Știri
Știri din categoria Externe
Administrația Trump pune presiune juridică pe Politico și îi cere să retragă sau să corecteze trei articole despre șefa de cabinet a Casei Albe, Suzy Wiles, în cel mult 48 de ore, altfel ia în calcul „măsuri legale” și o reevaluare a relației instituționale, potrivit Mediafax.
Scrisoarea a fost trimisă luni de departamentul juridic al Casei Albe și a fost redactată de consilierul Will Scharf. Documentul solicită, pe lângă corectări sau retrageri, publicarea unor scuze publice adresate președintelui Donald Trump și lui Suzy Wiles, precum și eliminarea informațiilor contestate din arhivele digitale ale publicației. Informațiile sunt relatate de Axios, citată de Mediafax.
Potrivit materialului, Casa Albă contestă trei articole publicate de Politico pe 15 și 16 octombrie:
În scrisoare, administrația susține că, înainte de publicarea articolului despre interviu, ar fi furnizat redacției mesaje text care ar indica faptul că interviul a fost organizat de Zacharia, nu de Wiles.
Scharf critică faptul că Politico nu ar fi corectat sau retras materialele contestate.
„Politico nu și-a corectat și nici nu și-a retras informațiile false”, a scris oficialul, potrivit materialului.
Dacă solicitările nu sunt îndeplinite în 48 de ore, Casa Albă spune că va reevalua relația instituțională cu Politico și va lua în considerare alte măsuri legale disponibile. Un reprezentant al publicației nu a răspuns solicitării de comentarii, potrivit Axios.
Disputa vine după un episod anterior, menționat în articol, în care Trump a anunțat pe 18 septembrie interzicerea accesului la Casa Albă pentru reporterii Politico, CNN și MS NOW. Măsura a fost criticată de experți juridici ca fiind neconstituțională, iar pe 21 septembrie cele trei instituții media au intentat un proces federal.
Ulterior, accesul a fost restabilit pe 24 septembrie, în urma unei hotărâri judecătorești care a obligat administrația să permită revenirea reporterilor.
Recomandate
O schimbare de linie la Washington riscă să transforme sprijinul pentru Kiev într-o monedă de schimb , iar Europa ar putea fi împinsă să acopere rapid un posibil gol de securitate și finanțare, potrivit unei analize publicate de Focus . Politologul Thomas Jäger susține că președintele SUA, Donald Trump, „face front comun” cu Vladimir Putin și ar urmări o înțelegere care ar echivala cu o capitulare a Ucrainei. Jäger afirmă că, deși Rusia nu și-ar fi atins obiectivele militare și „ar sta de fapt ca un învins”, Putin ar fi aproape să câștige războiul „pe plan politic”, reușind să-l atragă pe Trump de partea sa. În această logică, Trump ar dori ca Ucraina „să semneze ceva” al cărui conținut nu este clar, dar care ar trebui să fie acceptabil pentru Rusia. Miza pentru Europa: presiune pe bugetele și capacitățile de sprijin pentru Ucraina În lectura lui Jäger, pivotarea SUA ar pune o presiune directă pe statele europene, în special pe Germania, descrisă drept „cel mai important stat din Europa” în sprijinirea Ucrainei. El avertizează că, fără ajutorul german, voința din Uniunea Europeană de a continua susținerea Kievului „s-ar putea eroda”. Analiza mai indică faptul că Putin nu ar urmări „un pace acceptabilă”, ci ar vrea să controleze Ucraina „precum Belarus”, ceea ce ar menține riscurile de securitate la granița estică a UE și ar prelungi nevoia de finanțare și asistență militară. „Mai întâi afaceri, apoi pace”: acuzația de interes financiar Jäger susține că în spatele schimbării de curs ar sta „interese financiare dure” și o inversare a politicii SUA față de Rusia: în loc să insiste pe un tratat de pace, Trump ar vrea „mai întâi să facă afaceri și apoi să vadă dacă se instalează pacea”. El afirmă că Trump ar considera că are „doar doi ani” pentru a „vinde realizări de guvernare” către Rusia și a obține profituri, menționând drept exemple posibile: participații în proiecte miniere, centre de date sau cumpărarea Lukoil. În aceeași cheie, Jäger descrie oferta lui Putin ca fiind tranzacțională: afaceri „în avantajul vostru”, dar cu condiția „să-mi livrați Ucraina”. Ce urmează, potrivit analizei: așteptarea alegerilor din SUA și menținerea sancțiunilor În SUA ar exista „stupefacție”, spune Jäger, inclusiv în Congres și în spațiul public, pe fondul percepției că Washingtonul „trece de partea inamicului”. În paralel, Putin ar avea timp de partea sa și ar putea „duce războiul până la capăt” cu sprijinul continuu al Chinei. În Europa, reacția descrisă de Jäger ar fi una de temporizare: menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei și așteptarea evoluțiilor de după alegerile parțiale („midterms”) din SUA, în condițiile în care continentul ar fi „șantajabil din două părți” – de China, prin dependența de pământuri rare, și de SUA, în zona tehnologiei informației. [...]
