Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a folosit parada de Ziua Victoriei ca platformă de semnal politic extern, printr-un program la Moscova care a inclus prezențe din străinătate venite „din proprie inițiativă” și o serie de întâlniri bilaterale la Kremlin, potrivit Digi24. Consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a spus că Rusia nu a invitat „în mod special” niciun demnitar străin la paradă, dar că unele personalități au anunțat că vor participa, conform agenției ruse TASS.
După parada din Piața Roșie, a fost programată o recepție la Kremlin, în onoarea celei de-a 81-a aniversări a Zilei Victoriei, la care au participat șefi ai delegațiilor străine și invitați ai evenimentelor comemorative, relatează TASS.
Printre participanții menționați se numără președinții Kazahstanului (Kassim-Jomart Tokaiev), Laosului (Thongloun Sisoulith), Uzbekistanului (Șavkat Mirziioiev), Osetiei de Sud (Alan Gagloiev), prim-ministrul Slovaciei (Robert Fico), conducătorul suprem al Malaeziei (Sultan Ibrahim) și Milorad Dodik, prezentat drept președinte al Alianței Social-Democraților Independenți din Republicii Srpska.
În continuare, sunt planificate întâlniri bilaterale ale lui Vladimir Putin cu mai mulți dintre acești lideri, inclusiv cu Robert Fico și Sultan Ibrahim, precum și discuții cu reprezentanți ai Republicii Srpska. Digi24 notează că sunt anunțate și întrevederi cu lideri din Abhazia și Osetia de Sud.
Potrivit relatării preluate de Digi24 din TASS, Putin și lideri străini au depus flori la Mormântul Soldatului Necunoscut, după parada militară din Piața Roșie.
Un element notabil al evenimentului a fost participarea, pentru prima dată, a unui detașament de militari nord-coreeni care a mărșăluit în Piața Roșie, conform TASS. Agenția mai afirmă că Putin a lăudat „profesionalismul” soldaților nord-coreeni și susține că aceștia „au demonstrat curaj” în timpul „eliberării regiunii Kursk” de sub controlul Forțelor Armate Ucrainene.
Discursul lui Vladimir Putin din timpul paradei a durat 8,5 minute, potrivit TASS, iar după încheierea ceremoniei acesta a discutat cu veterani și militari aflați în tribune. Parada a fost încheiată de echipele de acrobație aeriană „Ruski Vitiazi” și „Striji”, care au survolat Piața Roșie.
Recomandate
Vladimir Putin a legat din nou războiul din Ucraina de „întregul bloc NATO”, într-un mesaj menit să justifice intern continuarea conflictului și să susțină ideea unei confruntări mai largi cu Occidentul, potrivit The Economist . Declarațiile au fost făcute în Piața Roșie , în timpul paradei de Ziua Victoriei , unde liderul de la Kremlin a spus că armata rusă „continuă să avanseze” în Ucraina, „în ciuda sprijinului acordat inamicului” de către NATO. Putin a prezentat operațiunea din Ucraina – numită în Rusia „operațiune militară specială” – ca o continuare a tradiției militare sovietice din al Doilea Război Mondial și a insistat pe ideea de unitate națională ca „cheie a succesului” pentru Rusia. În același registru, a susținut că „loialitatea față de Patrie este adevărul suprem” și a încheiat cu mesajul că „victoria a fost și va fi întotdeauna a noastră”. Mesajul central: războiul, prezentat ca test de rezistență națională În discurs, Putin a încadrat conflictul actual într-o narațiune de mobilizare, în care „soarta țării” ar fi decisă nu doar pe front, ci și „în spatele frontului”, prin contribuția mai multor categorii sociale – de la muncitori și ingineri la medici, profesori, voluntari, antreprenori și filantropi. Totodată, el a afirmat că, indiferent de schimbările de tehnică și metode de luptă, „esențialul rămâne neschimbat”, iar garanția succesului ar fi „forța morală și etică”, „unitatea” și capacitatea de a rezista „oricărei provocări”. Documentarea discursului: text integral publicat de TASS și Kremlin Agenția de presă rusă TASS a publicat textul integral al discursului, care este disponibil și pe site-ul Kremlinului, la adresa indicată în material: Kremlin . În forma prezentată, mesajul de Ziua Victoriei a combinat referințe istorice la „Marele Război Patriotic” (1941–1945) cu justificarea războiului din Ucraina și cu acuzația că Rusia s-ar confrunta cu o forță „susținută de întreg blocul NATO”. [...]
