Știri
Știri din categoria Externe
Rusia ar pregăti o nouă lovitură masivă asupra Ucrainei, iar în paralel încearcă să-și adapteze apărarea antiaeriană la intensificarea atacurilor ucrainene în adâncimea teritoriului rus, potrivit evaluării zilnice publicate de Kyiv Post, care preia concluziile Institute for the Study of War (ISW).
În „Key Takeaways”, ISW notează că Moscova „se pregătește” pentru un nou atac de amploare, în contextul în care Rusia a lansat peste noapte spre Ucraina un atac combinat cu o rachetă balistică, cinci rachete de croazieră și 290 de drone.
Evaluarea menționează că forțele ucrainene au lovit active militare ruse, inclusiv un sistem de rachete Iskander, în regiunea Rostov, în noaptea de 29 spre 30 mai. În același timp, campania ucraineană de lovire a liniilor de aprovizionare din teritoriile ocupate ar include și minare la distanță în profunzime (plasarea de mine fără contact direct, de regulă cu mijloace la distanță).
Pe fondul acestor atacuri, autoritățile ruse ar căuta „noi modalități” de a limita efectele loviturilor ucrainene asupra țintelor din spatele frontului, inclusiv prin implicarea administrațiilor regionale în înființarea unei noi entități de stat pentru coordonarea activităților de apărare antiaeriană. ISW indică faptul că aceasta ar putea include și supravegherea creării unor noi unități de apărare antiaeriană.
ISW mai arată că Kremlinul folosește atacul cu drone din 28-29 mai asupra Galațiului pentru a „crea condiții” care să absolve Rusia de vină în cazul unor viitoare lovituri accidentale cu drone asupra Republicii Moldova sau chiar pentru a pregăti terenul pentru un posibil atac sub steag fals (operațiune atribuită altui actor) în Moldova.
În plan tactic, ISW consemnează că forțele ucrainene ar fi avansat recent în direcția Kostiantînivka. Separat, evaluarea susține că președintele rus Vladimir Putin continuă să prezinte afirmații despre succese pe câmpul de luptă care „nu corespund realității”, cu scopul de a presa Ucraina să accepte cererile Moscovei.
Recomandate
România va transmite către NATO și UE raportul tehnic care indică proveniența rusească a dronei căzute la Galați , un pas cu miză de securitate și coordonare aliată, după ce președintele Nicușor Dan a prezentat public probele, potrivit news.ro . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reacționat duminică seară, mulțumindu-i lui Nicușor Dan „pentru claritate” și distribuind mesajul acestuia pe rețeaua X. Zelenski a susținut că prezentarea faptelor tehnice contracarează „manipulările Rusiei” și a transmis că Ucraina este pregătită să lucreze cu partenerii pentru a răspunde amenințărilor comune și pentru a întări protecția vieții, inclusiv pentru România și „restul Europei”. „Mulţumesc pentru claritate, dragă Nicuşor Dan. Faptele sunt cel mai bun leac împotriva minciunilor lui Putin şi demonstrează că manipulările Rusiei nu ţin.” Ce conține poziția României și ce urmează Președintele Nicușor Dan a afirmat că drona care a lovit un bloc din Galați și a rănit două persoane este „fără dubiu” de proveniență rusească, publicând imagini cu fragmente și inscripțiile acestora. Conform șefului statului, raportul tehnic și concluziile vor fi transmise structurilor specializate ale NATO și ale Uniunii Europene. Totodată, el a avertizat că România „nu va ignora și nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viața cetățenilor săi”. Detalii tehnice comunicate de Ministerul Apărării Ulterior, Ministerul Apărării a transmis detalii din raportul tehnic, precizând că a fost vorba despre o dronă kamikaze de fabricație rusească. Potrivit instituției, încărcătura de luptă a fost de tip High-Explosive (exploziv puternic), de 30 de kilograme, care a explodat la impact, iar probele sunt identice cu cele ale resturilor de drone recuperate anterior în mai multe localități din România. Detalii suplimentare au fost prezentate într-un material separat al news.ro . [...]
