Știri
Știri din categoria Apărare
Incidentul cu drona din Portul Constanța riscă să complice gestionarea securității navigației la Marea Neagră, după ce Ambasada Rusiei în România acuză Ministerul Apărării Naționale (MApN) că ar fi transmis „intenționat” informații incomplete și susține că aparatul ar fi fost ucrainean, potrivit Euronews.
Într-un comunicat publicat de ambasadă, partea rusă afirmă că drona care a explodat, precum și „alte trei drone similare aflate în derivă către apele teritoriale românești”, ar face parte din categoria „vehicule maritime fără pilot ucrainene”, folosite „pentru comiterea de acte teroriste împotriva navelor civile” și pentru a crea „amenințări la adresa siguranței navigației în Marea Neagră”.
„Orice încercări de a asocia, direct sau indirect, aceste drone cu Rusia și de a atribui acesteia responsabilitatea pentru incidentul respectiv sunt lipsite de orice temei”, se arată în comunicatul Ambasadei Rusiei în România.
Conform informațiilor prezentate de Euronews, o dronă maritimă descoperită vineri dimineață în Portul Constanța a explodat în dana 78 a Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM). MApN a transmis că este vorba despre o dronă de tipul celor folosite în războiul din Ucraina, care s-a autodetonat.
Schimbul de acuzații introduce un risc suplimentar de incertitudine într-o zonă în care siguranța navigației este deja sensibilă. Din perspectiva operațională, astfel de incidente pot duce la măsuri de securitate mai stricte și la perturbări punctuale în activitatea portuară, însă sursa nu oferă detalii despre eventuale restricții sau întârzieri generate de explozie.
Comunicatul ambasadei este disponibil pe pagina sa de Facebook, iar relatarea inițială despre incidentul din port a fost publicată tot de Euronews.
Recomandate
Autodetonarea unei drone maritime în Portul Constanța ridică miza de securitate pentru infrastructura critică din zona Mării Negre , după ce dispozitivul descoperit vineri dimineață în Portul Civil Constanța a explodat în jurul orei 10.30, fără victime, potrivit Mediafax , care citează Ministerul Apărării Naționale (MApN) . Incidentul a avut loc în apropiere de sediul Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, într-o zonă care fusese deja securizată și izolată de forțe ale Serviciului Român de Informații, Gărzii de Coastă și MApN, în timp ce obiectul era evaluat și se încerca punerea lui în siguranță. MApN precizează că drona maritimă este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina . Ministerul mai spune că obiectul nu face parte din dotarea Armatei României și nu a fost implicat în exercițiile recente organizate de MApN în zona Mării Negre. Ce urmează în anchetă Cazul este cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. În acest stadiu, informațiile publice din comunicarea MApN nu indică originea dispozitivului sau modul în care a ajuns în port. [...]
Autodetonarea unei drone marine în Portul Constanța ridică miza de securitate pentru infrastructura portuară , în condițiile în care autoritățile nu au indicat încă proveniența obiectului, potrivit HotNews , care a analizat imaginile filmate de martori înainte de intervenția instituțiilor. Drona a fost observată vineri dimineață în Portul Civil Constanța, în apropierea sediului Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, iar ulterior s-a autodetonat în jurul orei 10.30, fără victime. În filmările apărute online se vede o ambarcațiune fără pilot, lungă de circa 5–6 metri, cu numeroase antene și sisteme electronice, blocată între două elemente de baraj gonflabil. Ce spun autoritățile și ce rămâne neclar Până la momentul relatării, autoritățile nu au anunțat proveniența dronei. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că obiectul „este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina” și a precizat că zona era deja securizată și izolată de forțe ale Serviciului Român de Informații, Gărzii de Coastă și MApN, în timp ce obiectul era evaluat și se încerca punerea lui în siguranță. „Drona maritimă este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina. Facem precizarea că obiectul nu face parte din dotarea Armatei României și nu a fost implicat în exercițiile recente organizate de MApN în zona Mării Negre”, a transmis MApN. De ce contează pentru operațiunile din port Incidentul arată o vulnerabilitate operațională: un obiect fără pilot, cu potențial exploziv, a ajuns într-o zonă portuară civilă și s-a autodetonat, chiar dacă perimetrul a fost izolat înainte de explozie. În practică, astfel de episoade pot genera blocaje temporare, restricții de acces și costuri suplimentare de securitate pentru operatori și autorități, chiar și în absența victimelor. Ce indică imaginile: asemănări cu platformele „Măgura” Analiza imaginilor sugerează că profilul dronei filmate este asemănător cu dronele marine „Măgura” folosite de Ucraina în Marea Neagră. Publicația notează însă o diferență: drona surprinsă în Portul Constanța pare să aibă mai multe elemente electronice montate decât cele prezentate public de forțele ucrainene. În context, „Măgura” este descrisă ca o platformă marină fără pilot, multirol, folosită de Ucraina din 2023 pentru misiuni împotriva navelor și porturilor rusești, inclusiv: misiuni „kamikaze” (cu încărcătură explozivă), misiuni de supraveghere și colectare de informații (cu camere, senzori, antene), variante înarmate (inclusiv cu rachete antiaeriene). Potrivit informațiilor citate, modelul Măgura V5 are 5,5 metri lungime și autonomie de până la 800 km, poate transporta până la 300 kg de exploziv în varianta kamikaze și poate atinge 78 km/h pe apă. O variantă mai nouă, Măgura V7, ar avea rază operațională de 1.000 km și a fost prezentată cu armament diferit, inclusiv rachete AIM-9 Sidewinder și o mitralieră. În lipsa unei comunicări oficiale privind proveniența, rămâne deschisă întrebarea esențială pentru autorități și operatorii portuari: cum a ajuns drona în zona civilă a portului și ce măsuri suplimentare de detectare și intervenție vor fi introduse pentru a limita repetarea unui astfel de incident. [...]
