Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își revendică „inevitabilitatea” victoriei, dar avansul pe front stagnează, iar Ucraina își extinde loviturile asupra infrastructurii și navelor rusești, potrivit evaluării Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) publicată de Kyiv Post. Pentru regiune, un detaliu cu impact operațional direct este incidentul de la Constanța, unde autoritățile române și ucrainene au raportat intrarea accidentală a unui vehicul naval fără pilot în apele teritoriale românești, pe fondul bruiajului rusesc.
ISW notează că președintele rus Vladimir Putin a respins oferta președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski de a negocia încheierea războiului și a reiterat obiectivele Kremlinului. În același timp, Putin a susținut că o victorie militară a Rusiei este „inevitabilă”, deși, conform analizei, datele disponibile indică altceva.
Un punct central al evaluării este discrepanța dintre declarațiile Kremlinului și situația de pe teren. ISW apreciază că afirmațiile lui Putin despre câmpul de luptă sunt incompatibile cu dovezile disponibile și sugerează că e posibil ca structurile militare ruse să nu îi furnizeze informații exacte despre performanța reală a forțelor ruse. În ansamblu, avansurile rusești „au stagnat în mare parte”, în timp ce Ucraina a obținut „unele succese tactice” în 2026.
Potrivit ISW, autoritățile române și ucrainene au raportat că sisteme rusești de război electronic (EW – bruiaj și perturbare a comunicațiilor și navigației) au făcut ca un vehicul naval ucrainean fără pilot (USV) să intre în apele teritoriale românești în Portul Constanța, pe 5 iunie. Evaluarea nu oferă detalii suplimentare despre consecințe sau despre eventuale pagube, dar episodul indică riscuri de propagare a efectelor operaționale ale războiului în proximitatea frontierelor NATO.
ISW mai arată că Ucraina își extinde campania de „interdicție aeriană pe câmpul de luptă” (BAI – lovituri menite să întrerupă mișcarea și aprovizionarea adversarului) pentru a viza nave rusești și infrastructură feroviară în sudul Ucrainei ocupate și în Marea Azov. Direcția sugerează o concentrare pe degradarea logisticii și mobilității ruse, nu doar pe ținte din prima linie.
Pe teren, analiza consemnează avansuri recente ale forțelor ucrainene în direcția Pokrovsk, în timp ce forțele ruse au avansat în zona tactică Kostîantînivka–Drujkivka.
Separat, ISW menționează că forțele ucrainene continuă loviturile asupra activelor militare ruse din regiunile de graniță, iar Rusia a lansat peste noapte două rachete de croazieră și 216 drone către Ucraina.
Recomandate
Ucraina a lovit din nou zona Sankt Petersburg cu drone chiar înainte de închiderea Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg , eveniment folosit de Kremlin pentru a proiecta stabilitate economică și a atrage investiții, potrivit Politico . Atacul a avut loc peste noapte, în ultima zi a forumului, supranumit frecvent „Davos-ul lui Putin”. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a scris sâmbătă că drone ucrainene au lovit „arsenalele marinei inamice și o bază din Kronstadt ”, în regiunea Sankt Petersburg, precum și un depozit de petrol în regiunea Krasnodar, în sudul Rusiei. Loviturile au venit la câteva ore după ce Vladimir Putin a spus că „nu are rost” să se întâlnească cu Zelenski, care îi trimisese o scrisoare în care cerea negocieri de pace. În postarea sa, Zelenski a susținut că Rusia vrea să continue războiul. Ce spune Rusia despre amploarea atacului Ministerul rus al Apărării a transmis că apărarea antiaeriană a doborât 376 de drone ucrainene, potrivit Associated Press , citată de Politico. De ce contează: presiune operațională și de imagine în jurul unui eveniment economic Momentul ales — chiar înainte de închiderea principalului forum economic al Rusiei — pune presiune pe mesajul Kremlinului către investitori și parteneri externi, într-un context în care evenimentul este folosit pentru a prezenta reziliența economiei ruse și pentru a atrage capital. Politico notează că, mai devreme în aceeași săptămână, drone ucrainene au lovit periferia Sankt Petersburgului chiar când forumul începea. Ce urmează pe frontul diplomatic Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a afirmat sâmbătă că „lucrurile se vor înrăutăți pentru Rusia” pe măsură ce Ucraina își demonstrează capacitatea de a lovi în adâncimea teritoriului rus. Tot duminică, Zelenski este așteptat să se întâlnească la Londra cu liderii Franței, Germaniei și Regatului Unit pentru a discuta sprijinul pentru Ucraina și o posibilă cale de relansare a discuțiilor de pace. [...]
