Știri
Știri din categoria Externe
Vladimir Putin condiționează o întâlnire cu Volodimir Zelenski de un acord de pace prealabil, ceea ce împinge orice discuție la nivel de lideri într-o etapă finală a negocierilor și ridică miza pentru formatul de mediere acceptabil Moscovei, potrivit Digi24.
Declarația a fost făcută după întrevederea de la Kremlin cu premierul slovac Robert Fico. Putin a spus că o eventuală întâlnire cu președintele ucrainean ar putea avea loc într-o țară terță, dar numai dacă, înainte, Kievul și Moscova convin un „acord de pace durabil”.
Prin plasarea întâlnirii la vârf după „închiderea” unui acord, Kremlinul transmite că nu vede o întrevedere Putin–Zelenski ca instrument de deblocare a negocierilor, ci ca pas de validare a unui rezultat deja stabilit. În același timp, condiția reduce spațiul pentru negocieri directe la nivel înalt, în absența unui cadru agreat în prealabil.
Putin a mai afirmat că, în opinia sa, conflictul din Ucraina „se îndreaptă spre final”.
Întrebat dacă dorește să înceapă tratative cu europenii, liderul rus a răspuns că ar prefera ca discuțiile să fie mediate de fostul cancelar german Gerhard Schroder. În material sunt menționate ca surse Reuters și AFP.
Separat, Putin și-a exprimat speranța că războiul din Iran se va încheia „cât mai curând posibil”, avertizând că, în caz contrar, „toată lumea va avea de pierdut”.
Pe tema extinderii Uniunii Europene, el a spus că ar fi „logic” ca Armenia să organizeze un referendum privind eventuala aderare la UE.
Recomandate
Declarațiile lui Vladimir Putin despre „finalul” războiului mută accentul pe un posibil cadru de negocieri în care Europa ar urma să reia contactele cu Moscova , potrivit Mediafax . Liderul rus a spus sâmbătă că, în opinia sa, conflictul din Ucraina „se apropie de final” și a indicat că eventualele discuții ar trebui reluate de statele europene. Putin a afirmat că „problema se apropie de final”, referindu-se la războiul declanșat de invazia Rusiei din 2022, conflict care a generat cea mai gravă criză în relațiile dintre Rusia și Occident de la Criza rachetelor din Cuba din 1962, notează materialul, care citează Reuters. Europa, indicată ca „prim pas” pentru reluarea contactelor Întrebat dacă ar fi dispus să poarte negocieri cu liderii europeni, Putin a spus că persoana pe care o preferă în acest sens este fostul cancelar german Gerhard Schroeder . În același timp, Kremlinul a transmis anterior că statele europene ar trebui să facă primul pas în reluarea contactelor, argumentând că ele au fost cele care au întrerupt dialogul cu Moscova în 2022, după începutul războiului din Ucraina. Condiția pentru o întâlnire Putin–Zelenski Putin a mai declarat că o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar putea avea loc doar după ce va fi convenit un acord de pace „durabil” între Kiev și Moscova, potrivit Reuters și AFP. După o întrevedere la Kremlin cu premierul slovac Robert Fico, liderul rus a precizat că o astfel de discuție cu partea ucraineană ar putea fi organizată într-un stat terț, cu condiția existenței prealabile a unui acord de pace acceptat de ambele părți. Pentru context, Financial Times a relatat joi că liderii Uniunii Europene se pregătesc pentru posibile discuții legate de finalizarea conflictului, mai notează Mediafax. [...]
Kremlinul transmite că un acord de pace în Ucraina rămâne „foarte departe”, temperând așteptările privind o prelungire rapidă a armistițiului de trei zile , potrivit HotNews . Mesajul are relevanță directă pentru perspectiva de stabilizare în regiune, într-un moment în care Washingtonul apasă pentru rezultate rapide. Declarația vine după ce Donald Trump și-a exprimat speranța ca armistițiul dintre 9 și 11 mai să rămână în vigoare mai mult timp. Kremlinul a indicat însă că negocierile sunt practic în impas și că problemele sunt „extrem de complicate”. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, a spus că este „de înțeles” că partea americană „se grăbește”, dar a insistat că drumul către un acord de pace este lung și plin de detalii dificile. Armistițiul: trei zile, fără garanții de prelungire Trump a scris pe Truth Social că armistițiul ar include suspendarea tuturor „activităților cinetice” și un schimb de 1.000 de prizonieri din fiecare țară. Ulterior, el a declarat că și-ar dori „o prelungire semnificativă” și că „ar putea fi posibil”. Dinspre Moscova, poziția comunicată este că înțelegerea este valabilă strict trei zile, iar discuțiile rămân blocate. Când s-ar putea relua negocierile Yuri Ușakov, consilier pe politică externă al Kremlinului, a afirmat că negocierile „vor fi probabil reluate”, dar că nu este clar când. El a reiterat că armistițiul de Ziua Victoriei este prevăzut să dureze 9, 10 și 11 mai. În context, HotNews notează că războiul durează de peste patru ani, iar forțele ruse nu au reușit să cucerească întreaga regiune Donbas, în estul Ucrainei, unde trupele Kievului au fost împinse înapoi până la o linie de orașe-fortărețe. [...]
