Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile rusești asupra rețelei electrice riscă să blocheze servicii vitale în Kiev, inclusiv alimentarea cu apă și funcționarea canalizării, ceea ce ar putea împinge capitala Ucrainei spre o criză sanitară în plină iarnă, potrivit Digi24. Pe fondul întreruperilor tot mai frecvente, locuitorii își fac provizii de alimente, apă și baterii, iar autoritățile se acuză reciproc că nu au pregătit orașul pentru sezonul rece.
Întreruperile de curent au devenit parte din rutina zilnică: activitățile sunt planificate în funcție de un program al penelor, anunțat de regulă cu o zi înainte. Nici acesta nu oferă însă predictibilitate, pentru că noi lovituri pot schimba oricând intervalele fără electricitate. Atacurile din 3 noiembrie au agravat situația și au provocat noi perturbări ale alimentării cu energie și apă.
Pentru persoanele vulnerabile, efectele sunt imediate. Un locuitor a relatat că a așteptat peste patru ore revenirea curentului ca să poată folosi liftul și să-și ducă mama, imobilizată, în apartamentul de la etajul 13. În paralel, atacurile asupra depozitelor și centrelor de distribuție ale supermarketurilor alimentează temeri privind aprovizionarea, iar unele familii cumpără produse neperisabile și apă.
Miza operațională depășește disconfortul lipsei de lumină sau imposibilitatea folosirii aparatelor electrice: mai multe servicii esențiale depind de alimentarea cu energie. În acest context, experții avertizează că sistemul de canalizare poate deveni un punct critic, deoarece stațiile de pompare și tratare a apelor uzate au nevoie de electricitate.
În cazul unor întreruperi prelungite, funcționarea acestora ar putea fi compromisă, cu riscul refulării apelor uzate și al apariției unor probleme sanitare într-un oraș cu aproximativ trei milioane de locuitori. Directorul Asociației Serviciilor de Apă din Ucraina atrage atenția că o parte din infrastructură este învechită, iar loviturile asupra rețelei electrice pot opri pompele; alimentarea cu apă a fost deja perturbată în repetate rânduri, iar atacurile din 3 noiembrie au produs întreruperi deosebit de severe.
Schimbarea tacticilor rusești complică și mai mult protecția infrastructurii: potrivit președintei organizației de analiză energetică DiXi Group, sunt folosite tot mai mult drone cu propulsie reactivă, mai rapide și mai greu de interceptat decât modelele Shahed utilizate anterior. În plus, atacurile vizează nu doar producția de electricitate, ci și liniile de transport, ceea ce poate prelungi penele până la finalizarea reparațiilor.
Pe fondul deteriorării condițiilor de trai, pregătirile pentru iarnă au devenit subiect de conflict între președintele Volodimir Zelenski și primarul Kievului, Vitali Kliciko. La 6 noiembrie, Zelenski a criticat administrația capitalei, afirmând că situația alimentării cu electricitate este mai gravă în Kiev decât în alte regiuni și că nu au fost luate toate măsurile necesare.
Kliciko a respins acuzațiile și a susținut că guvernul central a întârziat aproape șase luni aprobarea planului de reziliență al orașului, acuzând totodată lipsa fondurilor promise pentru repararea unei centrale de termoficare avariate.
Nemulțumirea se vede și în stradă: la 17 octombrie, sute de persoane au protestat în fața primăriei, cerând demisia primarului și reclamând întârzieri la reparațiile clădirilor avariate, probleme legate de adăposturile antiaeriene și lipsa unor informații clare. În lipsa unor garanții privind încălzirea, unii locuitori spun că au strâns bani pentru a cumpăra un generator, iar alții au ales să părăsească temporar orașul.
În acest tablou, riscul major pentru iarnă nu mai este doar durata întreruperilor, ci posibilitatea ca serviciile esențiale ale capitalei să nu mai poată funcționa dacă vor urma bombardamente masive asupra infrastructurii energetice.
