Știri
Știri din categoria Externe
Kievul leagă avansul negocierilor de pace de poziția Washingtonului față de Moscova, potrivit HotNews, care relatează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski după discuțiile de pace de la Abu Dhabi.
Zelenski a spus că Ucraina speră să obțină „rezultate concrete” în cadrul negocierilor privind soluționarea conflictului cu Rusia „în acest an” și a indicat că evoluția procesului depinde în bună măsură de felul în care Statele Unite aleg să abordeze Moscova.
Mesajul transmite, implicit, că ritmul și șansele unor progrese în negocieri sunt condiționate de calibrul presiunii și al angajamentului american, într-un moment în care Kievul încearcă să transforme discuțiile într-un rezultat politic palpabil pe termen scurt.
Recomandate
Rusia respinge ideea unei încetări a focului propuse de Europa, iar UE rămâne în afara mesei de negocieri la discuțiile din Abu Dhabi despre încheierea războiului din Ucraina, potrivit Bild . Mesajul a fost transmis public de ministrul rus de externe Serghei Lavrov , care a ironizat prezența delegațiilor europene în Emirate, deși acestea nu participă direct la negocieri. Lavrov a declarat, într-o conferință de presă la Moscova, că SUA, Rusia și Ucraina negociază „de dimineață” la Abu Dhabi, în timp ce Europa „nu este implicată direct”, deși a trimis reprezentanți. În relatarea publicației, Lavrov a comentat sarcastic deplasarea europenilor: „În privința participării europenilor: ei bine, au zburat la Abu Dhabi, să stea acolo în hotel.” Formatul de negocieri: SUA–Rusia–Ucraina, Europa doar „pe margine” Potrivit lui Lavrov, partea rusă ar fi fost informată de reprezentanții americani că negociatorii SUA intenționau să se coordoneze cu europenii înaintea discuțiilor trilaterale. Ministrul rus a ironizat această idee, susținând că ar fi făcut-o „aparent” pentru a se „molipsi” de „spiritul lor viu” și de „aspirația către o pace durabilă”. În același timp, a spus că Moscova consideră formatul drept „puțin promițător”, dar că nu se va amesteca. În același context, Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, a afirmat că partenerii europeni vor fi, deocamdată, doar informați „la margine”, conform articolului. Miza pentru Europa: sprijin major pentru Ucraina, fără loc la masă Materialul notează că, după ce SUA și-au redus substanțial ajutoarele pentru Ucraina sub Donald Trump, Europa a rămas „de departe” cel mai mare susținător politic, militar și financiar al Kievului, în special Germania. Totuși, deși la Abu Dhabi au fost trimiși reprezentanți ai guvernului german, ai Marii Britanii, Franței și Italiei, precum și ai UE și NATO, aceștia nu au dreptul să participe la negocieri. Poziția Rusiei: refuz explicit al unei încetări a focului Înaintea discuțiilor, Lavrov a transmis că Rusia nu va accepta propunerea europeană privind o încetare a focului. El a motivat că o pauză a luptelor ar oferi Ucrainei doar o „pauză de respiro”. Textul din sursă este întrerupt (fragment „trunchiat”), astfel că nu sunt disponibile în acest input detalii suplimentare despre conținutul complet al negocierilor sau despre eventuale concluzii ale întâlnirii. [...]
