Știri
Știri din categoria Externe

Decretul lui Zelenski fixează explicit o „zonă de excludere” pentru armamentul ucrainean la Moscova în timpul paradei de 9 Mai, un gest cu miză operațională și de semnal politic în contextul armistițiului de trei zile, potrivit Digi24.
Documentul, semnat de președintele Ucrainei la 8 mai 2026 și publicat pe site-ul Președinției Ucrainei, „autorizează” organizarea paradei de Ziua Victoriei la Moscova și precizează că, pe durata evenimentului, Piața Roșie va fi exclusă din planul de utilizare a armamentului ucrainean. În decret sunt trecute și coordonatele GPS care încadrează zona Pieței Roșii.
Ora indicată pentru desfășurarea paradei este 10:00, ora Kievului, la 9 mai 2026 (09:00, ora României), conform textului citat de Digi24.
Decretul apare după ce Ucraina și Rusia au confirmat un armistițiu de trei zile, între 9 și 11 mai, la cererea președintelui american Donald Trump, mai notează publicația. În același cadru, cele două părți au convenit și un schimb de prizonieri, câte 1.000 de fiecare parte.
Înaintea armistițiului au existat amenințări reciproce, iar partea ucraineană a făcut în repetate rânduri trimitere la posibile atacuri asupra Moscovei în ziua paradei, în timp ce Kremlinul a răspuns cu avertismente, inclusiv cerând diplomaților occidentali de la Kiev să părăsească orașul în eventualitatea unor lovituri asupra capitalei Ucrainei, ca reacție la posibile atacuri ucrainene.
Kremlinul a respins gestul, iar informația despre reacție a fost relatată de UNN, care citează surse din presa rusă, potrivit Digi24. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, a declarat că Rusia nu are nevoie de permisiunea nimănui pentru a organiza parada.
Leonid Sluțki, șeful Comisiei pentru afaceri internaționale a Dumei de Stat, a calificat decretul drept un „spectacol de clovni” și un „dans pe morminte” și a susținut că parada va avea loc oricum, iar securitatea este „garantată” de forțele armate ruse.
Dincolo de componenta de propagandă și ironie, includerea coordonatelor și a unei „excluderi” explicite din planul de utilizare a armamentului are o încărcătură operațională și de comunicare: Kievul transmite public o limitare autoimpusă, legată de un interval și un perimetru precis, în plin război și în timpul unui armistițiu negociat. Digi24 nu oferă detalii suplimentare despre mecanisme de verificare sau despre modul în care ar fi implementată această excludere în practică.
Recomandate

Kremlinul a respins public orice „permisiune” ucraineană pentru parada de la Moscova , după ce Volodimir Zelenski a emis un decret în care „autorizează” desfășurarea evenimentului, potrivit HotNews . Reacția Moscovei, transmisă de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, indică o escaladare a războiului psihologic și a mesajelor politice în jurul Zilei Victoriei, într-un moment în care se discută și despre un armistițiu temporar. Peskov a răspuns „acid” gestului lui Zelenski, afirmând: „Vai de cel care încearcă să-și bată joc de Ziua Victoriei. E problema lui.” Tot el a insistat că Rusia nu are nevoie de aprobarea nimănui pentru organizarea paradei militare de sâmbătă de la Moscova : „Noi nu avem nevoie de permisiunea nimănui.” Decretul lui Zelenski: „permisiune” și excluderea Pieței Roșii din planul de utilizare a armamentului Potrivit articolului, reacția Kremlinului vine după ce Zelenski a confirmat vineri seară anunțul lui Donald Trump privind un armistițiu de trei zile cu Rusia și, în plus, a emis un decret prin care „permite” desfășurarea paradei militare de Ziua Victoriei în Rusia. În document este formulată explicit „permisiunea” pentru eveniment: „Prin prezenta decretez: să se permită organizarea unei parade în orașul Moscova (Federația Rusă) la data 9 mai 2026”. Conform decretului, pe durata paradei, planul de utilizare a armamentului ucrainean ar exclude zona Pieței Roșii, fiind indicate „extraordinar de precis” coordonatele acesteia, cu repere precum Duma de Stat, marginea nordică a Pieței Roșii, zona magazinului GUM și Catedrala Sfântul Vasile. De ce contează Schimbul de replici arată că, dincolo de discuțiile despre un armistițiu de trei zile, simbolistica și securitatea asociate paradei de la Moscova rămân un punct sensibil, folosit de ambele părți pentru semnal politic. În acest cadru, Moscova încearcă să transmită că nu acceptă nici măcar la nivel retoric ideea unei „autorizări” din partea Kievului, în timp ce decretul ucrainean introduce în spațiul public tema țintelor și a excluderilor din planurile de utilizare a armamentului. [...]