Vladimir Putin i-a promis lui Robert Fico că Rusia va acoperi cererea de energie a Slovaciei , un semnal cu miză economică pentru o țară din UE care încă depinde de importurile rusești de petrol și gaze, potrivit Digi24 . Întâlnirea a avut loc la Kremlin, sâmbătă, în contextul vizitei premierului slovac la Moscova pentru festivitățile care marchează victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial. Digi24 relatează, citând Reuters, că Putin i-a transmis lui Fico, în declarații difuzate la televiziunea națională rusă, că Moscova „va face tot posibilul” pentru a satisface nevoile Slovaciei în materie de resurse energetice. Dependența energetică a Slovaciei de Rusia, în centrul discuției Slovacia este prezentată drept una dintre puținele țări europene care continuă să cumpere petrol și gaze din Rusia. Conform informațiilor din articol, aprovizionarea se face prin infrastructură construită în jurul fluxurilor rusești: petrol rusesc prin conductele Drujba; gaze naturale din Rusia prin conducta TurkStream . Din perspectiva Bratislavei, menținerea acestor legături are o justificare de cost: Slovacia, stat membru al UE, a susținut că ar fi prea scump să renunțe la aprovizionarea din Rusia, tocmai pentru că infrastructura sa a fost construită în jurul acesteia. Context politic: vizita la Moscova și semnalele către UE Fico a venit la Moscova pentru evenimentele dedicate „ Zilei Victoriei ”, însă, potrivit articolului, a ales să nu participe la parada din Piața Roșie, deși presa de stat rusă relatase anterior că ar urma să fie prezent. Promisiunea lui Putin privind livrările de energie contează în primul rând prin implicațiile economice și operaționale: ea indică intenția Rusiei de a păstra un canal de export către un stat din UE și, în același timp, menține pentru Slovacia perspectiva continuității aprovizionării pe rutele existente. În material nu sunt menționate volume, prețuri sau termene contractuale, astfel că rămâne neclar ce formă concretă ar putea lua această „satisfacere” a cererii energetice. [...]
Criticile cancelarului german Friedrich Merz la adresa vizitei premierului slovac Robert Fico la Moscova tensionează și mai mult linia UE față de Rusia , într-un moment în care Bratislava rămâne una dintre capitalele europene cu relații deschise cu Kremlinul și cu o dependență energetică semnificativă, potrivit Mediafax . Robert Fico a participat sâmbătă la evenimentele de Ziua Victoriei de la Moscova, fiind singurul lider din Uniunea Europeană prezent, notează Euractiv, citat de Mediafax. Vizita a fost aspru criticată de Friedrich Merz, care a spus că regretă profund deplasarea și că autoritățile germane vor discuta cu Fico despre „această zi petrecută la Moscova”. Un element cu încărcătură politică și operațională a fost faptul că, „în tot acest context”, mai multe state europene au refuzat ca avionul lui Fico să tranziteze spațiul lor aerian în drumul spre Rusia, conform informațiilor din articol. Mesajele de la Moscova: energie și „relații normale” În întâlnirea dintre Vladimir Putin și Robert Fico, liderul rus i-a mulțumit premierului slovac pentru prezență, făcând referire la dificultăți legate de deplasare: „Știu că au existat unele dificultăți legate de călătoria dumneavoastră la Moscova. Dar important este că sunteți aici”. Putin a afirmat că Rusia „salută reluarea treptată a cooperării bilaterale”, despre care a spus că fusese suspendată de autoritățile slovace anterioare, și a adăugat că Moscova va face „tot ce ne stă în putință pentru a satisface nevoile energetice ale Republicii Slovace”. La rândul său, Fico a justificat vizita ca „o manifestare de respect față de victimele celui de-al Doilea Război Mondial” și a spus că urma să discute cu Putin „aspectele fundamentale” ale relațiilor dintre cele două țări. Premierul slovac a declarat și că se opune „creării oricărui fel de nouă Cortină de Fier” între UE și Rusia și că își dorește „relații normale, standard, prietenoase și reciproc avantajoase”. Ce a făcut și ce nu a făcut Fico la evenimente Mediafax precizează că Fico nu a participat la parada militară din Piața Roșie, unde Rusia a organizat un eveniment militar fără echipamente grele, autoritățile susținând că acestea sunt folosite pe frontul din Ucraina. În schimb, premierul slovac a depus flori la Mormântul Soldatului Necunoscut. În discursul de la paradă, Putin a folosit victoria sovietică din al Doilea Război Mondial pentru a susține acțiunile armatei ruse în Ucraina și a acuzat NATO că susține Ucraina împotriva Rusiei, potrivit articolului. [...]