Negocierile trilaterale SUA–Rusia–Ucraina de la Abu Dhabi au intrat în prelungiri , după ce prima rundă s-a încheiat în circa patru ore și urmează să fie reluată miercuri, potrivit Mediafax . Pentru mediul economic, semnalul relevant este că discuțiile se mută rapid de la „format” la conținut: măsuri umanitare, dezescaladare și, mai ales, garanții de securitate pe termen lung – elemente care pot influența percepția de risc în regiune. Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a transmis că negocierile vor continua a doua zi, iar secretarul de stat american Marco Rubio a descris discuțiile de marți drept „foarte productive”, cu mențiunea că rămân „multe aspecte de rezolvat”. Rubio a indicat și o posibilă extindere a formatului, afirmând că, în cele din urmă, partenerii europeni ar trebui să fie incluși la masa negocierilor, invocând rolul lor în soluționarea pe termen lung. Ce spune Kievul că s-a discutat în prima zi Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, într-o postare pe platforma X, temele abordate de echipa sa în prima zi de negocieri. Potrivit acestuia, întâlnirea trilaterală a fost „constructivă” și „destul de substanțială”, iar discuțiile au vizat: parametrii posibili ai unor măsuri umanitare; eliberarea prizonierilor, prezentată ca prioritate; conținutul garanțiilor de securitate pentru Ucraina și condițiile pentru funcționarea lor pe termen lung; „instrumente concrete” pentru a preveni reluarea războiului; necesitatea unor măsuri de dezescaladare. Miza de reglementare și securitate: „arhitectura” postbelică În paralel, Europa și SUA au convenit să analizeze o nouă arhitectură de securitate pentru continent, care să ofere garanții Ucrainei după război și să reducă riscul unor noi conflicte, potrivit a două declarații „aproape identice” – una a emisarului american Steve Witkoff și cealaltă a Consiliului European. Din perspectiva impactului, faptul că discuțiile continuă și că agenda include explicit garanții de securitate și reducerea riscului de conflict sugerează că următoarele runde vor testa nu doar disponibilitatea politică, ci și capacitatea părților de a contura mecanisme aplicabile pe termen lung. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că cedarea Donbasului nu ar aduce pace durabilă, ci doar ar amâna următorul atac al Rusiei , iar oprirea sprijinului european ar crește riscurile de securitate pentru continent, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu pentru postul danez DR Nyheder, din care a publicat fragmente pe Telegram, Zelenski a spus că Vladimir Putin „nu se va opri” dacă Ucraina renunță la Donbas, ci „va face o pauză” și „se va întoarce într-un an, doi ani sau cinci ani”. Președintele ucrainean a invocat drept argument și faptul că, deși Putin a vorbit despre Donbas, în timpul invaziei la scară largă a ordonat înaintarea spre Kyiv. Zelenski a susținut că justificarea Moscovei privind „protejarea vorbitorilor de rusă” nu corespunde acțiunilor din teren, făcând referire la ucideri și tortură împotriva civililor în Bucha (regiunea Kyiv) și în alte zone ocupate. Ce cere Zelenski în schimbul unor concesii teritoriale Președintele Ucrainei a pus sub semnul întrebării ce garanții de securitate ar primi țara sa în schimbul unor concesii teritoriale. El a relatat că, atunci când oficiali americani au ridicat ideea unui schimb „Donbas contra securitate”, a întrebat dacă asta înseamnă aderarea la NATO. Potrivit lui Zelenski, răspunsul primit a fost: „Nu NATO, dar ceva similar cu NATO.” El a respins ambiguitatea unei astfel de formule, argumentând că, în cazul Donbasului, Ucraina ar avea nevoie de un răspuns „clar”. Miza pentru Europa: de la atacuri hibride la riscuri militare Zelenski a avertizat că oprirea sprijinului militar și financiar european pentru Ucraina ar pune Europa în pericol și a susținut că „o Ucraină puternică” este esențială pentru securitatea europeană. A descris două