incendiu, conform imaginilor surprinse de martori. În Ucraina s-a afirmat anterior că această întreprindere ar produce componente pentru explozivi, inclusiv etanol sintetic și para-terț-butilfenol (PTBF). Separat, drone ucrainene ar fi lovit stația de pompare a petrolului „Gorki” din regiunea Nijni Novgorod. Locuitorii din Kstovo au semnalat explozii și un incendiu, iar guvernatorul regiunii nu a comentat atacul, conform informațiilor din material. Stația „Gorki” este parte a sistemului de conducte magistrale al Transneft-Volgă Superioară și este descrisă ca unul dintre cele mai mari noduri de pompare a petrolului. Crimeea: atac confirmat, consecințe neprecizate În aceeași noapte, drone ar fi lovit și o bază petrolieră din Feodosia, potrivit canalului de monitorizare Exilenova+. Conform „Krymskyi Vetr”, baza ar fi fost lovită de cel puțin cinci ori, după care ar fi izbucnit un incendiu. Atacul asupra Crimeei a fost confirmat de guvernatorul Sevastopolului numit de Rusia, Mihail Razvozhayev , care a spus că au fost doborâte 15 drone, fără să detalieze efectele. 154 de drone raportate de Rusia și zboruri suspendate în peste 10 aeroporturi Ministerul Apărării al Federației Ruse a transmis că, în noaptea respectivă, apărarea antiaeriană „a interceptat și distrus” 154 de drone ucrainene. Dronele ar fi fost observate deasupra mai multor regiuni ruse, precum și deasupra Crimeii ocupate și a apelor Mării Azov și Mării Negre. Pe fondul raidului nocturn, activitatea a fost suspendată în peste zece aeroporturi, inclusiv în: Samara Ulyanovsk Cherepovets Ivanovo Yaroslavl Nijni Novgorod Tambov Volgograd Bugulma Nijnekamsk Aeroporturile respective nu au primit și nu au efectuat zboruri în perioada menționată în material. [...]
Kremlinul condiționează o întâlnire Putin–Zelenski de „acorduri concrete”, ridicând miza pentru reluarea negocierilor : potrivit Euronews , președintele rus ar accepta o întrevedere cu liderul ucrainean doar dacă există premise clare pentru încheierea unor înțelegeri privind războiul. Mesajul a fost transmis de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , care a susținut că o întâlnire la nivel înalt „nu ar avea sens” în lipsa unor rezultate tangibile. În viziunea Moscovei, o astfel de întrevedere trebuie să fie „productivă” și orientată exclusiv către finalizarea unor acorduri. Propunerea Ucrainei: întâlnire cu Turcia gazdă Reacția Kremlinului vine după ce Ucraina, prin ministrul de externe Andrii Sîbiga , a propus organizarea unei întâlniri între cei doi lideri, cu Turcia în rol de gazdă, într-o încercare de a relansa negocierile de pace blocate. Ce semnal transmite Moscova În același context, Peskov a reiterat că Vladimir Putin s-ar declara dispus să participe la discuții „în orice moment”, inclusiv la Moscova, însă doar dacă există un scop clar și perspective reale de progres în negocieri. În practică, condiționarea pune accentul pe rezultate pre-negociate, nu pe o întâlnire folosită ca instrument de deblocare a dialogului. [...]