Volodimir Zelenski cere menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei și rachete antiaeriene mai performante , avertizând că orice relaxare a presiunii economice ar întări capacitatea Moscovei de a continua războiul, potrivit Antena 3 . Mesajul vine pe fondul tensiunilor dintre Kiev și Washington, după decizii atribuite lui Donald Trump privind sancțiunile și accesul la servicii critice pentru Ucraina. Într-un interviu acordat CNN la Kiev, Zelenski a spus că disputele recente cu Trump „nu sunt personale”, dar a insistat că ridicarea sancțiunilor ar avea un efect direct: ar consolida poziția lui Vladimir Putin. În același timp, liderul ucrainean a cerut „rachete mai bune” pentru apărarea aeriană, pe fondul unui deficit de interceptoare care limitează capacitatea Ucrainei de a doborî rachete balistice, chiar dacă primește avertizări privind atacurile. Sancțiunile, linia roșie a Kievului Zelenski a legat explicit eficiența sancțiunilor de echilibrul de putere din război și a respins ideea relaxării lor, în contextul în care Trump ar fi suspendat unele sancțiuni, decizie care a atras critici inclusiv din propriul partid, notează articolul. „Cred că, dacă ridicăm sancțiunile, îl vom face mai puternic. Nu este ceva personal între mine și președintele Trump și, desigur, sunt împotriva oricărei ridicări a sancțiunilor.” Tot în acest context, Zelenski l-a acuzat pe Trump că este „de partea greșită a istoriei”, după ce acesta a anunțat un acord pentru achiziționarea de combustibil rusesc, ceea ce ar răsturna eforturile internaționale de izolare a Rusiei. Negocieri și „înghețarea” frontului, fără cedări teritoriale Președintele ucrainean a făcut aluzie la posibilitatea „înghețării” actualelor linii ale frontului pentru un armistițiu care să oprească uciderile și să permită discuții, dar a exclus cedarea de teritorii și recunoașterea zonelor ocupate ca parte a Rusiei. „Pământul nostru este foarte important pentru că este vorba despre oameni. Nu este vorba despre kilometri.” În paralel, emisarul special al SUA, Steve Witkoff , a discutat timp de trei ore cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg, iar Putin a acceptat organizarea unor discuții în noiembrie, fără detalii concrete, potrivit informațiilor din articol. Zelenski a spus că întâlnirea sa de la Oslo a fost „productivă”, dar că nu este convins de angajamentul lui Putin față de pace. Presiune militară și fricțiuni operaționale: Starlink /Starshield și interceptoarele Articolul menționează că accesul forțelor ucrainene la Starlink (serviciu de internet prin satelit operat de compania lui Elon Musk) a fost restricționat. Zelenski a afirmat că schimbul de informații ar fi fost restabilit, însă Starshield (varianta de nivel militar a SpaceX) „nu a fost încă restabilit pe deplin”. În același timp, Rusia a lansat „sute de drone și rachete balistice” asupra Ucrainei în cursul nopții, în pofida afirmației lui Trump că administrația sa este „mai aproape ca niciodată” de soluționarea războiului. Miza imediată pentru Kiev, așa cum o formulează Zelenski, rămâne dublă: menținerea sancțiunilor pentru a limita resursele Rusiei și accelerarea livrărilor de capabilități antiaeriene, într-un moment în care intensitatea atacurilor pune presiune pe apărarea Ucrainei. [...]