Un document confidențial al serviciilor militare ruse arată că Moscova lua în calcul un transfer masiv de drone către Iran, inclusiv circa 5.000 de aparate dificil de bruiat, într-un scenariu de escaladare militară cu SUA , potrivit The Economist . Informația este relevantă prin potențialul impact operațional: astfel de sisteme ar fi putut crește capacitatea Iranului de a lovi ținte americane în zona Golfului Persic și ar fi complicat apărarea prin mijloace de război electronic . Planul descris include drone controlate prin fibră optică, prezentate ca fiind rezistente la bruiaj (interferențe electronice care pot „orbi” sau devia dronele), dar și UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) cu rază lungă de acțiune și ghidare prin satelit. Rusia ar fi oferit și instruire pentru operatori iranieni, inclusiv pentru studenți iranieni aflați la universități din Rusia. Ce ar fi urmat să primească Iranul Documentul citat de publicație descrie un posibil transfer „pe scară largă” de drone avansate către Iran, între care: aproximativ 5.000 de drone controlate prin fibră optică, considerate greu de detectat și de bruiat; drone cu rază lungă de acțiune și ghidare prin satelit; sprijin pentru pregătirea operatorilor iranieni. Potrivit relatării, planul ar fi apărut în primele săptămâni ale războiului dintre SUA și Iran, într-un moment în care Washingtonul lua în calcul o operațiune de invazie terestră. Limitarea esențială: nu există confirmare că planul a fost aplicat Publicația notează că, în prezent, nu există confirmare că planul a fost pus în aplicare sau că Iranul a primit efectiv sistemele de arme menționate. Cu alte cuvinte, documentul indică intenții și planificare, nu o livrare demonstrată. În context, este menționată și o întâlnire din aprilie în care Vladimir Putin i-ar fi transmis ministrului iranian de Externe Abbas Araghchi disponibilitatea de a sprijini Teheranul și ar fi lăudat „rezistența” poporului iranian față de SUA și Israel. [...]
Scăderea percepției globale asupra SUA riscă să complice cooperarea economică și de securitate cu Europa , pe fondul tensiunilor din NATO și al politicilor comerciale ale administrației Trump, potrivit Agerpres , care citează un sondaj anual despre starea democrației în lume. Ancheta, comandată de fundația daneză „Alianța Democrațiilor” ( Alliance of Democracies Foundation ), arată că percepția asupra Statelor Unite s-a deteriorat pentru al doilea an consecutiv și a ajuns să fie mai negativă decât cea asupra Rusiei. În același timp, SUA au fost menționate cel mai des drept una dintre cele mai mari amenințări la adresa lumii, după Rusia și Israel, fără ca studiul să detalieze criteriile folosite. Ce arată indicatorii din sondaj Sondajul „Indicele de percepție a democrației” măsoară percepția netă pe o scară de la -100% la +100%. Conform datelor citate: percepția netă asupra SUA a coborât la -16% , de la +22% în urmă cu doi ani; SUA se situează sub Rusia (-11%) ; și sub China (+7%) . Studiul nu oferă o explicație pentru sentimentul pozitiv față de China. De ce contează: presiune pe relația transatlantică și pe agenda economică Fondatorul think tank-ului danez, Anders Fogh Rasmussen (fost secretar general al NATO), pune deteriorarea imaginii SUA pe seama politicii externe din ultimele 18 luni, care ar fi pus sub semnul întrebării relația transatlantică, ar fi introdus tarife „la scară largă” și ar fi inclus pretenții privind invadarea teritoriului unei țări din NATO. În material sunt menționate drept factori care au afectat relațiile transatlantice: tarifele impuse de Donald Trump, amenințările repetate privind preluarea controlului asupra Groenlandei, reducerea ajutorului american pentru Ucraina, precum și războiul SUA–Israel împotriva Iranului, urmat de o creștere bruscă a prețului petrolului. În acest context, Trump a declarat în aprilie că ia în considerare retragerea SUA din NATO, după ce state europene ar fi refuzat să trimită forțe navale pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz traficului maritim internațional, potrivit relatării citate. Metodologie și calendar Sondajul a fost realizat de firma Nira Data în perioada 19 martie – 21 aprilie , pe un eșantion de peste 94.000 de respondenți din 98 de țări . Percepțiile la nivel de țară au fost evaluate pe un eșantion de 46.600 de respondenți din 85 de țări . Raportul a fost publicat înaintea Summitului Democrației de la Copenhaga, programat pentru 12 mai , potrivit Reuters, citată de Agerpres. [...]