O încetare a focului de trei zile între Ucraina și Rusia, dublată de un schimb masiv de prizonieri, creează o fereastră scurtă de reducere a riscurilor operaționale în regiune , însă rămâne limitată ca durată și legată de un calendar simbolic, potrivit Economica . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat, într-o postare pe Telegram, că a fost convenită încetarea focului și că va avea loc un schimb de câte 1.000 de prizonieri de război de fiecare parte. Totodată, Zelenski a emis vineri un decret care „permite” desfășurarea paradei militare de Ziua Victoriei în Rusia și garantează că niciun armament ucrainean nu va fi îndreptat spre Piața Roșie din Moscova. Confirmări de la Kremlin și calendarul armistițiului Potrivit agenției Interfax, preluată de Reuters, Kremlinul a anunțat că Rusia a fost de acord cu încetarea focului propusă de președintele american Donald Trump, confirmând și schimbul de prizonieri în același format, de câte 1.000 din fiecare țară. Donald Trump a anunțat vineri seara o încetare a focului de trei zile, începând de sâmbătă, 9 mai, până luni, 11 mai. Moscova decretase deja o încetare unilaterală a focului înaintea marcării, pe 9 mai, a Zilei Victoriei asupra Germaniei naziste. De ce contează pentru mediul economic Chiar și un armistițiu scurt poate reduce temporar incertitudinea operațională asociată conflictului, în special prin suspendarea „oricăror acțiuni cinetice”, așa cum a descris Trump măsura. În același timp, durata limitată (trei zile) sugerează o pauză punctuală, nu o schimbare structurală a riscului de securitate în regiune. Trump a mai afirmat că există „progrese constante” în discuțiile menite să pună capăt conflictului, fără ca în material să fie prezentate detalii suplimentare despre pașii următori sau despre condițiile unei eventuale extinderi a armistițiului. [...]

Ucraina și Rusia au convenit asupra unui schimb de câte 1.000 de prizonieri de război de fiecare parte, iar înțelegerea este legată de un armistițiu temporar între 9 și 11 mai , într-un demers cu miză operațională imediată pentru ambele tabere, potrivit Kyiv Post . Acordul a fost obținut în urma unor negocieri mediate de SUA, iar pregătirile pentru schimb sunt deja în derulare, a transmis președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski într-o postare pe Telegram, citată de publicație. Dacă se concretizează, ar fi unul dintre cele mai mari schimburi de prizonieri de la începutul războiului. Ce presupune înțelegerea și calendarul Conform informațiilor prezentate, pachetul convenit include două elemente principale: schimb de prizonieri : 1.000 de deținuți de fiecare parte; încetarea temporară a focului : 9–11 mai , perioadă care coincide cu zilele în care Rusia marchează Ziua Victoriei . Zelenski a indicat că, deși deciziile Ucrainei privind securitatea și postura militară sunt ghidate de principiul reciprocității, prioritatea este repatrierea prizonierilor . „Piața Roșie este mai puțin importantă pentru noi decât viețile prizonierilor ucraineni care pot fi aduși acasă.” De ce contează operațional Dimensiunea schimbului (1.000 la 1.000) implică o logistică semnificativă și necesită coordonare între părți într-un interval scurt, ceea ce face ca armistițiul anunțat să fie relevant ca „fereastră” de implementare. Zelenski a spus că Ucraina „lucrează consecvent” pentru a-și recupera oamenii din captivitate și a prezentat componenta umanitară drept centrală în poziția Kievului. În același timp, acordul vine pe fondul unor atacuri recente: Kyiv Post notează că Zelenski a promis un răspuns „echitabil” după ce Ucraina a fost lovită joi de aproape 100 de drone și mai multe lovituri. Rolul SUA și ce urmează Zelenski a creditat medierea SUA pentru facilitarea acordului și a spus că speră ca Washingtonul să ajute la asigurarea respectării angajamentelor de către Rusia. Publicația mai arată că echipa de negociere a Ucrainei a primit instrucțiuni să finalizeze „de urgență” aranjamentele pentru schimb. Ca reper, un schimb anterior a avut loc în aprilie, când au fost eliberați 175 de militari ucraineni și șapte civili. În cazul actual, implementarea efectivă și respectarea armistițiului rămân de confirmat prin derularea schimbului în zilele anunțate. [...]

