Știri
Știri din categoria Diverse
Vladimir Putin își leagă „pacea” de o escaladare militară, susținând că Rusia vrea să încheie războiul, nu să îl „înghețe”, în timp ce vorbește despre noi lovituri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, potrivit Digi24.
Președintele rus a respins ideea unei înghețări a conflictului, discutând propunerea formulată în iulie de președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev. Putin a spus că Moscova urmărește „să pună capăt războiului” și „să instaureze o pace durabilă” atât în Ucraina, cât și în Europa, declarații atribuite agenției TASS și preluate de News.ro.
În același timp, liderul de la Kremlin a afirmat că Rusia este pregătită pentru negocieri „cu oricine dorește acest lucru”, dar a prezentat conducerea ucraineană drept „teroriști” și a susținut că „nu este posibil să se negocieze” cu astfel de actori, în contextul atacurilor ucrainene pe teritoriul Rusiei. Putin a recunoscut că aceste atacuri au produs „pagube reale” și a indicat dronele drept o problemă majoră.
Putin a declarat că Rusia avansează pe câmpul de luptă și a spus că avansurile rusești „se accelerează”. Totodată, a afirmat că forțele Moscovei se pregătesc să lanseze atacuri masive împotriva infrastructurii energetice din Ucraina.
El a mai susținut că trupele ruse au capturat 270 km pătrați din regiunea Donețk în august și că două grupuri mari de trupe ucrainene ar fi fost înconjurate. Reuters, citată în material, precizează că nu a putut verifica independent aceste afirmații, potrivit News.ro.
După „patru ani și jumătate de război”, Rusia controlează aproximativ o cincime din Ucraina, mai notează articolul. Negocierile de pace mediate de Washington au fost întrerupte în februarie, după ce Statele Unite și Israelul au intrat în război cu Iranul.
Materialul mai menționează că sondajele indică o oboseală în creștere în Rusia față de război și că există voci influente care avertizează asupra presiunii asupra economiei ruse, însă Putin a adoptat un ton „încrezător și agresiv” în prezentarea situației de pe front.
În paralel, Putin a catalogat drept „o absurditate totală” zvonurile privind o nouă mobilizare militară. De asemenea, a numit „secret militar” posibilitatea ca unități de producție de armament pentru armata ucraineană din Regatul Unit să devină ținte pentru armata rusă.
Recomandate
Vladimir Putin a negat un nou val de mobilizare și a anunțat pregătirea unor lovituri masive asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, într-un mesaj care ridică miza operațională a războiului și riscul de întreruperi extinse de electricitate și încălzire în sezonul rece, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă după summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS) din Kârgâzstan, unde Putin a fost întrebat despre zvonuri privind o posibilă mobilizare după viitoarele alegeri pentru Duma de Stat. El a respins scenariul, numindu-l „o absurditate totală” și „un atac informațional împotriva Rusiei”, relatează Kyiv Independent . „Este o prostie absolută. Este un atac informațional împotriva Rusiei.” Ținta: infrastructura energetică a Ucrainei În aceeași conferință, Putin a spus că a dat instrucțiuni armatei ruse să pregătească „lovituri masive” asupra instalațiilor energetice ale Ucrainei, prezentate drept represalii pentru atacuri ucrainene asupra rafinăriilor de petrol rusești și a altor infrastructuri. Potrivit lui Putin, pe 1 septembrie ar fi fost informat că un număr mare de drone ucrainene au încercat să treacă de apărarea aeriană din jurul Moscovei și Sankt Petersburgului și să lovească trei rafinării de petrol. „Ținând cont de toate acestea... forțele armate ale Rusiei au primit instrucțiuni să pregătească și să lanseze lovituri masive asupra instalațiilor energetice ale Ucrainei. Ei ne lovesc pe noi, vor primi un răspuns.” Context: mobilizarea, subiect recurent în 2026–2027 Declarațiile vin după avertismente ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , care, potrivit materialului citat, a susținut că Moscova ar intenționa să recruteze aproximativ 300.000 de persoane în 2026 și alte 300.000 în 2027. În acest context, negarea publică a unei noi mobilizări este însoțită de o escaladare verbală pe componenta de lovituri asupra energiei. Rusia a vizat în mod repetat rețeaua electrică și alte infrastructuri energetice civile ale Ucrainei de la invazia pe scară largă din 2022, iar atacurile s-au intensificat în lunile reci, pe fondul încercărilor de a perturba alimentarea cu electricitate și încălzirea, mai notează publicația. Separat, Ministerul Apărării din Rusia a amenințat recent cu noi atacuri la scară largă asupra sectorului energetic ucrainean, tot ca represalii pentru lovituri asupra infrastructurii energetice și de combustibil a Rusiei. [...]
