Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul ia în calcul un posibil summit Putin–Trump–Xi la APEC, un semnal de repoziționare diplomatică cu potențial impact asupra climatului economic global, potrivit G4Media. Întâlnirea ar putea avea loc în noiembrie, la Shenzhen, cu prilejul reuniunii liderilor Forumului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC).
Informația a fost transmisă de consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, care a spus la televiziunea publică din Rusia că „această temă a fost discutată”. Potrivit acestuia, Vladimir Putin a abordat subiectul cu Xi Jinping, în contextul unei reuniuni în Kârgâzstan, unde cei doi au participat la summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS).
Ușakov a afirmat că Xi Jinping ar fi menționat că Donald Trump va participa „probabil” la summitul APEC, iar Putin a fost, de asemenea, invitat. În acest cadru, Kremlinul spune că ar putea fi organizată fie o întâlnire în trei, fie, cel puțin, întâlniri separate cu fiecare dintre lideri.
Summitul APEC este programat în orașul chinez Shenzhen, pe 18 și 19 noiembrie. Deocamdată, scenariul unui format tripartit este prezentat ca posibilitate condiționată de evoluția pregătirilor și de confirmările de participare.
O eventuală întâlnire la vârf între liderii Rusiei, SUA și Chinei ar putea influența percepția de risc geopolitic și, implicit, așteptările investitorilor privind stabilitatea relațiilor dintre marile puteri. În acest moment, însă, Kremlinul vorbește despre o discuție aflată la nivel de plan, fără o confirmare oficială a formatului final.
Recomandate
Serghei Lavrov încearcă să mute responsabilitatea pentru blocajul negocierilor de pace pe seama SUA și a Europei, susținând că Washingtonul ar fi „prelungit cu un an” războiul din Ucraina prin retragerea din presupuse „ acorduri de la Anchorage ”, potrivit Antena 3 . Lavrov a afirmat că aceste înțelegeri ar fi fost convenite între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, iar ieșirea SUA din ele — despre care susține că s-ar fi produs sub presiunea Europei — ar fi împiedicat încheierea războiului. În relatarea citată de Antena 3, informația este atribuită publicației Kiev Independent. „Dacă americanii nu s-ar fi retras de la acordurile de la Anchorage” și Europa nu i-ar fi „îndepărtat” de acestea, „am fi trăit fără război de un an încoace”, a spus Lavrov. „Acordurile de la Anchorage”, contestate de partea americană Kremlinul a invocat în repetate rânduri existența unor presupuse acorduri rezultate în urma întâlnirii Trump–Putin din Alaska, însă oficiali americani au negat că ar fi existat astfel de înțelegeri, conform aceleiași surse. Miza: revendicările teritoriale și refuzul încetării focului Declarațiile vin în contextul în care eforturile conduse de SUA pentru un acord de pace mai amplu sunt descrise ca stagnând, pe fondul revendicărilor teritoriale ale Rusiei. Antena 3 notează că Moscova a respins în repetate rânduri ideea unei încetări a focului și a cerut Kievului să cedeze Donbasul, regiune parțial ocupată și considerată strategică. În același timp, Ucraina ar fi cerut o încetare a focului pe actuala linie a frontului și a insistat asupra unor garanții de securitate care să descurajeze o viitoare agresiune rusă. Ce urmează: discuții la ONU și reluarea negocierilor trilaterale Potrivit Antena 3, președintele ucrainean Volodimir Zelenski intenționează să discute cu Donald Trump despre posibile încetări limitate ale focului, într-o eventuală întâlnire la New York, săptămâna viitoare, în marja Adunării Generale a ONU (21–23 septembrie), dacă programele celor doi permit. Tot acolo, Lavrov a spus că intenționează să se întâlnească cu secretarul de stat american Marco Rubio. Separat, emisarii lui Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, au mers la Moscova și Kiev la începutul lunii, iar „cel mai concret rezultat” menționat este un acord între Ucraina, SUA și Rusia pentru reluarea negocierilor trilaterale. Lavrov a afirmat că Moscova rămâne deschisă reluării discuțiilor. „Nu am refuzat niciodată să negociem (...). Dacă partenerii noștri sunt pregătiți, reluarea acestora este pe deplin posibilă”, a spus el. [...]