Acuzațiile Moscovei privind mii de „încălcări” ale armistițiului de trei zile ridică semne de întrebare asupra aplicării acordului mediat de SUA , într-un moment în care Rusia susține că a fost nevoită să răspundă „simetric”, potrivit Adevărul . Ministerul rus al Apărării a transmis, într-un comunicat citat de Agerpres, că forțele ucrainene ar fi atacat pozițiile trupelor ruse „cu drone și artilerie”, în pofida armistițiului instituit de Ziua Victoriei. Potrivit aceleiași versiuni, armata ucraineană ar fi avut 12 tentative de a avansa spre poziții deținute de armata rusă în mai multe sectoare ale frontului. Ce susține Rusia că s-a întâmplat în timpul armistițiului Autoritățile ruse afirmă că au fost vizate inclusiv obiective de infrastructură civilă din: Crimeea (peninsula anexată de Rusia); regiuni de frontieră; Caucaz; alte zone, inclusiv Moscova și Perm (în regiunea Uralilor). În plus, Moscova estimează că ar fi avut loc 8.900 de încălcări ale armistițiului de la intrarea acestuia în vigoare, la miezul nopții. În această cifră, potrivit Ministerului rus al Apărării, ar intra peste 7.000 de atacuri cu drone și peste 1.000 de atacuri cu tancuri, artilerie, lansatoare de rachete și mortiere. Pe acest fond, ministerul susține că trupele ruse au fost nevoite să răspundă „simetric”. Context: armistițiul anunțat de Trump și mesajele de la Kremlin Vineri seară, președintele american Donald Trump a anunțat că Rusia și Ucraina au ajuns la un acord pentru un armistițiu de trei zile, valabil de sâmbătă până luni, informație confirmată ulterior atât de Kremlin, cât și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski (menționat de publicație și într-un material separat: Adevărul ). Anterior acuzațiilor privind încălcarea armistițiului, Kremlinul a negat că Ucraina ar fi încercat să saboteze parada militară din Piața Roșie. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat presei locale: „Nu au încercat nimic. Totul a decurs bine.” [...]
Donald Trump spune că armistițiul de trei zile dintre Rusia și Ucraina ar putea fi prelungit , pe fondul unui acord de schimb de prizonieri negociat cu sprijinul Washingtonului, potrivit Kyiv Post . Miza imediată este dacă pauza anunțată pentru 9–11 mai poate deveni un „pod” către o oprire mai amplă a luptelor, în condițiile în care ambele părți continuă să se acuze reciproc de încălcări. Trump a declarat, într-o discuție cu reporterii ale cărei remarci au fost publicate de Departamentul de Stat al SUA, că încetarea focului „ar putea” dura mai mult decât cele trei zile planificate. El a spus că și-ar dori oprirea războiului și a descris conflictul drept cel mai grav, ca pierderi umane, de la Al Doilea Război Mondial, invocând cifra de „25.000 de tineri soldați în fiecare lună”. Ce include acordul: armistițiu limitat și schimb de prizonieri Conform informațiilor din articol, înțelegerea anunțată joi prevede: o încetare temporară a focului în perioada 9–11 mai ; un schimb reciproc de 1.000 de prizonieri de război pentru 1.000 . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat aranjamentul și a indicat că schimbul de prizonieri ar urma să aibă loc pe 9 mai , menționând și armistițiul pentru 9–11 mai. Dimensiunea operațională: securizarea paradei de la Moscova Kyiv Post notează că Ucraina a acceptat oficial să nu perturbe parada de Ziua Victoriei din Moscova ca parte a aranjamentului de armistițiu. Evenimentul din 9 mai este prezentat ca unul dintre cele mai importante momente simbolice pentru Kremlin, legat de comemorarea victoriei Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial. Context: atacuri cu drone și neîncredere între părți Armistițiul vine după zile de escaladare a atacurilor cu drone și după acuzații reciproce privind încălcări ale unor încetări ale focului anunțate unilateral anterior. Ucraina a acuzat Rusia că a ignorat o propunere de încetare a focului susținută de Kiev, în timp ce Moscova a acuzat Ucraina de lovituri repetate cu drone pe teritoriul rus. În același context, Reuters a relatat că luptele și atacurile aeriene au continuat chiar în timp ce armistițiul era negociat, ceea ce, potrivit materialului, evidențiază nivelul ridicat de neîncredere dintre cele două părți. Ce urmează Din informațiile disponibile, nu există o confirmare că armistițiul va fi extins dincolo de 11 mai. Declarațiile lui Trump indică o deschidere pentru prelungire, însă rămâne de văzut dacă schimbul de prizonieri și respectarea pauzei de trei zile pot crea condiții pentru discuții mai largi, în pofida acuzațiilor persistente de încălcare a înțelegerilor. [...]
