Știri
Știri din categoria Externe
Atacul cu dronă asupra unui centru comercial din Sumî ridică din nou riscurile operaționale pentru infrastructura civilă din nordul Ucrainei, după ce lovitura de miercuri s-a soldat cu trei morți și două persoane rănite, potrivit Mediafax.
Ținta a fost un centru comercial și de divertisment din orașul Sumî, iar guvernatorul regional Oleh Hryhorov a transmis pe Telegram că, în urma loviturii, a izbucnit un incendiu. O fotografie publicată de acesta arată clădirea grav avariată și moloz împrăștiat în jur.
„Inamicul a lansat un atac de precizie cu o dronă asupra unui centru comercial și de divertisment din Sumî. Până în prezent, a fost confirmat un deces. Rapoartele preliminare indică faptul că numărul morților ar putea fi mai mare”, a transmis inițial Hryhorov.
Ulterior, bilanțul a fost actualizat la trei persoane decedate și două rănite. Mașinile din parcarea centrului comercial, dar și clădirea, au fost avariate, iar la fața locului au fost mobilizate serviciile de urgență. Operațiunile de salvare și îndepărtare a molozului erau în desfășurare, în timp ce guvernatorul a avertizat asupra posibilității unor noi atacuri.
Sumî și regiunea din apropierea frontierei cu Rusia sunt de mai mult timp ținta unor atacuri puternice. Moscova a declarat că urmărește să creeze o „zonă tampon” în această regiune, notează materialul.
Separat, potrivit Ukrinform, două persoane rănite marți, 8 septembrie, într-un atac asupra unui tren din districtul Sumî au murit ulterior într-un spital din oraș.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, într-un mesaj pe Telegram, că în Sumî o dronă rusească a lovit în apropierea unui centru comercial și că „până în prezent” sunt cunoscute două victime și 14 persoane rănite, menționând și un atac masiv asupra orașului Mikolaiv, cu doi morți și șapte răniți.
Diferențele dintre bilanțurile comunicate în același interval sugerează că evaluările au evoluat pe măsură ce intervențiile de urgență au continuat.
Recomandate
Un incident cu dronă lângă avionul lui Volodimir Zelenski, produs la Chișinău , ridică din nou miza operațională a securității aeriene în regiune , într-un context în care deplasările liderilor implicați în războiul din Ucraina au devenit ținte cu risc ridicat, potrivit Mediafax . Informația a fost prezentată de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre , iar incidentul ar fi avut loc în momentul în care aeronava se pregătea să decoleze din Republica Moldova spre Oslo. Conform relatării, drona ar fi fost aproape să lovească avionul, iar situația „ar fi putut avea consecințe foarte grave”. Detaliul este relatat de Express, conform aceleiași surse. Mediafax notează că Zelenski a ajuns ulterior în Norvegia, avionul aterizând cu succes la Oslo marți seara. Contextul vizitei la Oslo Zelenski a mers în Norvegia pentru a participa la funeraliile regelui Harald V și pentru discuții cu liderii norvegieni. Potrivit informațiilor citate, el a ajuns la Hotelul Plaza din Oslo marți, în jurul orei 21:00, unde s-a întâlnit cu premierul Jonas Gahr Støre și cu ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, iar o nouă discuție a avut loc miercuri. În același cadru, președintele ucrainean ar fi spus că discută cu oficiali din Norvegia și Canada despre arme moderne pentru protecția împotriva atacurilor aeriene rusești, mai arată materialul. [...]
Rusia condiționează negocierile de pace de continuarea operațiunilor militare , iar mesajul transmis de Serghei Lavrov indică o linie de negociere care nu include, cel puțin deocamdată, un armistițiu – un element cu impact direct asupra oricărei perspective de stabilizare în regiune. Potrivit G4Media , ministrul rus de externe a spus că discuțiile de pace cu Ucraina se pot desfășura „în paralel și simultan” cu luptele. Într-un interviu acordat televiziunii de stat de la Moscova, Lavrov a rezumat abordarea prin formula „lupte și diplomație”, susținând că nu există „niciun motiv” ca cele două să nu meargă concomitent, „așa cum s-a întâmplat pe parcursul istoriei”. De ce respinge Moscova ideea opririi focului Lavrov a legat poziția actuală de ceea ce a numit „înșelăciunea” din 2022: Rusia afirmă că a retras trupele din apropierea Kievului ca „gest de bunăvoință”, în schimbul promisiunii unui acord de pace după negocierile din martie–aprilie 2022, la Istanbul . Conform versiunii Moscovei, un acord ar fi fost aproape convenit, dar ar fi fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului și a premierului britanic de atunci, Boris Johnson . În contrapondere, versiunea Kievului – redată în articol – este că proiectul de acord includea clauze precum neutralitatea geopolitică a Ucrainei (inclusiv neaderarea la NATO), limitarea capacităților militare și un statut special pentru provinciile din est, condiții față de care președintele Volodimir Zelenski s-a opus categoric. Legătura cu discuțiile SUA–Rusia și semnalele de la Washington Lavrov a mai spus că, după respingerea acordului din 2022, Vladimir Putin ar fi decis ca Rusia să nu renunțe la obiectivele militare în eventuale negocieri ulterioare, iar „această politică rămâne în vigoare și astăzi”. În același context, șeful diplomației ruse a declarat că Rusia va continua discuțiile cu SUA privind o soluționare negociată, susținând că Washingtonul „acceptă realitatea de pe teren” și respinge aderarea Ucrainei la NATO. Lavrov i-a menționat pe Steve Witkoff și Jared Kushner, descriindu-i drept emisari ai lui Donald Trump care ar încerca „să joace un rol constructiv”, după vizite la Moscova și Kiev. Consilierul Kremlinului pentru politică externă, Iuri Ușakov, a afirmat că Putin și Trump au discutat „cu toată sinceritatea” despre război și că Trump a cerut o încetare rapidă a operațiunilor militare. Ușakov a mai spus că Putin i-a prezentat o „analiză obiectivă și detaliată” a situației de pe front și că liderul rus a dat asigurări că Rusia nu are „niciun plan agresiv” față de Europa. Ce urmează: posibilă întâlnire, dar fără calendar ferm Zelenski a declarat că negociatori ruși, ucraineni și americani s-ar putea întâlni chiar luna aceasta pentru a discuta o soluționare negociată, însă Rusia este mai rezervată și consideră că este „prea devreme” pentru discuții concrete despre o astfel de reuniune. În paralel, Putin a susținut în mod repetat că armata rusă înaintează și că ocuparea întregii regiuni Donbas ar fi „doar o chestiune de timp”, potrivit articolului. În acest cadru, mesajul Moscovei rămâne că negocierile pot continua, dar fără ca Rusia să își suspende operațiunile militare pe durata lor. [...]