Germania își leagă sprijinul pentru Ucraina de securitatea Europei , avertizând că o victorie a Rusiei ar încuraja autocrații și ar amplifica presiunea asupra statelor europene, potrivit Digi24 . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a spus la Braunschweig că, dacă Rusia și Vladimir Putin „câștigă acest război”, rezultatul ar deveni un „model” pentru lideri autoritari din întreaga lume, care ar putea concluziona că dreptul internațional și suveranitatea altor state pot fi ignorate fără consecințe. „Dacă Rusia, dacă Vladimir Putin câștigă acest război, atunci acesta va constitui un model pentru toți autocrații din lume, care vor spune: ce-mi pasă mie de lege, de drepturile suverane ale altor națiuni?” „Război hibrid” și presiune asupra Europei În evaluarea lui Pistorius, președintele rus este singurul care ar putea opri conflictul „dacă ar dori”, însă, în loc de asta, „duce un război hibrid împotriva țărilor europene, mai ales împotriva Germaniei”. Ministrul a motivat că Germania ar fi vizată pentru că sprijină Ucraina. Pistorius a încadrat sprijinul pentru Kiev nu doar ca apărare a libertății și suveranității Ucrainei, ci și ca măsură de prevenire a unui risc mai larg pentru Europa. „Vladimir Putin nu se va opri dacă va cuceri Ucraina. El repetă acest lucru mereu.” În articol este explicat că „războiul hibrid” înseamnă o combinație de instrumente militare, economice și informaționale, inclusiv atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, cu scopul de a influența opinia publică, inclusiv înaintea alegerilor. Context: sancțiuni după incidentul de la Leipzig Declarațiile ministrului german au venit la o zi după ce Germania a impus sancțiuni împotriva Rusiei, în urma unui atac eșuat cu o dronă încărcată cu explozibili la aeroportul din Leipzig . Rusia neagă orice implicare în incident, mai notează publicația. Pentru context, Digi24 a relatat separat despre acest caz în materialele: Germania a impus sancțiuni împotriva Rusiei , Rusia neagă orice implicare și Doi suspecţi cu paşapoarte rusești au fost identificaţi în cazul dronei de pe aeroportul Leipzig . Miza, în lectura Berlinului, este că evoluția războiului din Ucraina nu rămâne un dosar regional, ci poate seta un precedent de securitate pentru Europa, inclusiv prin intensificarea formelor de presiune non-militară asupra statelor care susțin Kievul. [...]
Zelenski avertizează că zborurile prin Rusia devin un risc operațional major , pe fondul intensificării atacurilor cu drone și al planului Ucrainei de a lansa până la 1.000 de drone pe zi pentru lovituri la distanță, potrivit Digi24 . Mesajul vizează direct companiile aeriene și asigurătorii care continuă să opereze rute către aeroporturi din Rusia. În declarațiile sale, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că spațiul aerian rus devine „complet nesigur” și a cerut ca avertismentul să fie luat în calcul de operatorii care folosesc rutele și aeroporturile rusești, inclusiv cele din Moscova și Sankt Petersburg. „Spațiul aerian rus devine complet nesigur.” Ce se schimbă pentru companiile aeriene și asigurători Unghiul principal al mesajului este unul operațional: riscul de securitate ar urma să crească într-un mod care poate afecta deciziile de rutare și acoperirea de asigurare pentru zborurile care tranzitează sau au ca destinație Rusia. Zelenski a transmis avertismentul către: companiile aeriene care utilizează spațiul aerian rus; asigurătorii; actorii care „încă folosesc aeroporturile principale din Rusia”. „Cerul infestat de drone nu este un loc potrivit pentru aviația civilă.” Contextul: obiectivul de „până la 1.000 de drone pe zi” Avertismentul vine la câteva zile după ce Zelenski a anunțat că a stabilit ca obiectiv producția și utilizarea de până la 1.000 de drone pe zi pentru lovituri la distanță asupra Rusiei, informație atribuită de Digi24 publicației Meduza . Liderul ucrainean a susținut că Ucraina nu urmărește să pună în pericol aviația civilă, dar că intensificarea atacurilor va schimba „semnificativ” situația din spațiul aerian rusesc. Ce urmează Zelenski a mai spus că Ministerul ucrainean de Externe și alte instituții ale statului vor transmite organizațiilor internaționale informații despre riscurile asociate utilizării spațiului aerian rus și a cerut ambasadorilor străini să ducă mesajul către guvernele lor. În lipsa unor măsuri concrete anunțate de autorități sau de industrie în acest material, rămâne de văzut dacă avertismentul va duce la ajustări de rute sau la schimbări în condițiile de asigurare pentru zborurile legate de Rusia. [...]