Atacul cu rachete asupra Kievului pune sub semnul întrebării fereastra diplomatică deschisă după ce Rusia a transmis că este „pregătită, în principiu” să reia negocierile de pace, potrivit Antena 3 . Loviturile au avut loc la câteva ore după semnalele publice de relansare a discuțiilor, în contextul unei ofensive diplomatice conduse de emisari ai președintelui american Donald Trump. În noaptea de miercuri spre joi, mai multe case au fost lovite în capitala Ucrainei, iar 15 persoane, inclusiv doi copii, au fost rănite, a anunțat primarul Kievului, Vitali Kliciko , citat de BBC. Negocieri reluate „în principiu”, dar atacurile continuă Atacul a venit pe fondul demersurilor lui Steve Witkoff și Jared Kushner, descriși ca emisari ai lui Trump. Witkoff s-a întâlnit miercuri cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg, la o zi după o întrevedere cu liderul de la Kiev. Negocierile trilaterale fuseseră suspendate în februarie, iar de atunci Rusia și-a intensificat atacurile, în condițiile în care Ucraina ar fi rămas fără interceptoarele furnizate de Occident pentru apărarea antirachetă, potrivit materialului. Trump a declarat miercuri că lumea ar fi „cel mai aproape de până acum” de încheierea războiului, deși, notează sursa, nu a reușit până acum să pună capăt conflictului, în pofida afirmațiilor repetate că ar putea face acest lucru. Ce se știe despre posibila rundă următoare și pozițiile părților Nu este clar ce propuneri concrete i-a prezentat Witkoff lui Putin. Volodimir Zelenski a spus că discuțiile au vizat garanții de securitate „solide” pentru Ucraina și propuneri privind un armistițiu energetic, în timp ce consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a afirmat că ideile nu au fost foarte „utile”. Ușakov a sugerat că o nouă rundă de negocieri ar putea avea loc în jurul datei de 10 noiembrie, la Abu Dhabi, și a spus că discuțiile ar trebui să se concentreze pe „construirea unui sistem de securitate pentru Rusia și Ucraina după încheierea conflictului”. Tot el a susținut că trupele ruse avansează pe întreaga linie a frontului și au „inițiativa strategică”, afirmații contestate de Ucraina și aliații europeni, care invocă un impas. Zelenski a declarat că ar accepta un acord care să înghețe războiul pe actuala linie a frontului, cu discuții ulterioare despre garanții de securitate. Tensiuni SUA–Ucraina și mize economice: sancțiuni și carburanți Materialul notează și o deteriorare a relației dintre Kiev și Washington. Trump a spus că Ucraina ar trebui să aibă un nou președinte și că „altcineva” ar trebui să negocieze în numele țării. Tot el a pus pe seama atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești creșterea prețurilor la carburanți, în contextul războiului condus de SUA împotriva Iranului. În același timp, Trump a fost criticat de parlamentari democrați și de unii republicani după ce a ridicat sancțiunile impuse Rusiei, permițându-i să elibereze „tone de motorină” pe piața americană și globală, deși semnase cu câteva săptămâni înainte o lege care autoriza noi sancțiuni și tarife americane împotriva statelor care importă petrol și gaze rusești. Zelenski și aliații europeni au criticat decizia. Separat, Kievul a acuzat Washingtonul că ar fi reținut informații de intelligence esențiale pentru avertizarea privind lansările de rachete balistice rusești; secretarul de stat Marco Rubio a respins acuzațiile ca fiind „scandaloase”, iar Zelenski a spus ulterior că schimbul de informații „funcționează acum”. Armata ucraineană s-a plâns și de restricții de viteză impuse rețelei Starlink , care ar fi limitat folosirea dronelor; oficialii americani au negat, iar un grup bipartizan de senatori a cerut o anchetă. Un gest înaintea discuțiilor: eliberarea unui cetățean american Înaintea discuțiilor Putin–Witkoff, Rusia l-a eliberat pe Stephen Hubbard, un cetățean american de 74 de ani, condamnat la aproape șapte ani de închisoare pentru că ar fi luptat de partea Ucrainei. Trump a spus că „nu a fost nevoie de niciun «schimb»”, iar Witkoff l-a caracterizat pe Putin drept „un om cu suflet umanitar” pentru că a acceptat eliberarea. Vicepreședintele american JD Vance a declarat, întrebat despre această caracterizare, că îl interesează mai puțin formularea și mai mult faptul că „aduce un ostatic american acasă, la familia lui”. În ansamblu, succesiunea rapidă dintre semnalele de reluare a negocierilor și atacul cu rachete asupra Kievului indică o negociere în care presiunea militară rămâne instrument central, iar calendarul diplomatic – inclusiv o posibilă întâlnire în jurul datei de 10 noiembrie – rămâne incert. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre Marine Le Pen adaugă un nou strat de tensiune politică într-un moment în care Franța intră într-o perioadă de volatilitate înaintea prezidențialelor din 2027 , pe fondul protestelor violente din țară, potrivit Mediafax . Președintele american a spus marți, în Biroul Oval, că lidera extremei drepte franceze este „vocea conservatoare” a Franței, dar a evitat să precizeze dacă o va susține explicit în cursa prezidențială din 2027. Declarațiile sunt relatate de AFP, citată de Mediafax. Mesajul lui Trump: „tratată foarte nedrept” și „justiția ca armă politică” Întrebat de un jurnalist AFP dacă o va susține pe Le Pen, Trump a afirmat că nu o cunoaște și nu a întâlnit-o, însă a adăugat că, în opinia sa, aceasta a fost tratată „foarte nedrept”. Totodată, el a spus că i se pare că justiția a fost folosită ca „armă politică” împotriva ei. Trump a legat evaluarea sa de contextul recent din Franța, afirmând că, după revoltele din țară, Le Pen este „cu siguranță vocea conservatoare”. Contextul juridic al lui Le Pen și miza din 2027 Marine Le Pen, în vârstă de 58 de ani, a fost condamnată de o instanță franceză în martie 2025 pentru fapte de corupție. Inițial, i s-a interzis să ocupe funcții publice timp de cinci ani, însă o instanță de apel i-a deschis anul acesta calea pentru a candida la alegerile prezidențiale din 2027, când se încheie mandatul lui Emmanuel Macron . Protestele din Franța, folosite în campania americană Potrivit materialului, Trump a invocat în repetate rânduri violențele din Franța pentru a critica imigrația și stânga politică din SUA, în perspectiva alegerilor pentru Congres programate în noiembrie. În același registru, Trump a descris situația din Franța drept o „adevărată revoluție” care „continuă” și, la un miting electoral în Kansas, a susținut că țara este „cucerită, jefuită și incendiată de migranți, jihadiști și comuniști”. De ce contează Intervenția lui Trump amplifică polarizarea în jurul subiectelor imigrației și ordinii publice, într-un moment în care Franța se apropie de un ciclu electoral cu miză mare. În același timp, declarațiile indică faptul că evoluțiile interne din Franța sunt deja folosite ca argument politic în campania din SUA, ceea ce poate crește presiunea publică și mediatică asupra actorilor politici francezi înainte de 2027. [...]
Administrația Trump încearcă să deblocheze negocierile printr-o nouă propunere de pace, mizând pe concesii recente către Moscova , iar emisarul Casei Albe Steve Witkoff urmează să i-o prezinte direct lui Vladimir Putin, potrivit Axios . Witkoff va merge miercuri la Sankt Petersburg pentru o întâlnire cu președintele Rusiei, unde va prezenta o versiune „actualizată” a propunerii de încheiere a războiului din Ucraina, a declarat un oficial american. La discuție va participa online și Jared Kushner, ginerele și consilierul președintelui Donald Trump. De ce contează: pachetul de concesii și pariul pe „mai multă flexibilitate” din partea Rusiei Miza Casei Albe este ca Putin să fie mai dispus la compromis după ce Trump a acceptat ridicarea sancțiunilor privind vânzările de motorină rusească și a făcut și alți pași primiți favorabil la Moscova, notează publicația. În acest context, noua propunere este prezentată ca un instrument de a crea un traseu către negocieri directe și extinse. Ce s-a discutat la Oslo și ce urmează Witkoff ajunge în Rusia după o zi de discuții la Oslo, în Norvegia, cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, precum și cu liderii Norvegiei și Finlandei și reprezentanți din Franța, Marea Britanie, Germania, Polonia, Uniunea Europeană și NATO. Potrivit oficialului american citat, întâlnirile de la Oslo au vizat conturarea unei propuneri comune pentru un „acord-cadru” de încetare a războiului, iar Ucraina a venit cu „idei și propuneri noi”, discutate în detaliu. Aceeași sursă susține că s-au înregistrat „progrese semnificative” și există „aliniere puternică la nivel de lucru” privind pașii următori. Zelenski a declarat marți că următorul pas ar trebui să fie o întâlnire trilaterală între el, Putin și Trump, format pe care Rusia l-a respins până acum. Presiunea pe Kiev: oprirea loviturilor asupra rafinăriilor rusești În paralel, Kushner ar fi insistat din nou asupra cererii lui Trump ca Ucraina să oprească loviturile asupra rafinăriilor rusești de petrol, potrivit unei surse cu cunoștință directă despre discuții. Zelenski a spus după întâlnire că este pregătit să înceteze aceste atacuri dacă Moscova face pași reciproci. Trump a afirmat marți că el crede că „Rusia ar vrea să o termine”, dar și-a exprimat îndoiala că Zelenski vrea să încheie războiul, avertizând că, în lipsa unui acord, situația „se va înrăutăți” pentru Ucraina. Publicația israeliană The Jerusalem Post a relatat, la rândul ei, despre planul întâlnirii și participarea lui Kushner, citând informațiile publicate de Axios. [...]
