Știri
Știri din categoria Externe
Decretul lui Zelenski fixează explicit o „zonă de excludere” pentru armamentul ucrainean la Moscova în timpul paradei de 9 Mai, un gest cu miză operațională și de semnal politic în contextul armistițiului de trei zile, potrivit Digi24.
Documentul, semnat de președintele Ucrainei la 8 mai 2026 și publicat pe site-ul Președinției Ucrainei, „autorizează” organizarea paradei de Ziua Victoriei la Moscova și precizează că, pe durata evenimentului, Piața Roșie va fi exclusă din planul de utilizare a armamentului ucrainean. În decret sunt trecute și coordonatele GPS care încadrează zona Pieței Roșii.
Ora indicată pentru desfășurarea paradei este 10:00, ora Kievului, la 9 mai 2026 (09:00, ora României), conform textului citat de Digi24.
Decretul apare după ce Ucraina și Rusia au confirmat un armistițiu de trei zile, între 9 și 11 mai, la cererea președintelui american Donald Trump, mai notează publicația. În același cadru, cele două părți au convenit și un schimb de prizonieri, câte 1.000 de fiecare parte.
Înaintea armistițiului au existat amenințări reciproce, iar partea ucraineană a făcut în repetate rânduri trimitere la posibile atacuri asupra Moscovei în ziua paradei, în timp ce Kremlinul a răspuns cu avertismente, inclusiv cerând diplomaților occidentali de la Kiev să părăsească orașul în eventualitatea unor lovituri asupra capitalei Ucrainei, ca reacție la posibile atacuri ucrainene.
Kremlinul a respins gestul, iar informația despre reacție a fost relatată de UNN, care citează surse din presa rusă, potrivit Digi24. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, a declarat că Rusia nu are nevoie de permisiunea nimănui pentru a organiza parada.
Leonid Sluțki, șeful Comisiei pentru afaceri internaționale a Dumei de Stat, a calificat decretul drept un „spectacol de clovni” și un „dans pe morminte” și a susținut că parada va avea loc oricum, iar securitatea este „garantată” de forțele armate ruse.
Dincolo de componenta de propagandă și ironie, includerea coordonatelor și a unei „excluderi” explicite din planul de utilizare a armamentului are o încărcătură operațională și de comunicare: Kievul transmite public o limitare autoimpusă, legată de un interval și un perimetru precis, în plin război și în timpul unui armistițiu negociat. Digi24 nu oferă detalii suplimentare despre mecanisme de verificare sau despre modul în care ar fi implementată această excludere în practică.
Recomandate
Kremlinul leagă descurajarea nucleară de stabilitatea globală , pe fondul dispariției ultimelor limite formale asupra arsenalelor SUA–Rusia, după expirarea tratatului New START, potrivit Antena 3 . Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, a declarat la un forum de politică externă de la Moscova că sistemul internațional de securitate „se degradează” și că „nu ne-a mai rămas nimic în această lume în afară de descurajarea nucleară”, pe care o numește „singurul lucru” care ar proteja lumea de un război mondial. Declarațiile vin după expirarea, în februarie, a New START – ultimul tratat de control al armamentelor nucleare dintre Rusia și Statele Unite – ceea ce înseamnă că nu mai există un acord în vigoare care să limiteze desfășurarea armelor nucleare. Tratatul, semnat în 2010, limita cele două țări la câte 1.550 de focoase nucleare desfășurate. Ce se schimbă odată cu expirarea New START În lipsa unui cadru de verificare și plafonare, riscul de escaladare și de neîncredere între cele două puteri nucleare crește, iar predictibilitatea strategică scade. Antena 3 notează că, până acum, nu există semne că una dintre părți ar intenționa să prelungească sau să înlocuiască acordul, deși ambele au convenit să reia dialogul militar la nivel înalt. Miza unui nou acord și disputa privind includerea altor state Președintele american Donald Trump a insistat ca un eventual nou tratat să includă și China, al cărei arsenal nuclear este în creștere, dar rămâne mult mai mic decât cel al Rusiei sau al Statelor Unite. China a respins public aceste presiuni. Rusia susține că, dacă China ar fi inclusă într-un nou acord, atunci ar trebui incluse și Marea Britanie și Franța, aliați ai SUA care dețin arme nucleare. Context: presiunea retoricii nucleare în războiul din Ucraina În paralel, Vladimir Putin a recurs în mod repetat la amenințări nucleare în cei patru ani de război împotriva Ucrainei, ceea ce a atras acuzații din partea Europei și a Statelor Unite că Moscova folosește iresponsabil acest tip de retorică. Peskov a mai afirmat că evoluția tehnologiei va aduce „noi tipuri de arme nenucleare” care ar putea ajunge, în timp, să egaleze armele nucleare ca putere de distrugere. [...]