Ucraina spune că a tăiat logistica pentru circa 2.500 de militari ruși pe limba Kinburn , o fâșie îngustă de teren spre Marea Neagră, iar atacurile cu drone ar fi transformat zona într-o „capcană”, potrivit Digi24 . Miza operațională este presiunea pe lanțul de aprovizionare: muniția și alimentele ar ajunge tot mai greu la trupele ruse din acel punct. Informația a fost prezentată de comandanți ucraineni în podcastul „Crimea.Realities” (Radio Free Europe/Radio Liberty) și preluată de United24, iar The Independent este menționat ca sursă de relatare. Un comandant ucrainean de recunoaștere, cu indicativul „Yava”, susține că dronele ucrainene lovesc constant rutele prin care Rusia încearcă să trimită resurse către pozițiile de pe Kinburn. „În comunicațiile interceptate, ei strigă că nu pot organiza logistica, că nu vor să meargă acolo pentru că asta înseamnă moarte.” „Limba de nisip a devenit o capcană pentru ei.” De ce contează: presiune pe aprovizionare într-un punct greu de susținut Potrivit părții ucrainene, izolarea unei forțe mari pe o fâșie îngustă de teren face aprovizionarea „deosebit de dificilă”, iar atacurile asupra rutelor logistice pot limita accesul la: muniție, alimente, alte resurse necesare menținerii pozițiilor. Afirmațiile privind numărul militarilor ruși blocați și situația lor logistică nu au fost confirmate independent , precizează materialul. Context regional: reacție NATO și avertismente ale Moscovei În paralel, tensiunile militare din estul Europei au crescut după un nou atac aerian rusesc asupra Ucrainei. Avioane de vânătoare ale NATO au fost mobilizate marți dimineață în Europa de Est, în timp ce Rusia desfășura atacul, care s-a soldat cu cel puțin 12 morți în regiunea Kievului, potrivit autorităților ucrainene. Pe fondul acestor evoluții, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a avertizat că Rusia ar putea răspunde „decisiv” în cazul unei escaladări în regiunea baltică. „Și trebuie să știe acest lucru - va fi devastator pentru ei.” [...]
Eșecurile repetate ale „Starlink-ului rusesc” riscă să frâneze capacitatea Moscovei de a susține operațiuni militare bazate pe drone și lovituri la distanță , într-un moment în care Rusia încearcă să-și construiască o constelație de sateliți care ar putea crește precizia atacurilor asupra Ucrainei, potrivit Digi24 . Programul „Rassvet”, prezentat ca o alternativă internă la Starlink, a bifat un nou episod problematic: niciunul dintre cei 16 sateliți lansați pe 19 iulie nu a ajuns pe orbita operațională planificată, conform Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) , care citează date ale serviciului de urmărire N2YO. Majoritatea se află la 300–400 km altitudine, sub ținta de 870 km, iar cel puțin doi par să se îndrepte spre reintrarea în atmosferă. De ce contează: impact operațional în războiul din Ucraina Miza nu este doar una tehnică. Rusia urmărește o rețea care să ofere comunicații pentru operațiuni militare și să sprijine folosirea dronelor și a rachetelor împotriva Ucrainei. Sateliții aflați prea jos sunt afectați de rezistența atmosferică, consumă mai repede combustibil și au o durată de viață mai scurtă, ceea ce reduce șansele ca sistemul să funcționeze la parametrii planificați. În paralel, internetul prin satelit a devenit o infrastructură critică în conflict: accesul Ucrainei la Starlink a susținut utilizarea dronelor, coordonarea artileriei și menținerea comunicațiilor în zone unde infrastructura terestră a fost distrusă. În acest context, o constelație Rassvet funcțională ar putea extinde capacitatea Rusiei de a lovi mai departe și mai precis. Capacitate limitată, dar utilă: ferestre de conectivitate Problemele nu au început în iulie. La lansarea anterioară, din 24 martie, 12 din 16 sateliți au atins altitudinea prevăzută de 550 km și se află încă acolo, potrivit ISW. Aceștia ar oferi deja forțelor ruse două ferestre zilnice de conectivitate cu terminalele de la sol, cu o durată totală de până la 90 de minute deasupra Ucrainei. ISW avertizează că și această capacitate limitată poate conta operațional: sateliții existenți ar putea permite atacuri mai precise cu sisteme