Știri
Știri din categoria Externe
Vladimir Putin condiționează o întâlnire cu Volodimir Zelenski de un acord de pace prealabil, ceea ce împinge orice discuție la nivel de lideri într-o etapă finală a negocierilor și ridică miza pentru formatul de mediere acceptabil Moscovei, potrivit Digi24.
Declarația a fost făcută după întrevederea de la Kremlin cu premierul slovac Robert Fico. Putin a spus că o eventuală întâlnire cu președintele ucrainean ar putea avea loc într-o țară terță, dar numai dacă, înainte, Kievul și Moscova convin un „acord de pace durabil”.
Prin plasarea întâlnirii la vârf după „închiderea” unui acord, Kremlinul transmite că nu vede o întrevedere Putin–Zelenski ca instrument de deblocare a negocierilor, ci ca pas de validare a unui rezultat deja stabilit. În același timp, condiția reduce spațiul pentru negocieri directe la nivel înalt, în absența unui cadru agreat în prealabil.
Putin a mai afirmat că, în opinia sa, conflictul din Ucraina „se îndreaptă spre final”.
Întrebat dacă dorește să înceapă tratative cu europenii, liderul rus a răspuns că ar prefera ca discuțiile să fie mediate de fostul cancelar german Gerhard Schroder. În material sunt menționate ca surse Reuters și AFP.
Separat, Putin și-a exprimat speranța că războiul din Iran se va încheia „cât mai curând posibil”, avertizând că, în caz contrar, „toată lumea va avea de pierdut”.
Pe tema extinderii Uniunii Europene, el a spus că ar fi „logic” ca Armenia să organizeze un referendum privind eventuala aderare la UE.
Recomandate
Vladimir Putin condiționează reluarea negocierilor de pace de „interesele” Rusiei , într-un moment în care atacurile reciproce dintre Rusia și Ucraina se intensifică și cresc riscurile pentru infrastructură și securitatea regională, potrivit Reuters . Președintele rus a declarat, la Sankt Petersburg , că „toate propunerile” privind o înțelegere pentru războiul vechi de patru ani și jumătate „rămân pe masă”, inclusiv discuțiile despre un armistițiu și noi negocieri. În același timp, a spus că Moscova trebuie să evalueze ce este „în interesul” său înainte de a decide pașii următori. Putin a susținut că Rusia era pregătită să reia negocierile cu Kievul după alegerile parlamentare rusești de săptămâna trecută, dar că Ucraina ar fi lansat atacuri asupra Moscovei și ar fi lovit secții de votare. În acest context, liderul de la Kremlin a avertizat că Ucraina „va trebui să simtă consecințele” unui răspuns susținut. „Ei sunt cei care au început. Peste tot, pe fiecare front. Sunt acestea jucării, joacă de copii?” În replică, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a descris atacurile asupra Rusiei drept un răspuns „corect” la loviturile rusești asupra civililor și infrastructurii ucrainene și a cerut discuții directe pentru soluționarea războiului, notează Reuters. Escaladare pe două direcții: orașe ucrainene și ținte economice din Rusia Reuters arată că forțele ruse au continuat de mult timp loviturile asupra orașelor ucrainene, în principal noaptea, însă în ultimele săptămâni au vizat Kievul și alte localități cu baraje de drone și rachete pe parcursul zilei. Atacurile de vineri au ucis șapte persoane în capitala Ucrainei. Pe de altă parte, Ucraina a desfășurat de luni întregi o serie de lovituri asupra țintelor din Rusia, cu accent pe industria petrolieră și pe unități de retail, unele la distanțe de până la 3.000 km (aprox. 4.800 km) de granița ucraineană, potrivit aceleiași surse. Putin a mai afirmat că apelurile Kievului pentru încetarea focului și reluarea discuțiilor ar fi fost determinate și de dificultățile armatei ucrainene de a contracara dronele cu propulsie cu reacție, care zboară la altitudini mai mari și sunt mai greu de interceptat. Context diplomatic: Trump–Xi și APEC În declarațiile sale, Putin a comentat și discuțiile de la Washington dintre președintele SUA, Donald Trump, și președintele Chinei, Xi Jinping, spunând că Rusia ar saluta orice „acord de natură pozitivă” între Washington și Beijing. El a adăugat că participarea sa la viitorul summit APEC din China va depinde de evoluțiile interne din Rusia. [...]