Belarus ar fi oprit echipamente folosite pentru ghidarea dronelor rusești , după un avertisment transmis de Kiev, potrivit Mediafax , care citează declarații ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski . Zelenski a spus că echipamentul de comunicații aflat pe teritoriul Belarusului, despre care Ucraina susține că a ajutat la dirijarea atacurilor cu drone rusești, „a încetat să funcționeze” începând cu 22 iunie. Președintele ucrainean a precizat că nu știe încă dacă sistemele au fost demontate, dar că „de astăzi, echipamentul nu mai funcționează”. Ce înseamnă operațional: o verigă din infrastructura de sprijin pentru atacuri Potrivit informațiilor prezentate, ar fi vorba despre echipamente de releu montate pe turnuri de comunicații, utilizate pentru a susține atacurile cu drone rusești împotriva Ucrainei. În acest context, Zelenski a indicat că oprirea lor ar reduce capacitatea Rusiei de a folosi infrastructură terestră din Belarus pentru atacuri la distanță lungă. Mediafax notează, citând Kyiv Independent , că Belarus ar fi oprit echipamentele folosite pentru ghidarea atacurilor rusești. Contextul deciziei: ultimatumul Kievului și reacția Moscovei Anunțul vine la câteva zile după ce Zelenski a avertizat autoritățile de la Minsk că au la dispoziție o săptămână pentru a elimina echipamentul, în caz contrar urmând „acțiuni din partea Ucrainei”, conform aceleiași surse. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat Kievul de „agresivitate” și de încălcare a suveranității Belarusului. Kremlinul a mai transmis că Vladimir Putin și Alexander Lukașenko intenționează să se întâlnească „în viitorul apropiat” pentru a discuta avertismentul lui Zelenski. De ce contează Dacă oprirea echipamentelor se confirmă și se menține, este un semnal de presiune operațională asupra infrastructurii care ar fi sprijinit atacurile cu drone, într-un moment în care Ucraina încearcă să limiteze canalele externe de susținere pentru loviturile rusești. În același timp, Zelenski admite că nu are încă o confirmare privind demontarea efectivă a sistemelor, ceea ce lasă deschisă posibilitatea unei măsuri reversibile. [...]
Întâlnirea Trump–Rutte testează cât de repede pot europenii să-și crească apărarea , pe fondul riscului ca tensiunile din NATO să escaladeze la summitul din iulie, potrivit TVR Info . Discuția dintre secretarul general al NATO, Mark Rutte , și președintele american Donald Trump este programată miercuri, la Washington, și se va concentra pe așteptările SUA înaintea summitului Alianței Nord-Atlantice de luna viitoare, în special pe cerințele Washingtonului privind o extindere rapidă a capacităților europene de apărare, relatează dpa, citată de Agerpres. Summitul NATO este preconizat pentru 7–8 iulie, la Ankara, și va reuni liderii celor 32 de state membre. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să participe ca invitat. Presiune americană și riscul unei confruntări la summit Pe agenda discuțiilor se află și tensiunile crescânde din interiorul Alianței, după criticile SUA legate de lipsa de sprijin a unor aliați pentru campania militară americană împotriva Iranului. Înalți oficiali americani – între care secretarul apărării Pete Hegseth și secretarul de stat Marco Rubio – au calificat pozițiile aliaților drept „dezonorante” și au sugerat o posibilă reevaluare a relației Washingtonului cu NATO. Miza pentru Europa și Canada: angajamente concrete Pentru Mark Rutte, întâlnirea cu Donald Trump este descrisă ca o oportunitate de a reduce tensiunile înainte de summit și de a diminua riscul unei confruntări publice între președintele american și alți lideri ai alianței. Întrebarea centrală, notează dpa, este ce angajamente ar fi dispuși să își asume aliații europeni și Canada pentru a răspunde cerințelor Statelor Unite privind creșterea rapidă a capacităților de apărare. [...]