fără pilot controlate de la distanță, în intervalele în care conexiunea este disponibilă. Cu alte cuvinte, Rusia nu ar avea nevoie ca întreaga constelație să fie complet operațională pentru a produce efecte pe câmpul de luptă. Obstacolul de scalare: rachete puține, lansări scumpe Programul este dezvoltat de Bureau 1440 , companie care intenționează „zeci” de lansări suplimentare pentru a trimite pe orbită încă sute de sateliți. Totuși, atingerea unei conectivități continue ar necesita, potrivit lui Serhii Beskrestnov (la acel moment consilier al ministrului ucrainean al Apărării), cel puțin 200–250 de sateliți pe orbită. Una dintre constrângerile majore este dependența de racheta Soyuz-2.1b, descrisă de ISW drept o resursă „costisitoare și rară”. Din 2022, Rusia ar fi efectuat doar șase până la opt lansări Soyuz-2.1b pentru toate misiunile spațiale și comerciale. În calculele ISW, ritmul actual ar permite lansarea a cel mult 128 de sateliți Rassvet în patru ani, doar dacă fiecare lansare reușește și rachetele nu sunt redirecționate către alte misiuni. Până acum, 37,5% dintre sateliții Rassvet lansați au ajuns la o altitudine operațională sustenabilă. Presiune suplimentară: lovituri asupra infrastructurii de lansare Pe lângă dificultățile tehnologice și logistice, Ucraina ar fi început să lovească obiective asociate programului, într-o încercare de a-i încetini dezvoltarea. În noaptea de 14 spre 15 august, forțele ucrainene au lovit Centrul Spațial și de Rachete Progress, producător de vehicule de lansare Soyuz. O altă lovitură a fost încercată la cosmodromul Plesețk pe 23 august, cu două zile înaintea unei lansări Soyuz-2.1b despre care s-a relatat că transporta un satelit GLONASS-K1. ISW avertizează că astfel de atacuri pot afecta atât oferta limitată de vehicule de lansare, cât și infrastructura rară necesară pentru plasarea sateliților pe orbită — un risc direct pentru ritmul și amploarea programului Rassvet. [...]
NATO susține public răspunsul Germaniei după incidentul de la Leipzig , într-un semnal că Alianța tratează tot mai apăsat „acțiunile răuvoitoare” și operațiunile hibride ca pe o problemă de securitate care cere măsuri concrete, nu doar condamnări, potrivit Digi24 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a transmis că „dovezile sunt clare” după ce Germania a atribuit Rusiei tentativa de sabotaj de la aeroportul din Leipzig și a spus că a discutat cu cancelarul german Friedrich Merz, exprimând „solidaritatea deplină” cu Berlinul. „Dovezile sunt clare. Și salut măsurile anunțate de Germania ca răspuns la acestea. NATO va continua să-și consolideze capacitatea de a descuraja și de a apăra toți aliații împotriva oricărei amenințări – inclusiv a acțiunilor răuvoitoare precum cele observate la Leipzig și în alte părți ale Alianței.” În același mesaj publicat pe X, Rutte a susținut că încercările Moscovei „de a ne intimida, de a ne submina unitatea și voința de a sprijini Ucraina sunt zadarnice și vor eșua” și a reiterat că sprijinul pentru Ucraina rămâne „de neclintit”, la fel ca angajamentul pentru apărarea colectivă. Ce a spus Germania despre incident Reacția șefului NATO vine la scurt timp după ce autoritățile germane au afirmat că Rusia este responsabilă pentru atacul cu dronă de luna trecută de la aeroportul din Leipzig. Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a încadrat episodul în „modelul cunoscut al operațiunilor hibride rusești din Europa”. La rândul său, ministrul german de externe, Johann Wadephul, a vorbit despre „o lungă serie” de acțiuni atribuite Rusiei, de la destabilizare și dezinformare la amenințări, sabotaj și agresiune îndreptate împotriva Europei. De ce contează: presiune pentru întărirea descurajării și apărării Mesajul NATO indică o linie de continuitate: consolidarea capacității de descurajare și apărare a aliaților, inclusiv în fața acțiunilor sub pragul unui conflict deschis (operațiuni hibride). În termeni operaționali, Rutte leagă explicit incidentul de la Leipzig de nevoia de măsuri de răspuns și de întărirea apărării în interiorul Alianței, în paralel cu menținerea sprijinului pentru Ucraina. [...]
