Știri
Știri din categoria Externe

Un atac ucrainean cu drone asupra unui post de comandă al FSB din Donețk arată presiunea tot mai mare pe lanțul de comandă și comunicațiile ruse, într-un moment în care înaintarea Moscovei pe front s-a blocat, potrivit Digi24.
Comandantul forțelor ucrainene de sisteme fără pilot, Robert Brovdi, a afirmat că opt drone „de înaltă precizie” au lovit miercuri o clădire care ar fi găzduit forțe speciale, ucigând 12 ofițeri ruși și rănind alți 15. Informațiile sunt atribuite de Digi24 publicației The Telegraph, iar detaliile nu pot fi verificate independent din material.
Imaginile video publicate de Brovdi ar arăta drone îndreptându-se spre o clădire înaltă, urmate de explozii care ar distruge un etaj și ar împrăștia resturi în zona din jur. Brovdi a susținut că a fost distrus un post de comandă și o unitate specială operațională a Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), despre care a spus că era specializată în contrainformații, sabotaj și coordonarea militanților pro-ruși pe teritoriul Ucrainei.
Atacul este plasat într-un context mai larg în care Rusia „nu a reușit să obțină câștiguri teritoriale” pentru prima dată în doi ani și jumătate, după ce progresul s-ar fi oprit în martie. Conform unor date ale Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), citate în material, Rusia ar fi pierdut aproape 23,2 mile pătrate de teritoriu în Ucraina de la 1 martie (aprox. 60 km²).
În paralel, Kievul susține că a provocat peste 55.000 de victime ruse, „marea majoritate” prin folosirea dronelor, mai notează articolul. Tot miercuri, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a descris poziția Ucrainei pe front ca fiind cea mai solidă din ultimul an, pe care a pus-o pe seama superiorității în materie de drone și a apărării aeriene îmbunătățite.
„Menținem linia. Într-adevăr, poziția noastră pe câmpul de luptă este cea mai puternică sau cea mai solidă din ultimul an. Cu adevărat cea mai puternică.”
Materialul mai arată că analiștii pun stagnarea înaintării ruse și pe „haosul continuu” din comunicații, asociat cu pierderea serviciului de internet prin satelit Starlink și cu decizia autorităților ruse de a bloca aplicația Telegram, folosită pe scară largă pentru logistică și coordonare pe front.
În același timp, Ucraina ar fi prezentat o nouă dronă kamikaze cu aripi fixe, „Hmarinka”, descrisă ca răspuns la drona rusă „Molniia”, pentru lovirea țintelor la „adâncime tactică” (în spatele liniei frontului, dar în zona relevantă operațiunilor imediate).
Atacurile ucrainene de lungă distanță alimentează îngrijorări la Moscova, iar Rusia ar fi suferit în această lună ceea ce ar putea fi cea mai abruptă scădere lunară a producției de petrol din ultimii șase ani, din cauza loviturilor asupra porturilor și rafinăriilor, potrivit unui raport Reuters citat de Digi24. Materialul nu oferă cifre privind scăderea producției.
Recomandate

Atacurile cu drone asupra infrastructurii industriale din regiunea rusă Samara au provocat victime și perturbări locale , inclusiv schimbarea programului școlar, potrivit Meduza . În orașul Novokuibîșevsk, în urma unui atac asupra unei întreprinderi industriale, o persoană a murit și există răniți, a declarat guvernatorul regiunii Samara, Veaceslav Fedorîșcev. Oficialul nu a precizat ce obiectiv a fost lovit. El a mai spus că fragmente dintr-o dronă au ajuns pe acoperișul unui bloc din Samara, iar în urma căderii resturilor pe stradă au existat persoane rănite; o persoană a fost spitalizată. Guvernatorul a anunțat că, pe 23 aprilie, cursurile pentru schimbul I din școlile din Samara și Novokuibîșevsk au fost mutate în schimbul II. Ce țintă ar fi fost lovită, potrivit canalelor ucrainene și rusești de Telegram Canale ucrainene susțin că a fost atacată „Compania petrochimică din Novokuibîșevsk”, care face parte din structura Rosneft . Potrivit canalului de Telegram Exilenova+ , ar fi fost probabil avariată o instalație de producție a metil-tert-amil eterului (un aditiv obținut din produse petroliere și metanol, folosit pentru creșterea eficienței combustibilului și reducerea emisiilor). Canalul de Telegram Astra a confirmat, de asemenea, atacul asupra combinatului petrochimic din Novokuibîșevsk și incendiul care a urmat. Extinderea atacurilor: incendiu la o stație de pompare a petrolului în regiunea Nijni Novgorod În plus, drone ar fi atacat și regiunea Nijni Novgorod, unde ar fi izbucnit un incendiu la stația de pompare a petrolului „Gorki” din satul Meșiha (raionul Kstovo), susțin canale de Telegram. Exilenova+ afirmă că arde cel puțin un rezervor, însă nu există informații despre victime. Guvernatorul regiunii, Gleb Nikitin, nu a comunicat despre un atac asupra regiunii, notează Meduza . Context: a doua noapte consecutivă și victime în Sîzran Cu o zi înainte, la Sîzran, după un atac cu drone ucrainene, s-a prăbușit o parte a scării unui bloc de locuințe. Sub dărâmături au fost găsite corpurile a două persoane — o femeie și o fată — iar canale de Telegram au scris că ar fi fost bunică și nepoată. Alte 12 persoane au fost rănite. Clădirea avariată se află la aproximativ trei kilometri de rafinăria din Sîzran, potrivit canalelor citate. [...]