Recomandate
Kremlinul ridică miza negocierilor de pace, sugerând că frontierele Ucrainei sunt deja schimbate , pe fondul declarațiilor lui Donald Trump despre o „formă puțin diferită” a țării la finalul războiului, potrivit HotNews . Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a afirmat că „realitatea de pe teren” ar face ca Ucraina să fie „deja o altă țară” din punct de vedere geografic față de 2022. Declarația vine ca răspuns la comentariile lui Trump, care a spus că, odată încheiat războiul, teritoriul Ucrainei „va avea o altă formă” decât la începutul invaziei ruse. „Din punct de vedere geografic, Ucraina este deja o altă țară. Realitatea de pe teren este evidentă. Cred că nimeni nu poate nega aceasta.” Context: negocieri Rusia–Ucraina, mediate de SUA, la Abu Dhabi Declarațiile lui Trump au fost făcute publice cu o zi înainte de negocierile dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programate pentru 10 și 11 noiembrie la Abu Dhabi. În interviul acordat emisiunii „60 minutes” de la CBS News, Trump a spus că se așteaptă la un acord de pace și a respins ideea că Vladimir Putin ar prelungi deliberat negocierile. Trump a evitat să spună dacă are mai multă încredere în Putin sau în președintele ucrainean Volodimir Zelenski, afirmând că are relații bune cu ambii. Totodată, a susținut că războiul se va termina „datorită” lui. „Cred că acest război se va termina și se va termina curând. Și singurul motiv pentru care se va termina este datorită mie.” Miza teritorială: poziții incompatibile Potrivit informațiilor citate de HotNews din agențiile EFE și Agerpres , Rusia insistă de ani de zile asupra recunoașterii internaționale a cinci teritorii anexate: Crimeea (anexată după referendumul organizat de Moscova în 2014); Donețk; Luhansk; Herson; Zaporojie. Moscova consideră cele patru regiuni din est și sud drept parte a teritoriului său în granițele administrative din 1991 și spune că această recunoaștere este inclusă în Constituția Rusiei, deși armata rusă nu controlează complet aceste teritorii. De cealaltă parte, Zelenski a anunțat în octombrie că Ucraina este deschisă să discute problema teritorială doar într-o întâlnire directă între președinții Rusiei și Ucrainei, în condițiile în care, „în principiu”, Kievul nu este dispus să cedeze teritorii. Europa, pe margine: Rusia exclude UE, Franța spune că va fi reprezentată Kremlinul a exclus „vehement” participarea Uniunii Europene la negocierile de pace. În replică, șeful diplomației franceze, Jean-Noël Barrot, a declarat că Europa va fi „bine reprezentată” la discuțiile de la Abu Dhabi. În acest context, mesajul Moscovei despre „realitatea de pe teren” indică faptul că tema teritoriilor rămâne punctul central și cel mai dificil al negocierilor, în timp ce părțile rămân „profund divizate” atât asupra concesiilor teritoriale, cât și asupra garanțiilor de securitate după un eventual armistițiu. [...]