Raportul tehnic al statului român indică proveniență rusească pentru drona care a lovit un bloc din Galați , iar concluzia urmează să fie transmisă către NATO și UE, cu potențiale efecte asupra modului în care România își gestionează securitatea la granița estică, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a anunțat că raportul tehnic finalizat de specialiștii români arată că drona prăbușită la Galați este „Geran-2”, de proveniență rusească, și a prezentat elementele pe care le numește „concluzie fără dubiu”. În postarea sa, șeful statului afirmă că ancheta a ajuns la această concluzie pe baza unui „ansamblu consistent de probe tehnice”. Ce probe invocă raportul tehnic Conform președintelui, pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice „ГЕРАН-2”. Totodată, el susține că analiza componentelor (electronice, sisteme de navigație, module de comandă, motor și elemente constructive) arată similitudini „până la identitate” cu alte drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și identificate „cu certitudine” ca fiind fabricate în Federația Rusă. În plus, raportul ar indica: marcaje de fabricație și inscripții tehnice care ar urma același proces tehnologic întâlnit la drone Geran-2 analizate în ultimii ani; analize fizico-chimice care ar fi confirmat prezența acelorași tipuri de materiale și combustibili identificați repetat la aparate din această serie. Ce urmează: informarea aliaților și implicația de securitate Nicușor Dan apreciază că incidentul, în care un astfel de aparat a lovit un bloc de locuințe din România și a provocat răniți și pagube materiale, „este de o gravitate deosebită”, indicând Rusia drept „singurul responsabil”. El mai spune că rezultatele anchetei vor fi comunicate aliaților și structurilor competente din cadrul NATO și al Uniunii Europene și că România va continua să acționeze împreună cu partenerii pentru consolidarea securității la frontiera estică a Alianței. Contextul incidentului O dronă a lovit, în noaptea de joi spre vineri, un bloc din Galați; o femeie și fiul ei de 14 ani au fost răniți, conform informațiilor prezentate. [...]
România ia în calcul expulzarea ambasadorului Rusiei dacă se repetă incidentele cu drone rusești care ajung pe teritoriul național, o escaladare diplomatică ce ar ridica miza relației bilaterale și ar semnala o înăsprire a răspunsului oficial la riscurile de securitate de la graniță, potrivit Digi24 . Declarația îi aparține președintelui Nicușor Dan și a fost făcută într-o intervenție la BBC, în contextul întrebării dacă expulzarea consulului Rusiei la Constanța este „măsura maximă” pe care România o are la dispoziție. Șeful statului a spus că există „o ierarhie diplomatică a măsurilor”, iar expulzarea ambasadorului este una dintre opțiuni, dacă astfel de incidente continuă. În intervenție, Nicușor Dan a invocat o serie de episoade din ultimii ani, menționând „20-30 de drone” fără încărcătură explozivă, precum și un incident din luna anterioară cu o dronă cu încărcătură explozivă care „din fericire, nu a explodat”. În evaluarea președintelui, situația „a devenit periculoasă pentru cetățenii români”, iar partea rusă ar trebui să se asigure că nu rănește civili români atunci când lovește ținte de pe celălalt mal al Dunării. Contextul deciziei: măsuri deja luate după incidentul de la Galați România a anunțat deja expulzarea consulului general al Rusiei la Constanța și închiderea consulatului, după ce o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați, iar impactul a fost urmat de explozie și incendiu la un apartament de la etajul 10. Două persoane au fost rănite ușor, conform informațiilor prezentate de Digi24. Decizia privind consulatul a fost luată după o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în care au fost discutate măsurile în urma incidentului din 29 mai. De ce contează: semnal de escaladare în „ierarhia diplomatică” Expulzarea ambasadorului ar însemna trecerea la un nivel superior de sancțiune diplomatică față de măsurile deja aplicate la nivel consular. În logica prezentată de președinte, aceasta ar funcționa ca avertisment și instrument de presiune pentru a opri repetarea incidentelor care pot pune în pericol populația. Nu este indicat un calendar sau o decizie deja luată; condiția formulată este continuarea incidentelor cu drone. [...]