O campanie de arestări împotriva Iabloko riscă să golească de conținut alegerile din Rusia , prin eliminarea din cursă a singurului partid de opoziție legal, chiar înaintea scrutinului parlamentar din septembrie, potrivit Digi24 . Formațiunea liberală Iabloko, fondată în 1993, nu are locuri în Duma de Stat și nici în Consiliul Federației, dar are reprezentanți în adunările unor regiuni importante. Partidul a condamnat campania militară a Kremlinului în Ucraina și spune că vrea să participe la alegerile parlamentare din toamnă sub sloganul „Pentru pace și libertate”. Arestări și dosare administrative în mai multe regiuni În Irkuțk (Siberia), liderul filialei locale, Grigori Gribenko, a fost arestat joi după o percheziție la domiciliu. Poliția a susținut că a găsit „substanțe narcotice”, iar politicianul a fost reținut și dus la secție împreună cu avocatul său. Iabloko afirmă că un test de sânge impus anterior de poliție, în urma căruia s-ar fi găsit urme de marijuana, ar fi fost falsificat. Tot în această săptămână, Emilia Slabunova, deputată a Iabloko în Duma regiunii Karelia (nord-vestul Rusiei), a fost arestată din cauza unei fotografii publicate în 2020 alături de Aleksei Navalnîi , imagine ștearsă ulterior de pe conturile sale de pe rețelele sociale. Separat, poliția rusă a deschis două proceduri administrative împotriva lui Aleksandr Șișlov, liderul grupului Iabloko în Adunarea legislativă din Sankt Petersburg, după ce acesta a distribuit pe rețelele sociale un interviu în care era menționat numele lui Navalnîi, gest calificat de autorități drept „extremist”. De ce contează: accesul la alegeri și eticheta de „extremism” Fostul candidat la președinție Boris Nadejdin a acuzat pe Telegram o „represiune” împotriva politicienilor Iabloko și a susținut că aproape toți deputații partidului din parlamentele regionale au fost fie arestați, fie declarați „agenți străini”. În acest context, Digi24 notează că majoritatea reprezentanților Iabloko nu ar urma să poată participa la alegerile pentru Duma de Stat, preconizate pentru septembrie. Nadejdin leagă presiunile de calendarul electoral și afirmă că „se apropie alegerile din 20 septembrie”. „Motivul presiunilor exercitate asupra partidului Iabloko este evident: se apropie alegerile din 20 septembrie.” În lista celor etichetați drept „agenți străini” este menționat și Dmitri Muratov, directorul publicației „Novaia Gazeta” și laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, precum și președintele Iabloko, Nikolai Rîbakov, acuzat de extremism pentru o postare care includea o fotografie a lui Navalnîi. Rîbakov a fost amendat cu 1.500 de ruble pentru „afișarea de simboluri extremiste”, în condițiile în care orice fotografie a lui Navalnîi este considerată de Kremlin „simbol extremist”, potrivit informațiilor din articol. Ce urmează Miza imediată este dacă Iabloko va mai putea înscrie și menține candidați eligibili până la alegerile parlamentare din septembrie, în condițiile în care arestările și procedurile administrative vizează figuri regionale și lideri locali ai partidului. Informațiile disponibile în material nu indică un calendar al unor decizii finale privind candidaturile, dar sugerează că presiunea juridică și administrativă se intensifică pe măsură ce se apropie scrutinul. [...]