Washingtonul semnalează că își poate recalibra implicarea în medierea păcii dintre Rusia și Ucraina , după ce secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , a spus că negocierile sunt „blocate” și că SUA nu vor să-și consume „timpul și energia” pe eforturi fără rezultate, potrivit Mediafax . Rubio a afirmat că Washingtonul a încercat să intermedieze procesul de pace, însă demersurile „nu au produs rezultate semnificative din diverse motive”. Mesajul sugerează o condiționare mai strictă a implicării americane de existența unor semnale concrete de progres. „Nu dorim să ne pierdem timpul și energia cu eforturi care nu duc la progrese. Dar, dacă vedem o oportunitate de a ajuta părțile să se apropie de pace, suntem pregătiți să o facem”, a spus secretarul de Stat al SUA. Contextul blocajului invocat În același material este menționat că, la începutul lunii martie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că discuțiile trilaterale dintre Ucraina, SUA și Rusia au încetat, pe fondul escaladării situației din Orientul Mijlociu. Din informațiile prezentate nu reiese ce format de negocieri ar putea fi reluat sau în ce condiții ar apărea „o oportunitate” la care se referă Rubio, iar publicația nu indică un calendar pentru pașii următori. [...]

Rusia condiționează reluarea negocierilor trilaterale de retragerea Ucrainei din părți ale Donbasului , o poziție care menține blocajul diplomatic și reduce șansele unei dezescaladări pe termen scurt, potrivit Kyiv Post . Moscova a transmis că noi discuții în format SUA–Ucraina–Rusia sunt „puțin probabile” dacă Kievul nu își retrage trupele din zone ale regiunii Donbas aflate sub control ucrainean. Declarația îi este atribuită consilierului prezidențial rus Iuri Ușakov , care, citat de The Moscow Times, a spus că, în condițiile actuale, continuarea acestui format ar fi „neavenită”. Ușakov a susținut că un astfel de pas ar duce, în viziunea Moscovei, la suspendarea ostilităților și ar deschide perspectiva unor discuții „serioase” pentru o înțelegere pe termen lung. Kievul respinge condiția și vede o tactică pentru noi operațiuni De partea ucraineană, Andrii Kovalenko, șeful Centrului pentru Contracararea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare, a respins cererea, afirmând – potrivit Ukrinform – că declarațiile ar indica lipsa intenției Rusiei de a opri războiul, în condițiile în care Ucraina refuză să părăsească „propriul pământ”. În aceeași logică, Kovalenko a susținut că Moscova ar urmări concesii care să-i permită continuarea operațiunilor milititare. Ce se întâmplă mai departe: contacte cu SUA, dar fără progres pe formatul trilateral Ușakov a mai spus că nu au existat contacte suplimentare în formatul trilateral din februarie, după mai multe runde de întâlniri la Geneva , adăugând că Washingtonul ar fi concentrat pe alte priorități. În paralel, canalele de discuție cu partenerii americani rămân active: secretarul Consiliului Național de Securitate al Ucrainei, Rustem Umerov, urma să se deplaseze joi în SUA pentru discuții, iar președintele Volodîmîr Zelenski a declarat că dialogul cu oficiali americani continuă, cu accent pe chestiuni umanitare, eforturi diplomatice cu Rusia și aranjamente de securitate pentru întărirea apărării Ucrainei. [...]