Intrarea în apele României a unor drone militare ucrainene ridică miza de securitate la Marea Neagră , după ce președintele Nicușor Dan a confirmat că dispozitivele care au explodat în zona Portului Constanța au ajuns aici ca efect al războiului și al bruiajului rusesc, potrivit Adevărul . Într-un mesaj publicat pe platforma X, șeful statului a spus că drona marină care a explodat în Portul Constanța „făcea parte (…) dintr-o operațiune militară condusă de Ucraina împotriva agresiunii ruse” și că forțele ucrainene „au pierdut controlul” asupra mijloacelor „ca urmare a acțiunilor de război electronic întreprinse de Rusia”. Nicușor Dan a calificat intrarea dronei „în spațiul suveran românesc” drept „o consecință directă a războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei”. Ce s-a întâmplat și care a fost bilanțul Președintele a precizat că au fost patru drone marine ieșite de sub control, iar „în acest moment” toate „s-au autodetonat”. Conform informațiilor prezentate: una s-a autodistrus în Portul Constanța; a doua s-a autodetonat în largul portului, „sub monitorizarea Gărzii de Coastă”; alte două au explodat la circa 145 km est de Constanța. Nicușor Dan a afirmat că niciuna dintre drone „nu a produs victime sau daune semnificative”. Impact operațional: evacuare, RO-Alert și planuri de intervenție Evenimentul a declanșat măsuri de urgență în teren. O dronă maritimă a fost observată vineri dimineață în Dana 78, după ce s-a oprit într-un baraj antipoluare din apropierea sediului Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) . Zona a fost evacuată, au fost emise mesaje RO-Alert în județele Constanța și Tulcea, iar autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție și Planul Alb la Spitalul Județean Constanța. Dispozitivul „s-a autodetonat în jurul orei 10.30”, fără victime, însă au fost avariate o hală a ARSVOM și nava Hercules. Coordonare instituțională și comunicare cu Ucraina, UE și NATO Președintele a mai spus că a fost „permanent în contact cu toate instituțiile implicate” și că există „o comunicare directă” între Administrațiile Prezidențiale din România și Ucraina. Totodată, MApN, SRI, MAI și MAE ar fi menținut „un contact operativ și eficient” cu partea ucraineană și cu partenerii din UE și NATO. Separat, Forțele Navale ale Ucrainei au transmis că drona le aparținea și că a ajuns în apropierea coastelor României după ce a fost afectată de sisteme de bruiaj ale armatei ruse, în timpul unei misiuni în Marea Neagră. [...]
Neutralizarea unei mine marine pe plaja dintre Vama Veche și 2 Mai arată că riscul operațional pe litoral rămâne activ , iar intervențiile EOD (echipe specializate în neutralizarea dispozitivelor explozive) trebuie să rămână în alertă în sezon, potrivit TVR Info . Mina, de tip YaRM (anti-desantare), a fost descoperită miercuri pe plaja dintre cele două localități, după un apel la 112 care a declanșat intervenția echipelor de urgență. Scafandrii militari EOD au ajuns la fața locului începând cu ora 15:45, după ce Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dobrogea” a aplicat procedurile de securizare a zonei și de distrugere a minei, conform unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale. La ora 17:40, mina a fost neutralizată de Forțele Navale Române . Context: minele din Marea Neagră, un risc recurent Ministerul Apărării Naționale indică faptul că, de la începutul războiului din Ucraina , Forțele Navale Române au neutralizat nouă dintre cele 156 de mine marine descoperite în bazinul Mării Negre. Comunicatul MApN este disponibil aici: MApN . [...]