Donald Trump semnalează deschidere pentru înăsprirea sancțiunilor pe energia rusă , după ce, în privat, l-a îndemnat pe Volodîmîr Zelenski să acționeze „mai curajos” față de Rusia, relatează Meduza , citând mai multe surse media și oficiali ucraineni. Potrivit Kyiv Independent , care invocă un oficial ucrainean de rang înalt, Trump ar fi spus că „nu crede” că Vladimir Putin „va face ceva fără presiune”. În același context, oficiali americani nu au confirmat direct că Trump sprijină lovituri ucrainene cu rază lungă pe teritoriul Rusiei, dar au indicat că președintele SUA ar susține ideea de „pace prin forță” (abordare care mizează pe descurajare și presiune militară pentru a obține concesii la masa negocierilor). Presiune militară ca premisă pentru „diplomație reală” Conform RBC-Ukraine , Trump ar considera că presiunea militară exercitată de Ucraina este cea care împinge Rusia spre condițiile în care „diplomația reală” devine posibilă. G7: apreciere pentru loviturile în adâncimea Rusiei și discuții despre sancțiuni energetice Financial Times scrie, citând doi oameni familiarizați cu discuțiile, că la ultima rundă de conversații de la summitul G7 de la mijlocul lunii iunie Trump ar fi fost „extrem de impresionat și încurajat” de campania Ucrainei de lovituri cu rază lungă asupra unor ținte din interiorul Rusiei și i-ar fi spus lui Zelenski că l-au impresionat succesele recente ale forțelor armate ucrainene. În același cadru, Trump ar fi fost de acord și cu întărirea sancțiunilor împotriva sectorului energetic rusesc, potrivit aceleiași publicații. Meduza nu oferă detalii despre calendar, instrumente sau amploarea măsurilor discutate. Context: efecte raportate în Crimeea Într-un scurt context de pe front, Meduza notează că Ucraina a anunțat intensificarea loviturilor, iar forțele ucrainene au declarat că au distrus unul dintre cele trei poduri care leagă Crimeea de continent; pe peninsulă ar fi apărut întreruperi de electricitate și lipsă de benzină. Aceste informații nu sunt însoțite, în materialul citat, de confirmări independente. [...]