Parada de 9 mai de la Moscova a fost redusă drastic din „motive operaționale”, semn al presiunii de securitate pe fondul războiului din Ucraina , potrivit Adevărul . Evenimentul s-a încheiat după 45 de minute, iar discursul lui Vladimir Putin a durat sub 10 minute; defilarea nu a inclus tehnică militară, fiind încheiată cu un spectacol aerian. Formatul restrâns a fost justificat public de Kremlin prin nevoia de siguranță. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că parada nu este una aniversară și că reducerea are legătură cu „situația actuală”, accentul fiind pus pe securitatea oamenilor și a orașului. Ce a transmis Putin și ce a lipsit din paradă În discurs, Putin a prezentat războiul din Ucraina drept o cauză „justă” și a lăudat armata rusă, susținând că aceasta se confruntă cu „o forță agresivă” sprijinită de NATO. El a invocat pierderile „uriașe” ale Uniunii Sovietice în al Doilea Război Mondial ca argument de mobilizare pentru soldații ruși implicați în conflictul actual, notează The Telegraph, citat de Adevărul. Elementele care au ieșit în evidență prin absență sau prezență, conform relatării: fără tancuri și echipamente militare grele în Piața Roșie; fără convoi de vehicule militare și fără participarea cadeților de la Suvorov și Nahimov (în „știrea inițială”); prezența unor soldați nord-coreeni , descrisă ca semn al cooperării militare dintre Rusia și Coreea de Nord; final cu defilare aeriană (avioane Su-30 și MiG-29, urmate de șase aeronave Su-25). După discurs, Putin a fost filmat depunând flori la Mormântul Soldatului Necunoscut , alături de liderii străini invitați, apoi părăsind parada. A venit la ceremonie împreună cu președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko. Contextul de securitate: amenințări și armistiții contestate Potrivit Reuters, citat de Adevărul, Rusia a organizat „cea mai restrânsă” paradă de Ziua Victoriei din ultimii ani pe fondul amenințării unui atac din partea Ucrainei. În același context, Moscova a avertizat că o eventuală perturbare a evenimentului ar duce la un atac masiv cu rachete asupra Kievului și le-a transmis diplomaților străini că ar trebui să-și evacueze personalul din capitala ucraineană în cazul unui astfel de atac. Tot Reuters, citat de publicație, descrie măsuri de securitate stricte la Moscova, cu drumuri blocate în jurul centrului capitalei și soldați înarmați vizibili în dispozitivele de pază. În plan diplomatic, materialul menționează că Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc de încălcarea unor armistiții unilaterale, iar președintele SUA, Donald Trump, a anunțat un armistițiu de trei zile (sâmbătă–luni), susținut de Kremlin și de Kiev; cele două părți ar fi convenit și un schimb de 1.000 de prizonieri. De ce contează Reducerea paradei – tradițional un instrument de demonstrație militară și de mesaj politic intern și extern – indică faptul că riscul operațional și presiunea de securitate au ajuns să influențeze direct un eveniment simbolic major al Kremlinului . În paralel, discursul lui Putin a păstrat linia de justificare a războiului și de confruntare retorică cu NATO, în timp ce măsurile de protecție din jurul evenimentului sugerează o preocupare crescută pentru vulnerabilități în capitală. [...]