scenarii dacă ajutorul ar fi oprit: un scenariu „mai blând”, în care Rusia își intensifică atacurile hibride împotriva unor țări europene, inclusiv Moldova, România, Bulgaria, Germania, Finlanda și Danemarca; un scenariu mai periculos, în care forțele ruse ar putea avansa mai departe în Europa, iar Moscova ar încerca să-și extindă influența asupra unor foste state sovietice, inclusiv statele baltice și Moldova. Separat, Zelenski a spus că Rusia ar putea amenința securitatea maritimă prin blocarea Mării Baltice, după modelul folosit în Marea Neagră. „Cea mai rapidă cale”: încetarea focului pe linia actuală și negocieri Zelenski a afirmat că cea mai rapidă cale de a opri războiul ar fi încetarea luptelor pe linia actuală de contact, implementarea unui armistițiu și trecerea la negocieri. El a recunoscut că negocierile ar putea dura luni sau mai mult, dar a susținut că un armistițiu ar opri pierderile de vieți, ar permite reducerea ritmului mobilizării și ar ajuta economia să revină la o funcționare mai apropiată de normal. În același timp, a enumerat întrebări deschise pe care un astfel de aranjament le-ar ridica, inclusiv delimitarea liniei de contact, funcționarea unei misiuni de monitorizare, eventuale zone demilitarizate și finanțarea reconstrucției. Zelenski a mai avertizat că Rusia ar putea respinge un armistițiu imediat în favoarea negocierii unui acord mai amplu, iar o astfel de poziție ar indica, în opinia sa, că Putin „nu vrea să oprească războiul”. Context: discuții despre un posibil schimb teritorial, dar fără cedarea Donbasului Kyiv Post notează că Reuters a relatat, citând un oficial american, că Rusia și Ucraina ar fi arătat în privat o anumită disponibilitate de compromis privind un posibil schimb teritorial înaintea unor discuții de pace mediate de SUA la Abu Dhabi, însă orice acord teritorial ar urma să apară spre finalul negocierilor. În paralel, Ucraina respinge în continuare cererile Rusiei privind controlul asupra întregului Donbas, iar Zelenski spune că este pregătit să se întâlnească direct cu Putin pentru a rezolva problemele rămase, insistând însă că Ucraina nu va ceda teritorii și nu va recunoaște Crimeea ca fiind rusă. [...]
Ucraina a început la Abu Dhabi coordonarea cu SUA și aliații europeni înaintea unor discuții trilaterale cu Rusia , într-un demers menit să alinieze pozițiile și pașii următori ai partenerilor, potrivit Kyiv Post . Întâlnirea de deschidere a avut loc înaintea formatului planificat Ucraina–SUA–Rusia, iar șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov (șeful serviciului de informații externe al Ucrainei), a precizat că aceste consultări sunt etapa inițială a misiunii la Abu Dhabi. Declarația sa nu indică faptul că discuțiile trilaterale cu Rusia ar fi început deja. Cine participă și ce urmărește Kievul La consultările inițiale au luat parte reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene, conform lui Umerov. De asemenea, erau așteptați să participe trimișii președintelui SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner. Delegația Ucrainei îi include, între alții, pe: Kyrylo Budanov, șeful administrației prezidențiale; Davyd Arakhamia, liderul fracțiunii parlamentare „Servitorul Poporului”; Sergiy Kyslytsya, prim-adjunct al șefului administrației prezidențiale; Vadym Skibitskyi, adjunct al șefului informațiilor militare (HUR). Umerov a spus că prioritățile Ucrainei sunt oprirea luptelor și obținerea unor garanții de securitate „fiabile” pentru perioada postbelică, alături de redresarea economică și dezvoltarea ulterioară. Miza: o poziție comună înaintea formatului cu Rusia Pe lângă securitate și economie, delegația ucraineană intenționează să acorde o atenție specială problemelor umanitare, fără a detalia ce măsuri ar urma să fie discutate. „Lucrăm pentru a face cât mai mult progres posibil pe aceste teme și pentru a apropia pacea”, a declarat Umerov, citat de publicație. [...]