Atacurile ucrainene în adâncul Rusiei încep să transforme războiul într-un cost vizibil acasă , iar Kremlinului îi devine tot mai greu să țină populația departe de consecințele economice și umane ale conflictului, potrivit unei analize citate de Adevărul . Pe măsură ce loviturile ajung inclusiv în apropierea Sankt Petersburgului, războiul nu mai poate fi prezentat ca un eveniment îndepărtat, fără impact direct asupra marilor orașe. Analiza The Telegraph, preluată de publicația românească, notează că Ucraina a dezvoltat accelerat drone și rachete care aduc Moscova și Sankt Petersburgul în raza atacurilor. Pentru milioane de locuitori din centrele urbane, amenințarea începe să afecteze viața de zi cu zi, iar teama de o mobilizare care să atingă și clasa de mijloc urbană se extinde. Presiune economică: deficit de forță de muncă și lovituri în infrastructură Un semnal al tensiunii interne este deficitul de forță de muncă. Potrivit unor informații apărute în presa internațională, Rusia ar atrage tot mai mulți muncitori din India și din alte state asiatice pentru a acoperi golurile lăsate de bărbații trimiși pe front, uciși sau plecați din țară pentru a evita recrutarea. În text sunt menționate și acuzații că o parte dintre acești cetățeni străini ar fi ajuns mai aproape de zonele de conflict decât li s-ar fi promis inițial. În paralel, loviturile ucrainene asupra rafinăriilor, porturilor și infrastructurii industriale încep să afecteze sectoare importante ale economiei ruse. În acest context, sunt amintite informații publicate anterior de Reuters , potrivit cărora Vladimir Putin le-ar fi cerut oficialilor soluții pentru relansarea creșterii economice, în timp ce reprezentanți ai mediului de afaceri ar fi transmis că cea mai eficientă măsură ar fi încheierea războiului. Costuri politice: securizarea capitalei și erodarea „invulnerabilității” The Telegraph mai arată că nevoia de măsuri de securitate fără precedent pentru protejarea Moscovei, inclusiv la evenimente simbolice precum paradele militare, indică fisuri în imaginea de forță proiectată de Kremlin. Într-un sistem în care simbolurile au greutate politică, orice semn că autoritățile nu pot garanta securitatea deplină a capitalei devine o vulnerabilitate. În același registru, publicația amintește rolul comunicării strategice a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și dimensiunea psihologică a mesajelor legate de parada din 9 mai de la Moscova. „Lecția Siriei” și limita intimidării Autorii comparației invocate în analiză pun strategia Rusiei alături de tactici folosite de regimul lui Bashar al-Assad în Siria, unde atacurile asupra populației civile au fost utilizate pentru a forța capitularea adversarilor. Concluzia este că presiunile extreme nu duc automat la cedare și pot, în unele cazuri, să întărească rezistența, crescând costurile politice pentru liderii care mizează exclusiv pe forță. În ansamblu, deși cifrele exacte ale pierderilor rămân disputate, analiza indică un consens privind nivelul foarte ridicat al pierderilor de ambele părți și subliniază că, pentru Moscova, combinația dintre presiunea militară și cea economică face tot mai dificilă menținerea sprijinului intern pe termen lung. Rămâne neclar dacă aceste presiuni vor produce schimbări majore pe termen scurt, însă semnele de erodare treptată a stabilității interne ar deveni tot mai greu de ascuns. [...]