Vladimir Putin condiționează negocierile de pace de revenirea la draftul de la Istanbul 2022 , un cadru care ar impune Ucrainei limitări militare și renunțarea la obiectivul NATO, potrivit HotNews . Miza practică este că „disponibilitatea” Moscovei vine legată de o arhitectură de securitate care ar redesena statutul strategic al Ucrainei și ar implica garanții din partea unor puteri occidentale și a Chinei. Ce prevede cadrul invocat de Putin Potrivit Kyiv Post (citat de HotNews), Putin spune că Rusia este gata pentru discuții de pace „pe baza drafturilor de acord” negociate la Istanbul în 2022, în primele luni ale invaziei la scară largă. Conform aceleiași surse, propunerea atribuită Moscovei ar include, pentru Kiev: renunțarea la aspirația de aderare la NATO; restricții privind prezența armamentului și a trupelor străine pe teritoriul Ucrainei; reducerea efectivelor militare la 85.000 de persoane. În schimb, Rusia, SUA, Regatul Unit, Franța și China ar urma să ofere garanții de securitate, iar Moscova s-ar retrage de pe teritoriile ucrainene ocupate, cu excepția Peninsulei Crimeea. Totodată, zone din regiunile Donețk și Lugansk ar urma să fie negociate separat, potrivit relatării. Rolul lui Trump în ecuație: „pace prin putere” și presiune asupra Moscovei Kyiv Independent relatează că Donald Trump i-ar fi spus în privat lui Volodimir Zelenski să acționeze „mai îndrăzneț”, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt. Același oficial a afirmat că Trump nu ar crede „cu adevărat” că Putin va face ceva fără presiune, în contextul întâlnirii Trump–Zelenski din 16 iunie, din marja Summitului G7 . Oficiali americani au evitat să confirme dacă Trump susține explicit atacuri ucrainene pe teritoriul Rusiei, însă au indicat că liderul american vede puterea ca element esențial. Un oficial al SUA a declarat: „Președintele crede în pace prin putere.” De ce insistă Zelenski pe o întâlnire față în față și ce șanse are Kyiv Independent mai notează că Zelenski susține de ani de zile că doar Putin are autoritatea de a opri războiul, însă Kremlinul a evitat constant o întâlnire directă într-o țară neutră, sugerând în schimb ca liderul ucrainean să vină la Moscova. Potrivit unor oficiali ucraineni, echipa lui Zelenski ar fi ajuns la concluzia că Putin ar avea mai greu să refuze o invitație venită de la Trump. În discuția din 16 iunie, Zelenski i-ar fi propus lui Trump să îl „aducă” pe Putin în America, idee despre care oficialul ucrainean a spus că „lui Donald i-a plăcut”. Oficiali americani familiarizați cu discuțiile au confirmat pentru Kyiv Independent că propunerea a existat, dar au avertizat că, în „viitorul apropiat”, nu este de așteptat un summit de acest tip. [...]
Uniunea Europeană a adoptat o directivă care obligă statele membre să simplifice votul local pentru cetățenii care locuiesc în altă țară din UE , o schimbare cu impact direct de reglementare asupra administrațiilor naționale și locale, care vor trebui să adapteze procedurile și informarea alegătorilor până în 2028, potrivit Mediafax . Directiva face parte din strategia UE de „consolidare a democrației” și vizează dreptul de vot și dreptul de a candida la alegerile locale pentru cetățenii europeni care trăiesc într-un alt stat membru decât cel de origine. Ce se schimbă: informare mai standardizată și înregistrare mai simplă Textul adoptat, propus de Comisia Europeană în noiembrie 2021, impune statelor membre să ofere din timp informații despre organizarea alegerilor, inclusiv: data scrutinului; procedurile de vot; drepturile alegătorilor și ale candidaților. Un element nou este cerința ca aceste informații să fie disponibile și într-o altă limbă oficială a Uniunii Europene, aleasă astfel încât să fie „larg cunoscută” în statul de reședință sau să fie una dintre cele mai studiate limbi străine din UE. În plus, noua legislație simplifică procedurile de înregistrare atât pentru alegători, cât și pentru candidați. Totodată, cetățenii „mobili” ai Uniunii ar urma să aibă acces la aceleași modalități de vot ca cetățenii statului în care locuiesc. Câți cetățeni sunt vizați și calendarul de aplicare Comisarul european Michael McGrath a indicat că aproximativ 14 milioane de cetățeni ai Uniunii locuiesc într-un alt stat membru decât cel de origine. Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Henna Virkkunen , a argumentat că noile reguli reduc „obstacolele birocratice inutile” pentru participarea la alegerile locale. Statele membre trebuie să transpună directiva în legislația națională până la 26 iunie 2028. După acest termen, Comisia Europeană va evalua aplicarea noilor reguli și va publica un raport privind implementarea o dată la șase ani. [...]