Un apel direct către Vladimir Putin a scos la suprafață o falie tot mai adâncă în Europa privind strategia de negociere a păcii în Ucraina , pe fondul temerilor că SUA ar putea impune o înțelegere nefavorabilă Kievului, potrivit Digi24 , care citează o relatare Politico . Convorbirea a fost inițiată de președintele Finlandei, Alexander Stubb, și de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, din Helsinki, într-un moment în care Europa caută o modalitate de a-și crește influența asupra negocierilor de pace promovate de Donald Trump. În loc să consolideze poziția europeană, apelul a declanșat cea mai mare ruptură între aliații nordici de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și a amplificat disputa mai largă din UE: dialogul cu Putin ajută pacea sau „recompensează” agresiunea. Miza: cine vorbește în numele Europei și cât de mult se poate baza pe Washington Potrivit materialului, îngrijorarea de fond este dacă Europa poate avea încredere că SUA vor negocia un acord „echitabil” pentru europeni și, mai ales, pentru Ucraina. Tema ar urma să fie discutată la un summit informal al liderilor UE, la Dublin, însă puțini se așteaptă la un consens. Într-un interviu pentru Politico , Jonas Gahr Støre a justificat apelul prin faptul că „singura voce” care ajunge la Moscova este cea de la Washington și a susținut că ideea că războiul se va încheia fără ca Europa să discute cu Moscova este „o iluzie”. Cum s-a ajuns la apel: presiunea revenirii lui Trump și izolarea diplomatică a Rusiei Contextul descris de Politico este că Europa se luptă să-și păstreze influența asupra procesului de pace încă de la revenirea lui Trump la Casa Albă, la începutul lui 2025, când acesta l-a sunat rapid pe Putin și a oprit asistența financiară a SUA pentru Kiev. Ulterior, în octombrie, Trump l-a criticat pe Volodimir Zelenski pentru atacurile asupra infrastructurii energetice ruse și a spus că partea lui Putin s-a comportat „bine”. În acest cadru, Stubb și Støre au încercat să intervină: Støre i-a primit la Oslo pe Zelenski și pe trimisul lui Trump, Steve Witkoff , iar Stubb a spus că întâlnirea din 20 octombrie a readus procesul „pe calea cea bună”. La scurt timp, Witkoff i-a surprins din nou pe europeni după o întâlnire cu Putin la Sankt Petersburg, pe care l-a lăudat ca fiind un „umanitar”, potrivit relatării. Ce s-a discutat cu Putin și ce semnale au rezultat Apelul către Kremlin a avut loc pe 27 octombrie, după consultări cu Zelenski, iar parametrii discuției ar fi fost stabiliți astfel încât fiecare parte să-și prezinte mesajele fără întreruperi. Convorbirea ar fi durat 90 de minute, potrivit unui oficial familiarizat cu subiectul, deși alți oficiali europeni au contestat unele detalii vehiculate despre discuție. Cei doi lideri nordici i-au transmis lui Putin, potrivit materialului, mesajele lui Zelenski: chestiunile teritoriale pot fi discutate doar la nivel de lideri, față în față, și ar fi necesare mai întâi măsuri de dezamorsare. De asemenea, au ridicat tema securității Mării Baltice și menținerea căii navigabile deschise pentru comerț. Støre a spus că Putin a fost „rațional” și „profesionist” la telefon și că ar fi indicat că ia în serios discuțiile de la Abu Dhabi, urmând să-și instruiască negociatorii să se pregătească. Totuși, aceeași relatare notează că nici echipele norvegiană și finlandeză nu se așteaptă la un progres major la Abu Dhabi. Reacția aliaților: critică publică și acuzații de lipsă de coordonare Anunțul apelului a generat reacții negative, inclusiv din partea țărilor baltice și a unor lideri nordici prezenți la Helsinki. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat că este „foarte sceptică” și a insistat că Europa ar trebui să-și păstreze unitatea, nu să acționeze pe cont propriu. Premierul Suediei, Ulf Kristersson, a spus că pacea trebuie să vină prin „forță”, nu prin „presiune”, iar Lituania a criticat inițiativa. În privat, unii diplomați au fost și mai tranșanți, iar o parte din nemulțumire a vizat faptul că Stubb și Støre nu s-ar fi coordonat suficient cu aliații înainte. Oficialii familiarizați cu pregătirile au respins însă această acuzație, susținând că mai mulți lideri, inclusiv din Franța, Germania și SUA, au fost informați înainte de apel. Ce urmează Pe termen scurt, disputa riscă să slăbească poziția comună europeană chiar înaintea discuțiilor de pace de la Abu Dhabi, unde negociatorii ruși și ucraineni ar urma să se întâlnească cu emisarii lui Trump. În paralel, liderii UE vor încerca să răspundă la două întrebări care divizează deja capitalele: cine reprezintă Europa în negocieri și dacă dialogul direct cu Putin este un instrument util sau o concesie politică. [...]