Semnalele de flexibilitate privind un posibil schimb de teritorii cresc șansele unui cadru de negociere, dar miza imediată rămâne arhitectura de securitate pentru Ucraina , înaintea discuțiilor mediate de SUA de la Abu Dhabi, potrivit HotNews , care citează declarațiile unui oficial american relatate de Reuters. Negocierile dintre Rusia și Ucraina, programate pentru 10 și 11 noiembrie la Abu Dhabi , sunt prezentate ca un nou efort al administrației Donald Trump de a obține progrese către încheierea conflictului început în 2022. Oficialul american a spus că, deși pozițiile publice rămân ferme, în discuții private există „o oarecare flexibilitate” de ambele părți în privința unui posibil compromis teritorial. Miza operațională a discuțiilor: garanțiile de securitate Potrivit oficialului american citat, un subiect major al negocierilor îl vor reprezenta garanțiile de securitate pentru Ucraina, inclusiv posibilitatea unei formule de apărare „de tipul articolului 5” din Tratatul NATO (clauza de apărare colectivă). În această logică, un acord teritorial ar urma să fie discutat mai degrabă spre final, după ce se conturează un consens pe alte elemente, inclusiv arhitectura de securitate postbelică. Eforturile de mediere ale SUA urmează să fie conduse de emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner, iar oficialul a indicat că este posibil ca aceștia să meargă ulterior în Rusia pentru o întâlnire cu Vladimir Putin. Deși a avertizat că negocierile vor dura, oficialul a vorbit despre un „optimism prudent” privind posibilitatea unor progrese. Teritoriul, linia roșie publică și spațiul de compromis „în privat” În plan public, pozițiile rămân incompatibile: Ucraina cere retragerea Rusiei la granița inițială, în timp ce Vladimir Putin urmărește obținerea întregii provincii Donbas (Donețk și Luhansk). Totuși, oficialul american a afirmat că ambele părți arată, în privat, o disponibilitate limitată pentru compromis, inclusiv în ideea unui schimb de teritorii. În paralel, Kremlinul a transmis că Ucraina „este deja o altă țară ” din punct de vedere geografic față de 2022, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, care a invocat „realitatea de pe teren”. Mesajul vine după ce Donald Trump a spus că, la finalul războiului, Ucraina „va avea o altă formă” decât în 2022. Context: UE, anexările și condițiile politice ale Kievului Rusia insistă de ani de zile asupra recunoașterii internaționale a celor cinci teritorii anexate: Crimeea, Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie. Moscova consideră Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie parte a teritoriului său în granițele administrative din 1991, deși nu controlează complet aceste regiuni. În același timp, Kremlinul a exclus „vehement” participarea UE la negocieri, însă ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a spus că Europa va fi „bine reprezentată” la discuțiile din capitala Emiratelor Arabe Unite. Dinspre Kiev, președintele Volodimir Zelenski a anunțat în octombrie că Ucraina este deschisă să discute problema teritorială doar într-o întâlnire între președinții Rusiei și Ucrainei, menținând totodată poziția de principiu că nu este dispusă să cedeze teritorii. [...]
Ucraina condiționează un „salt” diplomatic de o întâlnire Zelenski–Putin, sugerând că negocierile trilaterale din Abu Dhabi ar putea rămâne limitate fără un contact direct la vârf , potrivit Kyiv Post , care îl citează pe ambasadorul Ucrainei la ONU, Andrii Melnyk . Melnyk a declarat luni, 9 noiembrie, la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU la New York, că președintele Volodîmîr Zelenski este gata să se întâlnească cu Vladimir Putin oriunde în lume, cu excepția Moscovei – inclusiv în Florida, în marja summitului G20 din decembrie, „sau chiar în Antarctica”. Declarațiile au fost relatate