Rusia își tensionează relația diplomatică cu Armenia după ce a decis să-și convoace ambasadorul la Moscova pentru consultări, pe fondul nemulțumirilor față de pașii Erevanului către Uniunea Europeană, potrivit Mediafax . Ministerul rus de Externe a transmis că ambasadorul Federației Ruse în Armenia, S.P. Kopyrkin, a fost rechemat „în legătură cu pașii întreprinși de conducerea armeană în direcția unei apropieri de Uniunea Europeană”. În material este menționat că informația a fost relatată de Ukrinform, care citează Reuters. Presiune politică prin instrumente regionale Decizia vine într-un moment în care, cu o zi înainte, pe 29 mai, Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) – bloc condus de Rusia – a anunțat că analizează posibilitatea suspendării Armeniei din organizație, pe fondul orientării pro-europene a autorităților armene. Totodată, UEEA ar fi cerut organizarea unui referendum pe această temă. Avertismente de la Kremlin și miza „scenariului ucrainean” În același context, Vladimir Putin a avertizat Armenia la summitul UEEA de la Astana, invocând riscul unui „scenariu ucrainean”, notează The Moscow Times. În articol este reprodusă declarația liderului rus: „Criza din Ucraina a început odată cu încercările de aderare la UE. Nu ne-am opus acestui lucru.” Materialul mai arată că, pe 10 mai, Putin a reluat ideea unui referendum în Armenia privind orientarea europeană și a vorbit despre o posibilă „separare blândă, inteligentă și reciproc avantajoasă” între cele două țări. Context: Armenia își intensifică legăturile cu Occidentul, dar rămâne dependentă economic Deși Armenia este oficial aliat al Rusiei, în ultimii ani a intensificat relațiile cu Occidentul, „în ciuda dependenței economice de Moscova”, potrivit textului. Sondajele citate indică faptul că, înainte de alegerile din iunie, partidul premierului pro-occidental Nikol Pașinian conduce în fața opoziției pro-ruse. [...]
Președintele iranian Masoud Pezeshkian ar fi înaintat o demisie care poate amplifica blocajul decizional de la vârful puterii din Iran, într-un moment în care instituțiile militare și de securitate sunt acuzate că au preluat controlul asupra unor zone-cheie ale guvernării, potrivit G4Media . Informația este atribuită unei surse citate de Iran International și nu a fost confirmată oficial. Conform aceleiași relatări, Pezeshkian ar fi transmis Biroului Liderului Suprem o scrisoare oficială de demisie, în care ar fi susținut că președintele și guvernul au fost „excluși” din procesele decizionale majore ale țării. În acest context, el ar fi indicat că vidul de putere ar fi permis facțiunilor radicale din cadrul Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC) să preia controlul asupra „afacerilor țării”. În scrisoare, Pezeshkian ar fi argumentat că, în aceste condiții, nu mai poate conduce guvernul și nu își mai poate îndeplini responsabilitățile legale, motiv pentru care ar fi cerut o demisie imediată. Ce urmează și de ce contează Nu este clar dacă Mojtaba Khamenei va accepta demisia, însă conținutul scrisorii ar indica „o ruptură profundă și fără precedent” la nivelul conducerii, potrivit sursei citate. Episodul ar veni după luni de tensiuni între guvern și instituțiile militare și de securitate ale Republicii Islamice. Iran International a relatat anterior că IRGC ar fi restricționat treptat o parte din puterile prezidențiale și ar fi preluat efectiv controlul asupra unor componente importante ale guvernului. În lipsa unei confirmări oficiale, rămâne de urmărit dacă demisia va fi acceptată și ce mecanism politic va fi activat pentru gestionarea unei eventuale tranziții la vârful executivului. [...]
Extinderea operațiunilor Israelului în sudul Libanului, până la traversarea fluviului Litani, ridică miza militară și riscul de escaladare pe frontiera de nord , după ce armata israeliană a preluat controlul asupra fortăreței medievale Beaufort, potrivit Știrile Pro TV , care citează o relatare AFP. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz , a transmis pe Telegram că, „sub conducerea premierului (Benjamin) Netanyahu” și a sa, armata „și-a extins operațiunile în Liban, a traversat fluviul Litani și a cucerit creasta Beaufort”, descrisă drept unul dintre cele mai importante puncte strategice pentru apărarea localităților din Galileea (nordul Israelului) și pentru securitatea militarilor israelieni. De ce contează: un punct strategic și un semnal politic Beaufort este o fortăreață medievală construită în secolul al XIII-lea, care domină sudul Libanului. În trecut, forțele israeliene au folosit-o ca bază în timpul ocupației sudului Libanului, care a durat 20 de ani și s-a încheiat în 2000. Katz a legat momentul de o încărcătură simbolică, afirmând că, la 44 de ani de la „Bătălia de la Beaufort” și în ziua de comemorare a militarilor căzuți în Primul Război din Liban (1982), militarii israelieni „au revenit pe vârful Beaufort și au ridicat din nou pe el steagul Israelului”. Ce se vede în teren: imagini și confirmări publice Un purtător de cuvânt al armatei israeliene, Avichay Adraee, a publicat pe X o fotografie cu militari israelieni mărșăluind la fortăreață. În material sunt incluse și postări video distribuite pe rețele sociale: una publicată de LBCI Lebanon English, prezentată ca transmisie „live” de la Beaufort, și o alta publicată de The Cradle, care arată un localnic din sudul Libanului îndepărtând un steag israelian după ce ar fi fost arborat de forțele israeliene. [...]