Ucraina își accelerează programul de rachete cu bătaie lungă , iar primele zboruri de testare ale unei rachete balistice dezvoltate intern, „concepută să ajungă” la Moscova, ar putea începe chiar în această vară, potrivit SpotMedia . Miza este una operațională: trecerea rapidă de la testare la producție în serie, într-un moment în care Ucraina reclamă o lipsă persistentă de interceptoare străine pentru apărarea aeriană. Într-un interviu citat de Kiev Post , cofondatorul companiei ucrainene de apărare Fire Point , Denîs Știlerman, spune că firma se așteaptă să finalizeze în această lună testele motorului, după care ar urma testele de zbor. Potrivit dezvoltatorului, fuzelajul, sistemele de ghidare și alte componente cheie sunt deja finalizate, iar testarea motorului ar fi „ultimul obstacol major”. Dacă prima lansare reușește, următoarele zboruri de testare ar putea avea ca direcție chiar capitala Rusiei, afirmă Știlerman. „Mă aștept ca în această vară, sau cel târziu la începutul toamnei, să începem zborurile de testare spre Moscova.” Producție în paralel cu testarea: 10–20 de rachete pentru lansări de probă Fire Point susține că se pregătește pentru producția în serie în paralel cu testarea, fără să aștepte maturizarea completă a proiectului. Planul companiei este să fabrice între 10 și 20 de rachete pentru lansări de testare, iar producția ar putea crește la „zeci de unități” după codificarea oficială a modelului și aprobarea achizițiilor. Deciziile privind țintele operaționale ar urma să fie luate de armata ucraineană. În material se menționează că lovirea unor „ținte simbolice cheie” din Moscova ar putea fi folosită ca factor de descurajare față de atacurile rusești asupra infrastructurii civile din Ucraina. Legătura cu Freyja, proiectul ucraineano-european de apărare antirachetă Racheta FP-7.X, testată recent cu succes de Fire Point, este prezentată ca bază pentru viitorul interceptor antibalistic Freyja, un proiect comun ucraineano-european de apărare antirachetă. Potrivit dezvoltatorului, interceptorul FP-7.X ar putea atinge viteze de până la 2.000 de metri pe secundă și ar putea urmări ținte prin ghidare în infraroșu. Compania, care produce și rachetele ucrainene de croazieră Flamingo, a publicat imagini despre un zbor de manevră „complet controlat” al FP-7.X. Directorul tehnic al Fire Point, Irina Tereh, a legat programul de obiectivul ca Ucraina „să își poată închide singură cerul”, pe fondul deficitului de interceptoare din import. Potrivit companiei, producători europeni de radare și sisteme de comandă și control participă deja la proiect, iar termenele de implementare depind de ritmul integrării cu partenerii internaționali. Primele imagini cu lansarea acestor rachete au fost publicate în februarie, notează Ukrainska Pravda , iar conceptul Freyja a fost prezentat în luna mai. [...]
Ucraina mizează pe Gripen pentru a-și extinde rapid aviația, iar pariul are implicații directe de cost și operare : Kiev ar urma să aloce 2,5 miliarde euro (aprox. 12,5 miliarde lei) dintr-un pachet de creditare al UE pentru a cumpăra 20 de avioane noi Gripen E , potrivit Focus , care citează Reuters. În paralel, Suedia ar urma să doneze 16 aparate mai vechi, cu livrări încă de anul viitor, pentru a acoperi perioada până la intrarea în serviciu a noilor modele, conform DefenseNews. De ce contează: costuri de operare mai mici și flexibilitate în teren Pentru Ucraina, atractivitatea Gripen ține în primul rând de utilizarea în condiții dificile. Spre deosebire de alte avioane occidentale, aparatul este proiectat să poată opera nu doar de pe baze aeriene mari, ci și de pe șosele sau piste improvizate, un avantaj într-un război în care infrastructura poate fi lovită. Un alt argument este costul: potrivit materialului, cheltuiala pe oră de zbor este „semnificativ” mai mică decât la alte avioane moderne. Într-un conflict de uzură, această diferență poate influența ritmul de antrenament, numărul de misiuni și bugetele de mentenanță. Ce poate și ce nu poate schimba în războiul aerian La capitolul armament, Gripen ar putea folosi rachete aer-aer Meteor, care ar permite ținerea la distanță a avioanelor rusești și ar îngreuna utilizarea bombelor planate (muniții ghidate care planează spre țintă după lansare), notează aceeași sursă. Totuși, un expert militar citat de Reuters avertizează că, deși Gripen este potrivit pentru operațiuni dispersate, nu va aduce „lufthoheit” (supremație aeriană) completă. Rețeaua rusă de apărare antiaeriană la sol rămâne un obstacol major, iar lipsa tehnologiei „stealth” (camuflare radar) și încărcătura de armament mai redusă față de alte platforme sunt menționate ca limitări. Următorul test: producția Saab și calendarul livrărilor Dincolo de performanțe, rămâne o variabilă operațională și industrială: producția. Saab trebuie să onoreze comenzi existente și lucrează la extinderea capacităților de fabricație, potrivit articolului. Directorul general Micael Johansson a indicat că, în timp, ar putea apărea și o cooperare cu Ucraina pentru reparații, revizii și piese de schimb — un element care ar putea reduce timpii de indisponibilitate și dependența de lanțuri logistice externe. Președintele Volodîmîr Zelenski a descris acordul drept un moment important pentru Ucraina, iar planurile pe termen lung ar viza chiar până la 150 de aparate, pe baza unei declarații de intenție anterioare, conform Reuters. [...]