Escaladarea ciocnirilor din Strâmtoarea Hormuz menține riscul asupra fluxurilor globale de petrol , în condițiile în care SUA și Iran nu par mai aproape de o încheiere a războiului, iar armistițiul anunțat în aprilie este pus la încercare, potrivit Reuters . În ultimele zile au avut loc cele mai puternice episoade de lupte în și în jurul Strâmtorii Hormuz de la începutul armistițiului, iar Emiratele Arabe Unite (EAU) au fost din nou atacate vineri. Washingtonul așteaptă răspunsul Teheranului la o propunere americană care ar urma să încheie formal războiul, înaintea unor negocieri pe teme mai sensibile, inclusiv programul nuclear iranian. Secretarul de stat Marco Rubio a spus la Roma că SUA se așteptau la un răspuns vineri, însă un purtător de cuvânt al ministerului iranian de externe a indicat că Teheranul încă își cântărește poziția. Strâmtoarea Hormuz: armistițiul, testat de incidente repetate Ciocniri sporadice între forțe iraniene și nave americane au continuat vineri în Strâmtoarea Hormuz, potrivit agenției semi-oficiale iraniene Fars. Ulterior, Tasnim a citat o sursă militară iraniană care a spus că situația s-a calmat, dar a avertizat că sunt posibile noi confruntări. Armata SUA a anunțat că a lovit două nave asociate Iranului care încercau să intre într-un port iranian, un avion de vânătoare american lovind coșurile de fum ale acestora și forțându-le să se întoarcă. Iranul a blocat în mare parte transportul maritim neiranian prin strâmtoare de la începutul războiului declanșat de lovituri aeriene SUA–Israel asupra Iranului, pe 28 februarie. Înainte de război, aproximativ o cincime din oferta mondială de petrol tranzita această rută maritimă îngustă. Pârghia economică a Washingtonului, sub semnul întrebării SUA au impus luna trecută o blocadă asupra navelor iraniene. Totuși, o evaluare a CIA ar indica faptul că Iranul nu ar resimți o presiune economică severă dintr-o blocadă americană a porturilor iraniene timp de încă aproximativ patru luni, potrivit unui oficial american familiarizat cu subiectul. Această concluzie ridică semne de întrebare privind pârghia președintelui Donald Trump asupra Teheranului, într-un conflict descris ca nepopular în rândul alegătorilor și al aliaților SUA. Un oficial de rang înalt din zona de informații a caracterizat drept false „afirmațiile” despre analiza CIA, despre care Reuters notează că a fost relatată inițial de Washington Post. Lovituri în Golf și presiune diplomatică asupra aliaților Dincolo de strâmtoare, EAU au transmis că apărarea antiaeriană a interceptat vineri două rachete balistice și trei drone lansate din Iran; trei persoane au suferit răni moderate. Iranul a vizat în mod repetat EAU și alte state din Golf care găzduiesc baze militare americane. Trump a declarat joi că armistițiul anunțat pe 7 aprilie „încă se menține”, în pofida escaladărilor, în timp ce Iranul a acuzat SUA că l-ar fi încălcat. Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a spus vineri: „De fiecare dată când o soluție diplomatică este pe masă, SUA optează pentru o aventură militară nesăbuită.” Agenția iraniană Mehr a relatat că un membru al echipajului a fost ucis, 10 au fost răniți și șase sunt dați dispăruți după un atac al Marinei SUA asupra unei nave comerciale iraniene, târziu joi. SUA combină negocierile cu sancțiuni noi, inclusiv pe filiera China–Hong Kong În paralel cu demersurile diplomatice, Washingtonul a intensificat sancțiunile. Trezoreria SUA a anunțat vineri sancțiuni împotriva a 10 persoane și companii, inclusiv din China și Hong Kong, acuzate că au sprijinit eforturile armatei iraniene de a obține arme și materii prime folosite la construirea dronelor Shahed. Rubio a pus public sub semnul întrebării lipsa de sprijin a Italiei și a altor aliați pentru redeschiderea strâmtorii, avertizând asupra precedentului pe care l-ar crea situația în care Teheranul ar controla o cale navigabilă internațională. Trezoreria a mai transmis că este pregătită să acționeze împotriva oricărei companii străine care sprijină comerțul ilicit iranian și că ar putea impune sancțiuni secundare (măsuri care vizează terți ce fac afaceri cu entități sancționate) inclusiv unor instituții financiare străine, între care cele conectate la rafinăriile independente de petrol din China. [...]