Amenințarea Rusiei ridică miza pentru statele europene care ar accepta găzduirea temporară a bombardierelor franceze cu capacitate nucleară , într-un moment în care Parisul discută astfel de aranjamente cu mai mulți parteneri din Europa, potrivit Digi24 . Mesajul a venit de la adjunctul ministrului rus de externe, Aleksandr Grușko , care a spus că orice țară europeană care acceptă desfășurarea de bombardiere strategice franceze dotate cu arme nucleare „se va transforma într-o țintă” pentru forțele Moscovei „în cazul unui conflict”, relatează Reuters, citată de Digi24. Ce a declanșat avertismentul Moscovei Contextul este inițiativa anunțată în martie de președintele Franței, Emmanuel Macron , privind extinderea arsenalului nuclear francez și posibilitatea ca parteneri europeni să găzduiască temporar aeronave franceze cu arme nucleare. Macron a indicat că Parisul discută astfel de aranjamente cu: Marea Britanie, Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia, Danemarca. Cum își justifică Rusia poziția Grușko a declarat, într-un interviu publicat joi, că această inițiativă ar face parte dintr-o „consolidare necontrolată” a potențialului nuclear al NATO, pe care Rusia o consideră o amenințare strategică. „Evident, armata noastră va fi obligată să acorde o atenție deosebită acestei probleme în contextul actualizării listei de ținte prioritare în cazul unui conflict major”, a declarat Grușko pentru Russia Today. Oficialul rus a mai susținut că, în loc să consolideze apărarea aliaților, demersul ar slăbi, de fapt, securitatea țărilor care ar accepta găzduirea acestor aeronave, invocând lipsa unor „garanții ferme”. Ce urmează pe dosarul nuclear Potrivit lui Grușko, orice viitor dialog privind armele nucleare ar trebui să ia în calcul „capacitățile combinate” ale NATO, inclusiv arsenalele Franței și Marii Britanii, alături de cel al SUA. În paralel, NATO a criticat în această săptămână Rusia și China pentru politicile lor privind armele nucleare și le-a îndemnat să colaboreze cu SUA pentru „stabilitate și transparență”, înaintea unei conferințe ONU de la New York, programată să înceapă săptămâna viitoare, pentru revizuirea funcționării tratatului de neproliferare nucleară. [...]

Uniunea Europeană a extins sancțiunile împotriva Rusiei către energie, transport maritim și finanțe, cu efect direct asupra fluxurilor comerciale și a accesului la servicii esențiale , potrivit G4Media . Consiliul UE a aprobat oficial al 20-lea pachet de sancțiuni, în paralel cu un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina (aprox. 450 miliarde lei), anunț făcut de președintele Consiliului European, António Costa , conform MEDIAFAX. Pachetul adaugă noi interdicții și restricții care vizează atât infrastructura energetică și logistică, cât și servicii și tranzacții financiare, într-un efort de a crește presiunea economică asupra Moscovei. Ce sectoare sunt lovite: energie, servicii și lanțuri de aprovizionare Măsurile aprobate includ, potrivit informațiilor prezentate, următoarele direcții: Din 2027, interzicerea furnizării de servicii de terminale GNL (gaz natural lichefiat) către companiile rusești; interzicerea furnizării de servicii de securitate cibernetică către Federația Rusă; înăsprirea cerințelor de trasabilitate a diamantelor , pentru a confirma că nu au fost extrase, prelucrate sau produse în Rusia; interzicerea operațiunilor cu două porturi rusești ( Murmansk și Tuapse) și cu un terminal petrolier din portul Karimun (Indonezia). Totodată, o organizație din Kârgâzstan care administrează o bursă unde se tranzacționează „volume semnificative” de stablecoin A7A5 a fost adăugată pe lista de sancțiuni. (Stablecoin = criptomonedă proiectată să își mențină o valoare stabilă, de regulă prin raportare la o monedă clasică.) Extindere pe transportul de petrol, bănci și criptomonede Conform aceleiași surse, pachetul include și: o interdicție asupra transporturilor maritime de petrol rusesc ; restricții pentru 46 de petroliere ; limitări ale tranzacțiilor cu criptomonede cu Rusia; interdicții care acoperă tranzacțiile cu încă 20 de bănci rusești . Sancțiunile au fost extinse și la 58 de entități juridice și persoane fizice asociate complexului militar-industrial rus și la peste 60 de companii , inclusiv din China și Emiratele Arabe Unite , potrivit informațiilor citate. Context politic: Ungaria și-a ridicat veto-ul Ambasadorii la UE au aprobat împrumutul și noile sancțiuni cu o zi înainte, după ce Ungaria și-a ridicat veto-ul anterior , mai notează materialul. Într-o postare pe X, António Costa a legat decizia de strategia UE privind Ucraina: „Strategia UE pentru realizarea unei păci juste și durabile în Ucraina se bazează pe doi piloni: consolidarea Ucrainei și creșterea presiunii asupra Rusiei. Astăzi, am înregistrat progrese pe ambele fronturi.” [...]