Ucraina încearcă să taie finanțarea războiului prin presiune asupra cumpărătorilor de petrol rusesc , iar președintele Volodîmîr Zelenski le-a cerut explicit Chinei și Indiei să-și folosească influența asupra Moscovei, pe fondul unei intensificări a atacurilor rusești din ultima săptămână, potrivit Kyiv Post . Într-o declarație publicată duminică, 27 septembrie, pe Telegram (link în sursă), Zelenski a spus că Rusia a lansat „peste 2.200” de drone de atac, aproximativ 1.650 de bombe aeriene ghidate (KAB) și 38 de rachete asupra Ucrainei „doar în această săptămână”. El a adăugat că o parte semnificativă dintre rachetele folosite au fost balistice. De ce miza este China și India: petrolul și lanțurile de aprovizionare Zelenski a susținut că lipsește „o poziție constant puternică” din partea Chinei și Indiei, dar și a altor state mari din afara Occidentului, inclusiv Brazilia și Africa de Sud, precum și din partea unor țări din G20 și „Sudul Global”. Mesajul central: fiecare dintre aceste țări „are influență asupra Rusiei” și ar putea contribui la transformarea păcii „în realitate”. Contextul economic invocat de publicație este că China și India sunt cei mai mari cumpărători de țiței rusesc la nivel global , iar aceste achiziții generează venituri care ajută la susținerea efortului de război al Moscovei. În plus, materialul notează că Beijingul furnizează Rusiei componente folosite la fabricarea de armament, iar India rămâne unul dintre cei mai mari cumpărători de armament rusesc. Atacuri asupra infrastructurii civile și a centrelor de date În aceeași declarație, Zelenski a afirmat că loviturile rusești din timpul nopții au ucis trei persoane în regiunea Zaporojie și un bărbat la Kiev. Tot duminică dimineață, forțele ruse ar fi lovit de două ori un centru de date din Kiev; în primul atac, potrivit lui Zelenski, trei persoane – inclusiv doi copii – au fost rănite. Materialul mai menționează că atacurile au vizat și clădiri rezidențiale, facilități energetice și alte obiective de infrastructură civilă în mai multe regiuni, între care Odesa, Harkiv, Sumî, Nikolaev, Herson, Poltava, Jîtomîr și Kiev. Separat, primarul Kievului, Vitali Kliciko, este citat cu informația că o femeie și doi adolescenți de 16 ani au fost internați duminică dimineață, după o lovitură asupra unei clădiri nerezidențiale din districtul Șevcenkivskîi. Presiune suplimentară prin tarife americane: instrumentul există, aplicarea e incertă Kyiv Post notează că președintele SUA Donald Trump a obținut noi puteri legislative pentru a viza principalii cumpărători de petrol și gaze rusești cu tarife de până la 100%, după ce a promulgat pe 18 septembrie „Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act”. Publicația subliniază însă că nu este clar dacă Trump va folosi aceste instrumente împotriva Chinei , întrucât astfel de tarife ar putea afecta stabilitatea relațiilor comerciale pe care Washingtonul încearcă să o păstreze cu Beijingul. În acest context, Zelenski a cerut în mod repetat ca Trump să-și folosească noile prerogative, pe măsură ce Rusia își intensifică loviturile asupra infrastructurii civile, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: apeluri diplomatice, dar semnale slabe de la Moscova Pe linie diplomatică, materialul arată că 51 de țări au susținut miercuri o declarație comună la Adunarea Generală a ONU , cerând Kremlinului să accepte o încetare completă a focului și să intre în negocieri „semnificative”. În paralel, Washingtonul l-a invitat pe Vladimir Putin la summitul G20 din Miami, în decembrie, iar Trump i-ar fi cerut să „încheie războiul”. În contrapondere, Kyiv Post relatează că ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Rusia nu își va opri „operațiunea militară specială” nici măcar în timpul negocierilor, iar Putin a respins până acum propunerile pentru o întâlnire directă. Zelenski a rezumat poziția sa astfel: „A fost la fel cu el ani de zile – și toți partenerii noștri simt asta. Caută scuze ca să continue războiul.” [...]