Parlamentul European pune pe agenda UE o posibilă operațiune navală în Marea Neagră , pe fondul atacurilor asupra navelor comerciale din apropierea apelor românești și bulgărești, și cere ca bani europeni necheltuiți din programul SAFE să fie redirecționați pentru sprijinirea României și Bulgariei, potrivit Biziday . Rezoluția, care nu are caracter obligatoriu, a fost adoptată cu 432 de voturi „pentru”, 52 „împotrivă” și 88 de abțineri. În text, Parlamentul European condamnă „cu fermitate” atacurile recente soldate cu victime în largul coastelor Bulgariei și României, precum și încălcările repetate ale spațiului aerian românesc, indicând Rusia drept responsabilă pentru atacarea navelor civile și pentru escaladarea războiului în vestul Mării Negre. Ce ar însemna pentru România și Bulgaria: sprijin operațional și finanțare Eurodeputații cer UE și statelor membre să ia în considerare desfășurarea unei operațiuni navale comune în Marea Neagră, pe baza discuțiilor existente privind o posibilă „santinelă la Marea Neagră”. În paralel, documentul insistă pe cooperare mai strânsă între Bulgaria, România și Turcia. Pe componenta de apărare aeriană și protecție a transportului maritim, rezoluția invită țările UE, în cooperare cu NATO, să sprijine România și Bulgaria în: detectarea timpurie a dronelor ostile care amenință navigația comercială; urmărirea (monitorizarea) acestor amenințări. Pentru a susține aceste măsuri, eurodeputații solicită ca fondurile UE necheltuite din programul european SAFE (program de finanțare pentru înarmare) să fie folosite pentru a ajuta România și Bulgaria să facă față provocărilor din regiune. Mesaj politic către Sofia și preocupări privind infrastructura submarină Rezoluția salută reacția rapidă a României și Bulgariei în acordarea de asistență navelor atacate, dar exprimă și „îngrijorare” față de „gestionarea ambiguă” a amenințării ruse de către guvernul bulgar. Textul critică răspunsul diplomatic considerat slab al Sofiei și îi cere premierului Bulgariei, Rumen Radev, să coreleze solicitările de solidaritate cu „acțiuni concrete”, inclusiv prin accelerarea participării la inițiativa antidrone a NATO. Separat, eurodeputații cer consolidarea protecției și rezilienței proiectelor submarine de telecomunicații, transport de energie electrică și cabluri de date, prin supraveghere maritimă mai puternică, cooperare regională și mecanisme de răspuns rapid. Contextul de securitate: atacuri asupra navelor comerciale Într-o analiză citată de Biziday, Bloomberg arată că, în octombrie, șapte nave au fost lovite de drone rusești în largul coastelor Bulgariei și României și că „peste 24 de marinari” au murit, în timp ce aliații NATO ar evita un răspuns care ar putea duce la escaladare, pe fondul incertitudinilor privind sprijinul SUA. Pentru companii și operatori logistici, miza imediată este dacă UE va transforma această rezoluție într-un set de măsuri concrete (operaționale și de finanțare) care să reducă riscul pe rutele comerciale din vestul Mării Negre. [...]