Donald Trump a relativizat acuzațiile privind un posibil sprijin chinez pentru Iran , sugerând că spionajul și schimburile de informații sunt practici reciproce între marile puteri, potrivit Economica . Declarațiile vin pe fondul relatărilor despre un presupus transfer de informații între China și Iran, într-un context sensibil pentru relația Washington–Beijing, înaintea unei vizite de stat a lui Xi Jinping în SUA, așteptată la final de septembrie. Trump a comentat subiectul la bordul avionului Air Force One, la o zi după ce Wall Street Journal a publicat un articol despre un presupus schimb de informații între China și Iran, informație preluată de Agerpres . Mesajul său a fost că acuzațiile de spionaj nu sunt unilaterale. „Ştiţi, când oamenii spun că China ne spionează, eu spun că au dreptate şi că şi noi îi spionăm.” „Asta facem noi. Practic, ei fac ce facem noi.” Contextul militar: atacul din Iordania Pe 17 iulie, Iranul a lansat rachete asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti din Iordania, unde sunt staționate forțe americane. Atacul s-a soldat cu moartea a trei soldați americani. Ce se știe (și ce nu) despre rolul Chinei Potrivit Wall Street Journal, oficiali americani anonimi nu au identificat entitățile chineze implicate și nu au sugerat că guvernul chinez ar fi direct responsabil. Aceiași oficiali ar fi ridicat problema cu partea chineză, care ar fi cerut dovezi privind transferul unor imagini din satelit și nu ar fi recunoscut implicarea unor entități chineze în furnizarea lor către Teheran. Separat, în luna mai, Washingtonul a sancționat trei companii de sateliți cu sediul în China, acuzându-le că ar fi facilitat operațiuni militare iraniene. Miza economică și diplomatică China este unul dintre principalii parteneri economici ai Iranului, cumpărând o mare parte din producția sa de petrol, și un susținător diplomatic important al Teheranului. În acest context, orice acuzații legate de sprijin tehnologic sau informațional pentru operațiuni militare iraniene pot amplifica tensiunile dintre SUA și China, inclusiv în preajma vizitei de stat a lui Xi Jinping în SUA, programată pentru sfârșitul lunii septembrie. [...]
Turcia avertizează că extinderea războiului în Marea Neagră ar lovi direct siguranța navigației , iar Ankara consideră „inacceptabilă” răspândirea conflictului ruso-ucrainean în întreaga regiune, pe fondul atacurilor asupra navelor, potrivit Agerpres . Ministrul de externe turc Hakan Fidan a făcut declarațiile marți, la Baku, subliniind că atacurile asupra vaselor din Marea Neagră afectează siguranța navigației și că amenințarea la adresa cetățenilor turci este, de asemenea, „inacceptabilă”. Presiune diplomatică pentru un acord, fără detalii În aceeași conferință de presă, Fidan a spus că Ankara și-a intensificat eforturile pentru găsirea unei soluții negociate la război, însă nu a oferit detalii despre pașii concreți sau despre un calendar. Reluarea demersurilor diplomatice este plasată, în relatare, în contextul unor eforturi mediate de Statele Unite, reluate cu o săptămână în urmă prin vizitele la Moscova și Kiev ale trimișilor speciali ai președintelui american Donald Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff. Zelenski: deschidere pentru discuții și posibilă întâlnire la G20 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că mizează pe reluarea discuțiilor între Kiev, Moscova și Washington. El a adăugat că este pregătit să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin în decembrie, la summitul G20 de la Miami. Mesaj separat: apel pentru încetarea ostilităților în Golful Persic Separat de dosarul Mării Negre, Hakan Fidan a cerut încetarea imediată a ostilităților din Golful Persic și a subliniat importanța stabilității Iranului pentru Turcia. Potrivit ministrului turc, ar trebui reinstaurate libera trecere prin strâmtoarea Ormuz și status quo-ul existent înaintea războiului din regiune, menționând că Turcia ține legătura cu toate părțile implicate pentru a găsi o soluție pașnică. [...]
Ucraina condiționează un armistițiu pe infrastructura energetică de garanții americane că Rusia îl va respecta , într-un semnal că orice pauză a atacurilor trebuie să fie verificabilă pentru a reduce riscurile asupra rețelelor de încălzire și electricitate și, implicit, asupra economiei. Într-un mesaj video transmis luni seară, președintele Volodîmîr Zelenski a spus, potrivit Reuters , că Kievul este gata să sprijine o propunere a SUA privind încetarea loviturilor asupra obiectivelor energetice doar dacă Washingtonul poate confirma că Moscova este „cu adevărat” pregătită să pună capăt războiului. Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a afirmat că Ucraina și Rusia ar fi convenit să nu își mai lovească reciproc țintele energetice. Zelenski a indicat însă că, până acum, nu a fost văzută „nicio disponibilitate reală” a Rusiei de a încheia războiul și a cerut ca orice acord să fie „fiabil, pe termen lung” și să aibă un impact concret asupra vieții oamenilor. De ce contează: energia rămâne un punct critic pentru industrie și populație În cei 4 ani și jumătate de război, Rusia a lovit frecvent obiective energetice din Ucraina, iar campania a produs pagube majore rețelelor de încălzire și electricitate, cu efecte severe atât asupra industriei, cât și asupra vieții de zi cu zi a civililor, notează Reuters. În paralel, armata ucraineană a atacat în ultimele luni obiective industriale din Rusia, în special din sectorul petrolier – un pilon al economiei ruse – iar aceste lovituri au dus la penurii serioase de benzină în mai multe regiuni rusești. Poziția Kievului: „dezescaladare” doar cu verificare și durată Zelenski a spus că Ucraina ar susține un prim pas de dezescaladare care să oprească loviturile rusești asupra infrastructurii critice și atacurile ucrainene „în răspuns”, dar numai în condițiile în care partenerii americani pot obține o angajare autentică a Rusiei, „onestă” și „pe termen lung”. Tot luni, Zelenski a publicat și comentarii pe rețelele sociale care, potrivit Reuters, echivalează cu o negare a faptului că Ucraina ar fi aprobat formal afirmația lui Trump privind un acord deja încheiat între părți. Președintele ucrainean a spus că Ucraina nu este convinsă că Rusia ar respecta orice înțelegere. [...]