Ucraina susține că a obținut câștiguri tactice pe axa Lyman , într-o etapă a operațiunii „Vivaldi”, într-un moment în care Kievul avertizează că Rusia ar pregăti o nouă mobilizare de amploare, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat că forțele ucrainene au înregistrat „rezultate importante” și că, în ultima săptămână, ar fi ucis sau rănit 10.660 de militari ruși pe întreg frontul – cifre pe care publicația precizează că nu le-a putut verifica independent. Zelenski a spus că informațiile provin dintr-un raport al comandantului-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Mihailo Drapatîi, și a menționat separat o „operațiune de apărare activă” condusă de trupele de asalt aerian, fără a oferi detalii suplimentare. „Distrugerea ocupantului continuă, iar obiectivele stabilite sunt atinse”, a declarat Zelenski, adăugând că fiecare pierdere rusă ar fi fost confirmată video. Unde se concentrează luptele și de ce contează axa Lyman În evaluarea prezentată, cele mai intense confruntări au loc pe axele Pokrovsk, Kostiantînivka și Lyman, în regiunea Donețk, în timp ce armata ucraineană desfășoară operațiuni și în regiunile Zaporijjea, Harkiv și Sumî. Kyiv Post notează că Donețk rămâne un punct critic, în condițiile în care obiectivul militar al Kremlinului este preluarea restului Donbasului (Donețk și Luhansk). Publicația amintește că Rusia a cerut în mod repetat controlul complet asupra acestor regiuni ca precondiție pentru un posibil acord, în timp ce Ucraina respinge cedarea de teritoriu și cere un armistițiu necondiționat. Statul Major ucrainean a raportat anterior 221 de ciocniri de luptă pe linia frontului, inclusiv 12 atacuri rusești pe axa Lyman și 26 pe axele Pokrovsk și Kostiantînivka. Pe direcția Lyman, forțele ruse ar fi încercat să avanseze spre Novoselivka, Drobîșeve, Lyman, Dibrova, Stavkî și Cernceșcina. Ce este operațiunea „Vivaldi” și ce rezultate revendică Ucraina Operațiunea „Vivaldi” este asociată cu Corpul 3 Armată , comandat de generalul de brigadă Andrii Bilețkîi, care a anunțat public acțiunea pe 15 septembrie, după o perioadă de „tăcere informațională”, potrivit articolului. Obiectivele declarate includ: împingerea înapoi a forțelor ruse; destructurarea tacticilor de infiltrare; perturbarea liniilor de aprovizionare. În prima fază, armata ucraineană ar fi eliminat „pungi” de infiltrare în jurul localităților Novoselivka, Iarova, Koroviahiîi Iar și Oleksandrivka și ar fi eliberat satul Serednie. Bilețkîi a sugerat că operațiunea va continua, citat de Ukrainska Pravda: „Vivaldi, după cum știe toată lumea, are patru anotimpuri. Acesta este primul dintre ele.” Pe 20 septembrie, forțele ucrainene au anunțat rezultatele fazei a doua: eliberarea Șandrîholove și Derîlove și stabilirea controlului complet asupra Drobîșeve. Corpul 3 Armată a susținut că, în total, a recuperat 125 km² de teritoriu, dintre care 50 km² ar fi fost „de-ocupate” formal. Totodată, ar fi provocat pierderi de circa 800 de militari ruși în faza a doua și de peste 3.000 cumulat în ambele faze, conform relatării. Zelenski a mulțumit explicit pentru rezultatele săptămânii soldaților din Corpul 3 Armată și Brigăzii 68 Aeromobile Separate „Oleksa Dovbuș” din cadrul Corpului 8 al Forțelor de Asalt Aerian și a spus că, împreună cu Drapatîi, a convenit asupra unor pași operaționali următori. Context: avertismentul Kievului privind o nouă mobilizare în Rusia Câștigurile raportate în zona Lyman vin pe fondul avertismentelor ucrainene că Moscova ar pregăti o nouă mobilizare. În august, serviciile de informații ucrainene au afirmat că Statul Major rus ar fi elaborat planuri pentru mobilizarea a 600.000 de persoane, dintre care 300.000 în 2026 și încă 