de Interfax-Ukraine. Miza: negocierile din Abu Dhabi și limita lor fără o întâlnire directă Diplomatul ucrainean a spus că negocierile trilaterale Ucraina–SUA–Rusia programate la Abu Dhabi, marți și miercuri, „ar putea produce rezultate”, însă a avertizat că un progres politic major ar fi dificil fără o întâlnire directă între cei doi președinți. În același timp, Melnyk a acuzat Rusia că încearcă să submineze eforturile diplomatice, în timp ce Ucraina „rămâne angajată” în căutarea păcii. Argumentul Kievului: Rusia „avansează”, dar ar pierde teren net Melnyk a susținut că Putin urmărește în continuare să „frângă voința” Ucrainei și să forțeze capitularea, dar a afirmat că forțele ruse pierd teritoriu pentru a doua lună consecutiv. El a invocat cifre atribuite Institute for the Study of War (ISW) , potrivit cărora trupele ruse au capturat 139 km² de teritoriu ucrainean în octombrie, dar au pierdut controlul asupra a 167 km², ceea ce ar însemna o pierdere netă de 28 km². Presiunea pe aliați: cerere de sisteme de apărare antiaeriană și rachete Patriot În intervenția sa, Melnyk a cerut aliaților europeni și tuturor statelor membre ONU să transfere „imediat” către Ucraina sistemele de apărare antiaeriană disponibile, cu accent pe rachetele interceptoare Patriot. El a descris atacurile rusești drept o „ploaie apocaliptică de rachete” și a criticat păstrarea acestor sisteme „în depozit” în timp ce civilii sunt uciși zilnic. Context: Zelenski a indicat anterior Turcia ca posibil loc de întâlnire Anterior, Zelenski a spus că este pregătit să se întâlnească cu Putin în Turcia și și-a exprimat speranța că președintele turc Recep Tayyip Erdoğan ar putea ajuta la organizarea discuțiilor, într-o declarație pentru CNN Türk, menționată de aceeași sursă. Zelenski a mai spus că o întâlnire față în față ar trebui să vizeze un armistițiu pe linia frontului, mecanisme de monitorizare, garanții de securitate și reconstrucția postbelică, dar a exclus acceptarea cererilor Rusiei privind Donbasul sau recunoașterea Crimeei ca teritoriu rusesc, invocând Constituția Ucrainei. [...]
Ucraina a început la Abu Dhabi coordonarea cu SUA și aliații europeni înaintea unor discuții trilaterale cu Rusia , într-un demers menit să alinieze pozițiile și pașii următori ai partenerilor, potrivit Kyiv Post . Întâlnirea de deschidere a avut loc înaintea formatului planificat Ucraina–SUA–Rusia, iar șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov (șeful serviciului de informații externe al Ucrainei), a precizat că aceste consultări sunt etapa inițială a misiunii la Abu Dhabi. Declarația sa nu indică faptul că discuțiile trilaterale cu Rusia ar fi început deja. Cine participă și ce urmărește Kievul La consultările inițiale au luat parte reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene, conform lui Umerov. De asemenea, erau așteptați să participe trimișii președintelui SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner. Delegația Ucrainei îi include, între alții, pe: Kyrylo Budanov, șeful administrației prezidențiale; Davyd Arakhamia, liderul fracțiunii parlamentare „Servitorul Poporului”; Sergiy Kyslytsya, prim-adjunct al șefului administrației prezidențiale; Vadym Skibitskyi, adjunct al șefului informațiilor militare (HUR). Umerov a spus că prioritățile Ucrainei sunt oprirea luptelor și obținerea unor garanții de securitate „fiabile” pentru perioada postbelică, alături de redresarea economică și dezvoltarea ulterioară. Miza: o poziție comună înaintea formatului cu Rusia Pe lângă securitate și economie, delegația ucraineană intenționează să acorde o atenție specială problemelor umanitare, fără a detalia ce măsuri ar urma să fie discutate. „Lucrăm pentru a face cât mai mult progres posibil pe aceste teme și pentru a apropia pacea”, a declarat Umerov, citat de publicație. [...]
