Comandanții ruși obligă recruții străini să participe la operațiuni riscante - Presiunea și violența fizică devin metode acceptate în rândul trupelor ruse

O convorbire interceptată sugerează că recruții străini din armata rusă sunt împinși spre misiuni de asalt cu risc ridicat , inclusiv prin violență și intimidare, potrivit Digi24 , care citează o înregistrare făcută publică de Serviciul de Informații Militare al Ucrainei (HUR) și relatată de Kyiv Post . În materialul prezentat de HUR, comandanți ruși discută despre modul în care ar trebui „gestionați” luptătorii străini descriși ca reticenți să execute sarcinile primite. În conversație, un superior îi cere unui subordonat să se pregătească pentru sosirea „specialiștilor străini” și îl întreabă dacă îi poate obliga să îndeplinească misiunile. Înregistrarea surprinde și o referire explicită la folosirea forței pentru a impune disciplina, inclusiv fraza care dă titlul articolului, despre „bătaie” și necesitatea de a-i menține apți de luptă. Mesajul general al discuției, potrivit interpretării HUR, este că presiunea asupra celor care refuză misiuni ar fi o practică acceptată. Ce indică interceptarea despre modul de operare Serviciile de informații ucrainene susțin că episodul ar reflecta o tendință mai largă în rândul trupelor ruse: utilizarea intimidării și a violenței fizice ca instrumente pentru a forța participarea la misiuni de luptă, inclusiv în cazul cetățenilor străini recrutați pentru războiul din Ucraina. Autenticitatea înregistrării nu a putut fi verificată independent , precizează sursa. Context: recrutarea de străini și miza „stimulentelor financiare” În contextul invaziei la scară largă, Rusia ar fi încercat să-și completeze efectivele cu recruți străini, inclusiv din Africa, Asia și Orientul Mijlociu, „adesea atrași de stimulente financiare”, potrivit informațiilor prezentate. HUR afirmă că a avertizat cetățenii străini să nu călătorească în Rusia pentru muncă sau serviciu militar și îi îndeamnă pe cei deja aflați acolo să se predea prin canale oficiale, inclusiv prin inițiativa „Vreau să trăiesc”. Mărturii din captivitate, invocate ca exemplu În sprijinul contextului, Digi24 amintește că jurnalista Katerina Zakharchenko de la Kyiv Post a relatat anterior despre luptători străini capturați în Ucraina după ce au luptat de partea Rusiei. Sunt menționate două cazuri: un bărbat din Ghana, care ar fi semnat un contract cu Ministerul Apărării din Rusia pe fondul dificultăților financiare; un bărbat din Egipt, care ar fi spus că problemele de viză l-au împins spre înrolare în schimbul cetățeniei și care ar fi transmis mesajul „Nu mergeți la război”. Aceste relatări sunt prezentate ca exemple despre motivațiile inițiale și schimbarea percepțiilor în captivitate, fără ca materialul să ofere date agregate despre amploarea fenomenului. [...]