300.000 în 2027. În același timp, potrivit Administrației Prezidențiale a Ucrainei, Rusia ar fi pierdut aproximativ 240.000 de militari între ianuarie și iulie, în timp ce doar 232.000 de persoane ar fi semnat contracte cu armata rusă în aceeași perioadă. Publicația notează că Vladimir Putin a negat în mod constant pregătirea unei noi campanii de mobilizare, iar ultima mobilizare anunțată oficial a fost în septembrie 2022, când Rusia a chemat 300.000 de rezerviști. Separat, Zelenski a declarat că Rusia a lansat în această săptămână peste 2.200 de drone, aproximativ 1.650 de bombe aeriene ghidate (KAB) și cel puțin 38 de rachete asupra Ucrainei și a cerut Chinei, Indiei și altor puteri neoccidentale să adopte o poziție mai fermă față de război. [...]
Rusia ar urma să aloce 12 miliarde de dolari (aprox. 54 miliarde lei) pentru drone de atac în 2027 , un semnal că Moscova își bugetează continuarea războiului și mizează pe producția de masă a dronelor cu motor cu reacție și a munițiilor de tip „loitering”, potrivit news.ro , care citează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și informații ale serviciilor militare ucrainene. Zelenski a spus că serviciile de informații ucrainene ar fi obținut documente interne rusești privind volumele de armament pregătite pentru anul viitor și fondurile alocate. În acest context, liderul de la Kiev a susținut că Rusia intenționează să cheltuiască 12 miliarde de dolari doar pe această categorie de arme. De ce contează: bugetarea dronelor indică o strategie de uzură Mesajul politic al Kievului este că nivelul cheltuielilor planificate pentru drone de atac sugerează că Rusia „nu se pregătește să pună capăt războiului cel puțin pentru moment”. În paralel, Zelenski a cerut partenerilor Ucrainei să crească presiunea prin sancțiuni și să consolideze eforturile comune de apărare împotriva dronelor. În ultimele luni, Rusia a folosit tot mai des drone cu propulsie cu reacție în atacurile asupra orașelor ucrainene, iar în unele lovituri asupra Kievului acestea ar fi reprezentat aproximativ două treimi din totalul dronelor lansate, potrivit declarațiilor citate. Răspunsul Ucrainei: drone de interceptare și acorduri externe Zelenski a afirmat că Ucraina își intensifică producția de drone de interceptare pentru a contracara utilizarea tot mai răspândită a dronelor rusești cu motor cu reacție. Potrivit acestuia, mai multe prototipuri sunt deja testate în condiții de luptă, iar unele ar putea deveni mijloace principale de apărare împotriva acestor arme. „Ne intensificăm producția și fabricarea componentelor. Va exista un răspuns”, a declarat Zelenski. Pe partea operațională, Zelenski a spus că Ucraina interceptează în prezent aproximativ 55% dintre dronele rusești Shahed cu propulsie cu reacție și că, în luna septembrie, au fost lansate împotriva Ucrainei peste 2.730 de astfel de drone. Ținta declarată este creșterea ratei de interceptare la nivelul obținut împotriva dronelor Shahed „convenționale”, pe care Zelenski îl plasează la peste 90%. Totodată, Ucraina a semnat 11 acorduri privind dronele, al 11-lea fiind încheiat cu Finlanda, la New York, în marja Adunării Generale a ONU. Zelenski a mai spus că se pregătește un al 12-lea acord, care ar urma să fie semnat în următoarele săptămâni. Context: atacuri intensificate și presiune pe infrastructura digitală Declarațiile vin pe fondul intensificării atacurilor rusești din ultimele zile, în pofida unor demersuri internaționale reînnoite pentru un armistițiu. În acest cadru, președintele SUA, Donald Trump, a cerut încetarea războiului în discursul de la Adunarea Generală a ONU din 22 septembrie, iar Zelenski a spus ulterior întâlnirii dintre cei doi că Ucraina este pregătită să accepte un armistițiu care să vizeze atacurile asupra infrastructurii energetice, dacă Rusia acceptă aceleași condiții. Separat, Zelenski a acuzat Rusia că desfășoară o campanie împotriva centrelor de date, infrastructurii și rețelelor de comunicații ucrainene, cu scopul de a lăsa populația fără internet și servicii digitale. El a indicat că atacurile asupra Kievului din 26 septembrie au provocat întreruperi ale conexiunii la internet în capitală și au perturbat accesul la unele servicii online. [...]