Rusia amenință cu includerea pe lista de ținte a țărilor europene care ar găzdui avioane franceze cu arme nucleare , avertizând că o astfel de desfășurare ar „slăbi” securitatea statelor respective, nu ar întări-o, potrivit Biziday . Mesajul a fost transmis de ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Alexander Grușko , care a încadrat posibilitatea ca Franța să își desfășoare temporar aeronavele dotate cu arme nucleare în alte țări europene drept parte a unei „consolidări necontrolate” a potențialului nuclear al NATO, pe care Moscova o consideră o amenințare strategică. „Evident, armata noastră va fi obligată să acorde o atenție deosebită acestei probleme în contextul actualizării listei de ținte prioritare în cazul unui conflict major. […] securitatea acestor țări este, de fapt, slăbită”, a spus Grușko. Contextul: inițiativa Franței și discuțiile din NATO Președintele Franței, Emmanuel Macron , a anunțat în martie planuri de extindere a arsenalului nuclear al țării și a spus că Franța ar putea permite partenerilor europeni să găzduiască temporar aeronavele sale echipate cu arme nucleare. Inițiativa este prezentată în contextul eforturilor europene din NATO de a-și asuma o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărare, pe fondul criticilor repetate ale președintelui american Donald Trump la adresa Alianței. În acest cadru, Macron și premierul Poloniei, Donald Tusk, au discutat recent despre posibile exerciții nucleare comune, ca parte a demersului francez de extindere a protecției sale nucleare către alte state europene. De ce contează: escaladare de risc și presiune asupra deciziilor de găzduire Avertismentul Moscovei ridică miza politică și de securitate pentru orice stat european care ar lua în calcul găzduirea unor astfel de capabilități, prin asocierea explicită a deciziei cu riscul de a deveni țintă în scenariul unui conflict major. Pe fondul tensiunilor internaționale, Grușko a mai afirmat că orice dialog viitor privind armele nucleare ar trebui să țină cont de capacitățile combinate ale NATO, inclusiv arsenalele Franței și Marii Britanii, pe lângă cel al SUA. Reacții și fundal diplomatic În paralel, NATO a criticat în această săptămână Rusia și China pentru politicile lor privind armele nucleare și a îndemnat ambele țări să colaboreze cu SUA pentru „mai multă stabilitate și transparență”, conform relatării Reuters, citată de Biziday. [...]

Statele UE au validat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, cu rambursare condiționată de „reparații de război” din partea Rusiei , un mecanism care mută o parte din risc către bugetele naționale și vine la pachet cu un nou val de sancțiuni, potrivit Agerpres . În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut o aderare „deplină” la UE, nu una „simbolică”. Zelenski a făcut declarațiile în drum spre Cipru, la un summit european informal, și a reacționat la un articol din Financial Times , potrivit căruia Franța și Germania ar dori să ofere Ucrainei, în stadiul actual, doar avantaje simbolice. Liderul de la Kiev a spus că instituții europene și ucrainene discută formate care ar permite avansarea integrării, dar a insistat că nici el, nici cetățenii ucraineni nu susțin o apartenență pur simbolică. „Să fim corecți! Ucraina nu are nevoie de o aderare simbolică la UE.” Cum este structurat ajutorul de 90 de miliarde de euro Statele UE au aprobat final un ajutor financiar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, acordat sub forma unui împrumut. Conform mecanismului descris, Kievul ar urma să ramburseze împrumutul doar dacă Rusia va plăti „reparații de război”; în caz contrar, costul ar urma să fie suportat de statele UE, cu excepția Ungariei, Republicii Cehe și Slovaciei, care au refuzat să participe la mecanismul de garantare. Din totalul pachetului: două treimi sunt destinate susținerii nevoilor armatei ucrainene în războiul cu Rusia; o treime vizează acoperirea deficitului bugetar al Ucrainei. Primele fonduri ar urma să fie transferate Kievului începând din luna mai , potrivit informațiilor transmise. Pachetul 20 de sancțiuni: finanțe, comerț și energie Odată cu împrumutul, cele 27 de state membre au validat definitiv și al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, după ce Ungaria și-a ridicat veto-ul asupra ambelor măsuri. Agerpres notează că această schimbare a venit după repararea și repunerea în funcțiune de către Ucraina a conductei petroliere Drujba, care furnizează petrol rusesc către țările central-europene. Noul pachet este axat pe restricții suplimentare în: servicii financiare , comerț , energie , inclusiv transportul de petrol pe mare și servicii maritime legate de transportul petrolului și al gazelor naturale lichefiate rusești. De asemenea, ar urma să fie adăugate pe „lista neagră” a UE noi petroliere din așa-numita „flotă din umbră”, folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale. Ce urmează pe dosarul aderării Ucrainei Ucraina solicită statelor UE o dată precisă pentru aderare, însă Bruxelles-ul și majoritatea statelor membre au explicat că nu pot avansa o astfel de dată, iar aderarea va depinde de îndeplinirea criteriilor de aderare. În paralel, Zelenski a reiterat că țara sa urmărește o integrare cu drepturi depline, nu un aranjament cu valoare preponderent politică sau simbolică. [...]