Kremlinul testează o „punte” informală spre UE, dar Bruxelles-ul respinge rolul lui Schröder : Vladimir Putin s-a întâlnit la Moscova, într-un format tête-à-tête, cu fostul cancelar german Gerhard Schröder , pe care liderul rus l-a indicat recent drept interlocutor preferat pentru reluarea dialogului cu europenii, potrivit HotNews . Consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a descris discuția drept „plăcută și prietenoasă” și a precizat că a fost o întâlnire „față în față”. Totuși, Ușakov a spus că nu cunoaște detalii despre conținutul conversației și a indicat doar locul: Kremlinul, la Moscova. În același context, Ușakov a vorbit despre existența unor „numeroase contacte informale” între oficiali ruși, sugerând că o parte dintre aceste interacțiuni nu ajung în spațiul public. De ce contează: semnal politic către Europa, cu un mediator contestat Întâlnirea vine după ce Putin a spus, la începutul lunii mai, că îl preferă „personal” pe Gerhard Schröder pentru reluarea dialogului cu europenii. Inițiativa a provocat reacții contradictorii în Germania, iar la nivelul Uniunii Europene a fost respinsă explicit: miniștrii de externe reuniți la Bruxelles au respins ideea unui rol pentru Schröder, iar șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a avertizat că o asemenea formulă i-ar permite fostului cancelar să „stea de ambele părți ale mesei”. Context: legăturile lui Schröder cu Rusia și costurile politice în Germania Schröder a condus Germania între 1998 și 2005, ca lider al Partidului Social-Democrat (SPD). După plecarea din funcție, a lucrat pentru companii de stat rusești și a menținut o relație apropiată cu Putin. Refuzul de a condamna invazia Rusiei în Ucraina din 2022 i-a atras critici în interiorul SPD și i-a redus o parte dintre beneficiile asociate statutului de fost cancelar. În plus, a avut roluri cheie în proiectele Nord Stream 1 și 2 și a fost membru în consiliul de administrație al companiei ruse Rosneft , din care a demisionat în 2022. Anul trecut, Schröder a anunțat că suferă de „burnout serios” și că s-a internat într-o clinică, în timp ce era în desfășurare o anchetă privind gazoductul Nord Stream 2. [...]
Un parc de distracții din Sankt Petersburg a „împrumutat” numele unei rachete hipersonice cu capacitate nucleară pentru o atracție, un exemplu de normalizare comercială a simbolurilor militare într-un context în care arma este asociată direct cu atacurile Rusiei asupra Ucrainei, potrivit Reuters . Atracția, cu formă de rachetă, îi ridică pe vizitatori în aer și îi aruncă apoi în căderi bruște, descrise ca „întoarceri de stomac”. Numele „Oreshnik” trimite la o rachetă hipersonică despre care Reuters notează că Moscova a lansat-o de trei ori asupra Ucrainei. Reacții: „o atracție pentru copii ar trebui să aibă un nume pentru copii” Nu toți vizitatorii au fost de acord cu alegerea numelui. O femeie citată de Reuters a spus că nu i se pare potrivit și că „cel mai bun nume ar fi «Rachetă»”, adăugând că nu înțelege legătura cu „Oreshnik” și cine a ales denumirea. Un bărbat aflat în parc a formulat o critică similară: „O atracție pentru copii ar trebui să aibă un nume pentru copii, asta e părerea mea personală.” Context militar: ce este „Oreshnik” și de ce contează asocierea Reuters precizează că „Oreshnik” a fost folosită prima dată împotriva Ucrainei în 2024, iar cel mai recent luna trecută. Racheta ar avea o rază de acțiune de peste 5.000 km (aprox. 8.050 km), iar președintele Vladimir Putin a susținut că este imposibil de interceptat, afirmație pusă sub semnul întrebării de experți occidentali. Putin a declarat joi, potrivit Reuters, că Rusia nu a folosit încă „Oreshnik” în condiții reale de luptă, ci doar a „testat-o” pentru a observa rezultatele, ceea ce ar urma să influențeze deciziile privind utilizarea pe scară largă a armei în viitor, inclusiv împotriva țintelor urbane. [...]
Ucraina a lovit infrastructură petrolieră în Rusia , într-un nou val de atacuri cu drone care a vizat, potrivit Kievului, atât un depozit de combustibil din regiunea Krasnodar, cât și o bază militară din apropierea Sankt Petersburgului, pe fondul intensificării loviturilor transfrontaliere. Informațiile au fost transmise de Agerpres , care citează declarații ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , preluate de Reuters. Zelenski a afirmat că drone lansate de armata ucraineană au lovit vineri noaptea un depozit petrolier din Krasnodar și o bază militară în apropierea metropolei Sankt Petersburg. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, liderul ucrainean a legat aceste acțiuni de necesitatea opririi războiului de către Rusia. „Rusia trebuie să pună capăt războiului și atacurilor sale împotriva vieții. Orice manifestare de nedreptate contra Ucrainei va primi un răspuns just.” Reacția și raportările Moscovei: interceptări masive și trafic aerian întrerupt În paralel, autoritățile ruse au raportat interceptări pe scară largă. Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a declarat că forțele ruse au interceptat 86 de drone în zona din jurul orașului Sankt Petersburg, care găzduiește un important forum de investiții. Tot acolo, aeroportul internațional Pulkovo a anunțat o întrerupere temporară a traficului. Ministerul Apărării rus a comunicat că, în total, au fost interceptate 376 de drone ucrainene în noaptea de vineri, deasupra teritoriului Federației Ruse. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a indicat că opt drone au fost doborâte în timp ce se îndreptau spre capitală. Context: escaladare a loviturilor cu drone Potrivit aceleiași relatări, Ucraina și-a intensificat recent atacurile cu drone asupra teritoriilor ocupate și asupra Rusiei, prezentându-le drept represalii la bombardamentele ruse cotidiene asupra teritoriului ucrainean. Separat, Ministerul Apărării rus a susținut că forțele ruse au capturat localitatea Șevcenko din regiunea ucraineană Harkov, informație atribuită agenției ruse RIA Novosti; Reuters a precizat că nu a putut verifica imediat această afirmație. [...]