ArcelorMittal oprește combinatul Krivoi Rog, iar piața europeană poate resimți presiuni suplimentare la oțel : decizia vine după atacuri care au avariat instalațiile, într-un context în care unitatea exporta „cea mai mare parte” a producției către Europa, potrivit Agerpres . Complexul siderurgic Krivoi Rog – cea mai mare oțelărie din Ucraina, aflată lângă orașul natal al președintelui Volodimir Zelenski – a fost vizat de patru atacuri cu rachete pe 21 septembrie. Atacurile au ucis cinci persoane, au rănit 17 angajați (unul în stare critică) și au provocat „daune semnificative” instalațiilor de producție, conform unui comunicat al grupului cu sediul în Luxemburg. În aceste condiții, ArcelorMittal spune că se va concentra pe conservarea infrastructurii pentru a păstra opțiunile de reluare a producției atunci când situația de securitate o va permite. Ce înseamnă oprirea pentru oferta de oțel și pentru Europa Deși oprirea celui mai mare combinat din Ucraina este un eveniment major la nivel local, impactul asupra pieței globale ar urma să fie limitat, potrivit lui Maxime Kogge, analist la Oddo BHF. Acesta estimează că producția de la Krivoi Rog echivala cu aproximativ 3% din producția totală a grupului ArcelorMittal. Totuși, același analist avertizează că oprirea producției „ar trebui să pună o presiune suplimentară” pe piața europeană, în condițiile în care ArcelorMittal Ucraina exporta „cea mai mare parte a producției sale” către Europa. Oprirea activității taie pierderi de numerar, după sprijin de peste 700 milioane dolari Analiza citată de Agerpres mai arată că închiderea combinatului ar pune capăt pierderilor de numerar asociate operațiunilor din Ucraina, neprofitabile de la începutul războiului. ArcelorMittal a alocat peste 700 de milioane de dolari (aprox. 3,2 miliarde lei) pentru a-și sprijini activitățile din Ucraina. În pofida scăderii activității, compania a continuat să îi plătească pe cei aproximativ 17.500 de angajați ai combinatului, evitând concedierile. Context: producție redusă înainte de atacuri și degradarea industriei ucrainene Până la atacurile recente, complexul industrial de la Krivoi Rog a continuat să funcționeze „mai mult sau mai puțin” în pofida războiului. În 2025, operațiunile miniere au rulat la 73% din capacitate, iar producția de oțel la 35% din capacitate: 1,7 milioane de tone de bare din oțel, față de o capacitate normală de aproximativ cinci milioane de tone. În paralel, Rusia și-a intensificat din martie atacurile asupra sectoarelor economice cheie din Ucraina, inclusiv metalurgia și lanțurile de aprovizionare. O altă oțelărie importantă, Zaporizhstal (Metinvest), a anunțat pe 17 septembrie că este ținta unor „greve sistematice”, iar uzina a fost „complet închisă” în august, după ce opt angajați au fost uciși și aproximativ 30 răniți. Pe termen mai lung, Centrul ucrainean de cercetare GMK a raportat în aprilie că, deși siderurgia mai reprezintă 5,5% din PIB, producția de oțel brut a scăzut de patru ori între 2013 și 2025, de la 32,7 milioane de tone la 7,4 milioane de tone. Ucraina a pierdut, în această perioadă, controlul asupra unor producători din regiunile Donețk și Luhansk ocupate de Rusia. [...]