Donald Trump susține că Ucraina și Rusia au acceptat să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice , o evoluție care, dacă se confirmă și se aplică, ar putea reduce riscurile de întreruperi și volatilitate pe piețele de energie, într-un moment în care cotațiile petrolului au trecut de 100 de dolari/baril. Informația apare în G4Media , care citează Sky News . Anunțul a fost făcut de Trump într-o postare pe rețeaua Truth Social . Potrivit mesajului, Ucraina ar fi acceptat „să nu mai atace obiectivele energetice rusești”, iar Rusia „să facă la fel”. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, acordul este formulat ca o declarație a președintelui SUA, fără detalii despre mecanism, calendar sau verificare. În material nu apar confirmări independente din partea Kievului sau Moscovei și nici condițiile concrete ale unei eventuale înțelegeri. Legătura cu prețurile la energie În aceeași intervenție, Trump a pus creșterea prețului mondial al motorinei pe seama războiului din Ucraina, nu a campaniei militare americane din Iran. G4Media notează că prețurile petrolului au depășit săptămâna trecută pragul de 100 de dolari pe baril, iar țițeiul Brent este folosit la producerea unor combustibili precum benzina, motorina și kerosenul. Afirmația lui Trump despre cauzele scumpirilor este însă contestată în articol: experți citați de Sky News indică războiul din Iran drept principalul factor de volatilitate pe piețele energetice mondiale. [...]
China își pregătește președinția BRICS din 2027 cu un pachet de inițiative axate pe tehnologie și industrie , după ce președintele Xi Jinping a încheiat o vizită de două zile în India propunând cinci direcții de cooperare pentru „BRICS extins”, potrivit Global Times . Miza, în lectura experților citați, este ca statele din „Sudul Global” să nu rămână în urmă în competiția pentru inteligență artificială și noua revoluție industrială. Cele cinci inițiative prezentate la summitul BRICS de la New Delhi vizează: inteligența artificială, facilitarea comerțului și investițiilor, industria digitală, producția inteligentă și dezvoltarea de talente. Propunerile vin în contextul în care summitul a marcat 20 de ani de la înființarea BRICS și a setat cadrul pentru președinția Chinei de anul viitor, conform aceleiași surse. De ce contează: BRICS își mută centrul de greutate spre „noua economie” Xu Feibiao, cercetător la China Institutes of Contemporary International Relations și director al BRICS and G20 Research Center, a spus că inițiativele formează un sistem „strâns legat” menit să evite decalajele tehnologice pentru țările din Sudul Global. În evaluarea sa, rămânerea în urmă la tehnologii emergente ar face dificilă inclusiv susținerea dezvoltării durabile. În același registru, Xu a descris pachetul drept un cadru de guvernanță și sprijin reciproc care leagă între ele formarea de competențe, tehnologia, industria și comerțul, cu accent pe caracterul incluziv al cooperării. Ce a transmis Xi la summit: cooperare practică și „incubatoare de inovație” În a doua zi a summitului, Xi a susținut că „BRICS extins” trebuie să aibă impact mai mare și să pună o bază solidă pentru cooperare practică, potrivit agenției Xinhua, citată de Global Times. Tot atunci, Xi a indicat ca direcții construirea de „incubatoare de inovație”, modernizarea industriilor tradiționale, dezvoltarea industriilor emergente și planificarea unor industrii viitoare, astfel încât tehnologiile emergente să susțină prosperitatea comună. Pe fond, experții citați consideră că inițiativele de duminică aduc conținut aplicat, în timp ce mesajele din ziua precedentă au oferit cadrul mai larg pentru următorul „deceniu de aur” al grupului, conturând și direcția președinției Chinei în 2027. Context: peste 50 de rezultate ale summitului și semnal pentru relația China–India Summitul de la New Delhi a produs „peste 50 de rezultate”, potrivit Times of India, citat de Global Times, pe patru piloni prioritari: reziliență, inovație, cooperare și sustenabilitate. Printre acestea se numără Strategy for BRICS Economic Partnership 2030 și o inițiativă numită BRICS Invoice Discounting Mechanism. Global Times notează și dimensiunea bilaterală: aceasta a fost prima vizită a lui Xi în India după șapte ani, iar în relatarea publicației mai mulți interlocutori indieni au indicat interes pentru o cooperare mai strânsă cu China, inclusiv în perspectiva summitului de anul viitor găzduit de China. [...]