Franța își calibrează Summitul G7 ca să evite un nou „exit” al lui Trump , inclusiv prin opțiuni de protocol neobișnuit de personalizate, de la o cină restrânsă la Versailles până la o partidă de golf, potrivit Digi24 . Miza pentru Paris este una operațională: prezența și implicarea președintelui SUA la reuniunea de la finalul lunii, într-un context de tensiuni pe dosare care apasă direct pe agenda europeană. Planul discutat la Palatul Élysée ar include o „cină pentru doi” în decorul Palatului Versailles, care ar urma să coincidă cu summitul G7 de la Paris , conform a doi oficiali francezi familiarizați cu pregătirile, citați de Politico. Ideea ar fi să se speculeze preferința lui Donald Trump pentru fast, pentru a-l menține conectat la subiecte considerate esențiale de europeni, precum războiul Rusiei în Ucraina și impactul economic al conflictului din Iran. În paralel, Trump ar urma să viziteze stațiunea alpină Évian-les-Bains în perioada 15–17 iunie, pe fondul unor tensiuni sporite și fără „perspective vizibile” pentru o soluție în relațiile SUA–Iran, notează aceeași sursă. Deși Trump ar fi promis că va zbura în Franța după ce va urmări lupte „în cușcă” pe peluza Casei Albe, partea franceză nu consideră participarea garantată și caută variante de rezervă. Ajustări de calendar și format, pentru a-l ține pe Trump la masă Potrivit articolului, în prim-planul preocupărilor oficialilor francezi este evitarea scenariului în care Trump părăsește summitul înainte de final sau „distruge totul”. În acest sens, Emmanuel Macron ar fi mutat data reuniunii — programată inițial să înceapă pe 14 iunie — astfel încât președintele SUA să poată participa la evenimentele planificate în jurul zilei sale de naștere, când va împlini 80 de ani. Organizatorii ar fi adaptat și lista de invitați având în vedere prezența lui Trump. Cina de la Versailles, dacă va fi confirmată, ar urma să aibă loc pe 17 iunie, ultima zi a summitului, și să fie mai intimă decât un banchet de stat, comparat în articol cu cel organizat pentru regele Charles, la care au participat aproape 200 de invitați. Un apropiat al președintelui francez este citat spunând că participarea lui Trump la G7 este „aproape confirmată”, dar subliniază că evenimentul de la Versailles nu este stabilit și că „totul este posibil”, existând inclusiv opțiunea unui teren de golf la Évian. De ce rămâne summitul imprevizibil Textul indică îndoieli în Europa că „finețea” diplomatică a lui Macron poate produce rezultate, în condițiile războiului tarifar global atribuit lui Trump și a diferențelor de poziție pe Iran și Ucraina. Un fost ministru citat în material spune totuși că reuniunea ar putea fi o oportunitate de a-l convinge pe Trump să se „reangajeze” față de „club”, iar pregătirile ar fi fost concentrate pe tema „dezechilibrelor globale”, descrisă ca limbaj codat pentru modul în care China influențează comerțul internațional prin subvenții și surplusuri. În același timp, organizatorii se așteaptă la schimbări rapide de context. Un apropiat al lui Macron afirmă că situația este „foarte instabilă” și că, dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă și se ajunge la un acord cu Iranul, „totul se schimbă”. În plus, Macron l-a invitat la G7 pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski , o decizie care, pe fondul relației tensionate dintre Trump și liderul de la Kiev, adaugă un nou strat de incertitudine, potrivit articolului. [...]