Administrația Trump a făcut angajamente legale pentru a cheltui aproape toți cei 400 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) aprobați de Congres pentru ajutor militar către Ucraina, astfel încât fondurile să nu expire la 30 septembrie , potrivit Reuters , care citează trei surse familiarizate cu planul. Până la începutul acestei săptămâni, 307 milioane de dolari (aprox. 1,4 miliarde lei) din finanțarea prin Ukraine Security Assistance Initiative (USAI) fuseseră deja „obligate” – adică alocate prin angajamente bugetare ferme – iar administrația intenționează să blocheze și restul de 93 de milioane de dolari (aprox. 420 milioane lei) înainte de finalul anului fiscal, la 30 septembrie, spun sursele. Pentagonul, care gestionează programul USAI, a refuzat să comenteze. Miza: evitarea expirării fondurilor și presiunea Congresului Banii au fost un punct de dispută la Washington. Democrați și o parte dintre republicani au acuzat Pentagonul că „trenează” ajutorul pentru Kiev, deși pachetul a fost votat de ambele partide în decembrie anul trecut. Reuters notează că, deși cei 93 de milioane de dolari rămași nu trebuie cheltuiți efectiv până la finalul anului, ei ar expira dacă nu sunt plasați formal sub contract până atunci – motiv pentru care administrația se grăbește să îndeplinească termenul-limită procedural. Ce se livrează și pe ce calendar Primele livrări au început în această lună și includ armament ofensiv și echipamente, precum piese de schimb pentru vehicule blindate, potrivit surselor. Restul livrărilor sunt așteptate să fie făcute până în octombrie 2029, mai arată acestea, într-un calendar care depășește finalul mandatului lui Trump (ianuarie 2029). Patriot nu intră în acest pachet Unul dintre interlocutori a precizat că echipamentele militare din acest pachet nu includ rachete Patriot , în pofida atacurilor Rusiei asupra orașelor ucrainene cu drone și rachete balistice și a solicitărilor repetate ale Kievului pentru mai multe sisteme. Reuters menționează că războiul SUA în Iran și războiul din Ucraina au redus stocurile globale de Patriot, iar administrația a amânat în mai multe rânduri livrări de arme către Ucraina din cauza îngrijorărilor privind nivelul stocurilor americane. În iulie, Reuters relata că administrația le-a spus congresmenilor că ar putea dura ani până când unele echipamente ajung la forțele ucrainene, ceea ce a alimentat nemulțumiri în Congres față de un calendar considerat neobișnuit de lent pentru un conflict în desfășurare. În context, Reuters amintește că Trump a adoptat în ultimele luni un ton mai favorabil Ucrainei, inclusiv prin aprobarea unei licențe pentru ca Ucraina să poată fabrica interceptoare Patriot și prin semnarea unui proiect de lege privind sancțiuni împotriva Rusiei. Tot săptămâna aceasta, Trump s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski la ONU, iar Zelenski a spus ulterior că au discutat despre eforturi de încheiere a războiului, inclusiv un posibil armistițiu bilateral privind ținte din zona energetică. [...]