Comisia Europeană alocă încă 10 milioane de euro României pentru operațiuni de căutare și salvare în Marea Neagră , într-un demers care întărește capacitatea de intervenție la granița estică a UE, potrivit Wall-Street . Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , într-o conferință de presă alături de președintele Nicușor Dan. Finanțarea suplimentară este prezentată ca parte a eforturilor Uniunii de a răspunde mai rapid la crize „la granițele sale”, în contextul incidentelor recente din Marea Neagră, conform aceleiași surse. Pachet mai larg pentru securitatea la Marea Neagră Pe lângă cei 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) pentru căutare și salvare, Ursula von der Leyen a indicat că au fost alocați și 50 de milioane de euro (aprox. 250 milioane lei) pentru crearea unui „hub de securitate” la Marea Neagră, care ar urma să fie gestionat de România și Bulgaria, potrivit informațiilor transmise de Agerpres și preluate de publicație. Mesaj politic: România, „în prima linie” a securității europene În declarațiile citate, șefa Comisiei Europene a legat deciziile de finanțare de deteriorarea mediului de securitate din regiune și de rolul României în arhitectura de securitate a UE. „România este în prima linie a securităţii europene şi ne apăraţi.” Totodată, von der Leyen a afirmat că, în ultima perioadă, provocările de securitate au crescut și că „cerurile de deasupra Mării Negre s-au întunecat”. Ce rămâne neclar Materialul nu precizează calendarul alocării efective a celor 10 milioane de euro, nici mecanismul concret prin care banii vor ajunge la autoritățile române sau ce instituții vor gestiona operațiunile finanțate. De asemenea, nu sunt detaliate componentele hub-ului de securitate și etapele de implementare. [...]
SUA își ridică nivelul de alertă și își redistribuie aeronavele de la baze din Marea Britanie, după o amenințare atribuită Iranului, într-o mișcare cu impact operațional direct asupra posturii de securitate și a logisticii militare în Europa, potrivit Antena 3 . Armata americană a evacuat avioane dintr-o a doua bază aeriană din Marea Britanie, după ce, cu câteva săptămâni înainte, Washingtonul își retrăsese bombardierele de la baza Fairford în urma unui incident de securitate legat de Teheran. Informația este relatată de Wall Street Journal , citat de Agerpres. Concret, două avioane de realimentare care foloseau baza militară Mildenhall a Forțelor Aeriene Regale au fost redirecționate către Germania luni, iar alte aparate au fost mutate tot în Germania mai târziu în aceeași zi, potrivit WSJ. Nivel de alertă ridicat la Mildenhall și Lakenheath Amenințarea de la baza Mildenhall era încă discutată de oficiali americani, potrivit ziarului american. În acest context, SUA și-ar fi modificat postura de securitate la bazele RAF de la Mildenhall și Lakenheath la „ FPCON Charlie ”. „Force Protection Condition (FPCON) Charlie” este al doilea cel mai ridicat nivel de amenințare defensivă în Departamentul Apărării al SUA și este instituit atunci când informațiile indică faptul că un atac terorist este probabil. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la Londra a transmis că nu comentează activitatea altor țări și că avioanele și alte active sunt mutate „cu regularitate”, în funcție de necesitățile operaționale. La rândul său, un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene americane a refuzat să ofere WSJ detalii despre mutarea avioanelor, dar a spus că aeronavele se rotesc între instalații și zone de operațiuni „dintr-o varietate de motive”. Context: incidentul de la Fairford și acuzațiile privind Iranul În septembrie, cinci bărbați au fost arestați în zona bazei aeriene Fairford, în sud-vestul Angliei, în urma unui incident de securitate. Ulterior, alți doi suspecți au fost reținuți sub suspiciunea că ar fi oferit ajutor serviciilor iraniene de informații. Circumstanțele incidentului au rămas în mare parte neexplicate public, însă au atras atenția internațională pe fondul preocupărilor legate de securitatea statelor occidentale după războiul dintre SUA și Iran. În acel context, Statele Unite au mutat bombardierele B-1 de la Fairford „din motive de securitate”, iar baza fusese folosită pentru lovituri asupra Iranului. Prim-ministrul britanic Andy Burnham a spus luna trecută că activitatea suspectă de la Fairford „este probabil” să fi fost coordonată din Iran. Ambasadorul Iranului la Londra a negat acuzațiile privind implicarea într-un complot împotriva bazei, însă Gardienii Revoluției au afirmat în iulie că Fairford și orice altă bază folosită pentru lansarea de atacuri împotriva Iranului sunt ținte legitime. [...]