Vizita lui Volodîmîr Zelenski la Dublin mută centrul de greutate al negocierilor spre Europa , în condițiile în care președintele ucrainean urmează să se întâlnească cu emisari americani abia după discuțiile acestora cu Vladimir Putin la Moscova, potrivit Kyiv Post . Zelenski a ajuns miercuri, 11 noiembrie, în capitala Irlandei pentru al nouălea summit al Comunității Politice Europene (EPC). La Dublin, el s-a întâlnit cu premierul irlandez Micheál Martin la Government Buildings, înaintea unei conferințe de presă comune. Publicația irlandeză The Journal a relatat că avionul lui Zelenski a aterizat la baza militară Baldonnel cu puțin înainte de ora 16:15, ora locală (18:15, ora Kievului). În jurul orei 17:40, ora locală, liderul ucrainean a ajuns la sediul guvernului irlandez. Miza: consultări cu circa 20 de lideri și o întâlnire cu emisarii SUA Zelenski a transmis separat, într-un mesaj pe Telegram, că el și echipa sa au programate întâlniri bilaterale și multilaterale cu aproximativ 20 de lideri. De asemenea, este așteptat să participe joi la sesiunea plenară de deschidere, alături de președintele Consiliului European, António Costa . În același context, Zelenski a indicat – citat de AFP – că există „o fereastră de oportunitate” pentru obținerea unui rezultat înainte de 2027, pe fondul implicării actorilor din procesul de negociere. Emisarii americani merg mai întâi la Moscova Trimișii speciali ai SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, sunt așteptați să călătorească joi, 12 noiembrie, la Moscova, unde ar urma să se întâlnească cu Putin pentru a trece în revistă discuțiile din Abu Dhabi și pentru a încerca să obțină progrese suplimentare. Ulterior, ei ar urma să ajungă în Irlanda pentru o întâlnire cu Zelenski. Ucraina a transmis că următoarea rundă de negocieri depinde de aceste întâlniri. Davyd Arakhamia, șeful partidului „Slujitorul Poporului” și membru al delegației ucrainene, a spus că o dată ar trebui stabilită doar după vizita emisariilor la Moscova și discuția lor ulterioară cu Zelenski, adăugând că la Kiev există suficient „momentum” pentru un acord înainte de Anul Nou. Context: discuțiile din Abu Dhabi și punctele de blocaj Negocierile din 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi, s-au încheiat la câteva ore înainte ca Zelenski să ajungă la Dublin și au fost primele discuții trilaterale din februarie, potrivit materialului. În prima zi, delegațiile au discutat despre: aranjamente și garanții de securitate pentru Europa, Ucraina și Rusia; un nou schimb major de prizonieri de război. Șeful negociatorilor ucraineni, Rustem Umerov , a vorbit despre „progrese uriașe” privind aranjamentele de securitate și prosperitate, în timp ce consilierul Kremlinului Vladimir Medinski a avut o poziție mai rezervată, afirmând că există puncte de convergență, dar și divergențe. Teritoriul rămâne cea mai dificilă temă, iar Kushner a spus anterior că niciun aranjament de securitate postbelic nu poate intra în vigoare până când acest subiect nu este rezolvat. Medinski a declarat pentru televiziunea de stat rusă (serviciul de știri Vesti) că Rusia consideră drept ale sale orice teritoriu atins de trupele ruse și că nu vede posibilitatea unui schimb teritorial. Europa, încă în afara mesei de negocieri Deși Washingtonul ar dori includerea Europei în rundele viitoare, continentul a rămas „pe margine” în discuțiile de până acum, notează Kyiv Post. Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, NATO și Comisia Europeană au avut întâlniri separate cu echipele ucraineană și americană, fără a participa direct la negocierile cu Rusia. Vizita de la Dublin are loc sub măsuri stricte de securitate, cu restricții majore de trafic în centrul orașului și peste 300 de motocicliști și escorte de securitate mobilizați pentru a însoți liderii care sosesc la Baldonnel și pe aeroportul din Dublin, potrivit The Journal. [...]