Rusia a anunțat condițiile unui armistițiu unilateral de 9 mai , dar își intensifică în paralel amenințările de escaladare, într-un demers care vizează atât presiunea psihologică asupra Kievului, cât și influențarea deciziilor partenerilor Ucrainei, potrivit Kyiv Post , care publică evaluarea din 7 mai a Institute for the Study of War (ISW) . În „Key Takeaways”, ISW notează că Ministerul rus al Apărării a comunicat termenii încetării focului declarate unilateral pentru Ziua Victoriei (9 mai). În același timp, Rusia ar emite „amenințări din ce în ce mai dramatice” privind escaladarea împotriva Ucrainei în perioada premergătoare armistițiului. Presiune informațională și semnale către NATO Evaluarea ISW indică faptul că Kremlinul încearcă să creeze percepția că poate „depopula” orașul Kyiv și că poate controla deciziile partenerilor Ucrainei prin amenințări de escaladare a războiului. În lectura ISW, această linie de comunicare ar urmări și să mascheze vulnerabilități scoase la iveală de loviturile ucrainene în adâncimea teritoriului rus. Separat, ISW consemnează că Rusia „continuă să pregătească” în spațiul informațional justificări pentru posibile acțiuni viitoare de apărare antiaeriană care ar putea viza spațiul aerian al NATO — un element cu potențial de risc de incident și de creștere a tensiunilor regionale. Fără schimbări pe front, dar cu atacuri cu drone Pe teren, ISW afirmă că „nici forțele ruse, nici cele ucrainene nu au avansat” în intervalul analizat. Totuși, Rusia a lansat peste noapte 102 drone către Ucraina, potrivit aceleiași sinteze. Ce sugerează documente interne: poziție rigidă în negocieri Un alt punct reținut de ISW este că documente interne ale Administrației Prezidențiale ruse ar indica faptul că Rusia rămâne „nepregătită să facă compromisuri semnificative” privind un posibil rezultat final al războiului din Ucraina. Materialul publicat de Kyiv Post nu include detalii suplimentare despre condițiile concrete ale armistițiului anunțat de Ministerul rus al Apărării, dincolo de faptul că acestea au fost comunicate public. [...]
Kremlinul a respins public orice „permisiune” ucraineană pentru parada de la Moscova , după ce Volodimir Zelenski a emis un decret în care „autorizează” desfășurarea evenimentului, potrivit HotNews . Reacția Moscovei, transmisă de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, indică o escaladare a războiului psihologic și a mesajelor politice în jurul Zilei Victoriei, într-un moment în care se discută și despre un armistițiu temporar. Peskov a răspuns „acid” gestului lui Zelenski, afirmând: „Vai de cel care încearcă să-și bată joc de Ziua Victoriei. E problema lui.” Tot el a insistat că Rusia nu are nevoie de aprobarea nimănui pentru organizarea paradei militare de sâmbătă de la Moscova : „Noi nu avem nevoie de permisiunea nimănui.” Decretul lui Zelenski: „permisiune” și excluderea Pieței Roșii din planul de utilizare a armamentului Potrivit articolului, reacția Kremlinului vine după ce Zelenski a confirmat vineri seară anunțul lui Donald Trump privind un armistițiu de trei zile cu Rusia și, în plus, a emis un decret prin care „permite” desfășurarea paradei militare de Ziua Victoriei în Rusia. În document este formulată explicit „permisiunea” pentru eveniment: „Prin prezenta decretez: să se permită organizarea unei parade în orașul Moscova (Federația Rusă) la data 9 mai 2026”. Conform decretului, pe durata paradei, planul de utilizare a armamentului ucrainean ar exclude zona Pieței Roșii, fiind indicate „extraordinar de precis” coordonatele acesteia, cu repere precum Duma de Stat, marginea nordică a Pieței Roșii, zona magazinului GUM și Catedrala Sfântul Vasile. De ce contează Schimbul de replici arată că, dincolo de discuțiile despre un armistițiu de trei zile, simbolistica și securitatea asociate paradei de la Moscova rămân un punct sensibil, folosit de ambele părți pentru semnal politic. În acest cadru, Moscova încearcă să transmită că nu acceptă nici măcar la nivel retoric ideea unei „autorizări” din partea Kievului, în timp ce decretul ucrainean introduce în spațiul public tema țintelor și a excluderilor din planurile de utilizare a armamentului. [...]