Kremlinul spune că Putin și Trump au discutat despre o posibilă întâlnire cu Xi, un semnal de repoziționare diplomatică înainte de APEC. Potrivit Agerpres , cei doi lideri au abordat ideea unei reuniuni trilaterale cu președintele Chinei, Xi Jinping, în marja summitului APEC din noiembrie, programat în China. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a confirmat discuția, întrebat despre o întâlnire la Shenzhen în cadrul convorbirii telefonice de marți dintre Donald Trump și Vladimir Putin. „Fără nicio îndoială.” Convorbirea a avut loc după vizitele la Kiev și Moscova, în weekend, ale emisarilor Washingtonului, care au avut ca obiectiv relansarea negocierilor de pace pentru încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina, descrise ca fiind într-un impas de mai mult timp. Peskov a mai spus că ideea unui summit tripartit a fost menționată și anterior și că „o astfel de oportunitate se va prezenta”. Context: apropierea Moscovei de Beijing și formatul „trei mari” la APEC În material se arată că, de la declanșarea ofensivei în Ucraina, în februarie 2022, Rusia – izolată de Occident – s-a apropiat „considerabil” de China. Putin și Xi s-au întâlnit la finalul lui august la Bișkek, în Kârgâzstan, la summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS). Consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat după acea întrevedere că au fost discutate atât întâlniri bilaterale între Putin, Trump și Xi, cât și varianta unei întâlniri în trei. Ce urmează: APEC în noiembrie, participare confirmată doar din partea Rusiei Summitul APEC (Cooperare economică Asia-Pacific) este programat la Shenzhen pe 18 și 19 noiembrie, iar Rusia a anunțat că Vladimir Putin intenționează să participe. În schimb, Washingtonul „nu a confirmat încă” prezența lui Donald Trump, potrivit informațiilor transmise. [...]
SUA extind barierele comerciale cu o interdicție de import pentru produse canadiene, o măsură care ridică riscul de scumpiri și perturbări pe lanțurile de aprovizionare între cei mai mari parteneri comerciali din America de Nord, potrivit News . Interdicția vizează, între altele, băuturi alcoolice, produse lactate și motociclete și este prezentată ca răspuns la tarifele de retorsiune introduse de Canada pentru produse americane. Măsura a fost detaliată printr-o serie de ordine executive emise marți de președintele SUA, Donald Trump , care a acuzat Canada că „discriminează” Statele Unite. Interdicția de import urmează să intre în vigoare pe 29 septembrie. În aceeași zi, premierul canadian Mark Carney a avertizat, într-un discurs video, că îndepărtarea Canadei de SUA, cel mai mare partener comercial al țării, „va avea un preț”. Deși ambele părți spun că își doresc un acord, nu au fost programate noi discuții după eșecul negocierilor de la finalul lunii august. De ce contează: presiune pe prețuri și pe vânzări în ambele economii Pe fondul escaladării, antreprenori de pe ambele părți ale frontierei și-au exprimat temeri privind consecințele războiului comercial: creșteri de prețuri și scăderea numărului de clienți. Contextul este sensibil pentru Canada, în condițiile în care, în general, peste două treimi din exporturile sale merg către SUA. Casa Albă a impus luna trecută tarife de 50% asupra unor mărfuri canadiene în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari, după mai multe runde de negocieri eșuate. Potrivit materialului, aceste tarife au afectat sectoare precum industria mobilierului și a vinului din Canada, dar și unele firme producătoare de echipamente sportive și de pescuit. Canada a răspuns cu tarife de aceeași valoare pentru mărfuri americane precum oțelul, îmbrăcămintea și mobilierul, intrate în vigoare marți, după miezul nopții. Ce produse sunt vizate: interdicții totale și taxe mai mari Unele produse sunt interzise complet la import în SUA, iar pentru altele tarifele sunt majorate, inclusiv pentru brânzeturi și bărci cu motor. Produse canadiene interzise la import în SUA (lista din material): produse lactate (de exemplu, zer); melasă de trestie; bere fără alcool; o listă extinsă de vinuri, rom și vodcă; bere fabricată din malț; motociclete, inclusiv mopede. Produse pentru care se aplică taxe de import mai mari (exemple din material): diverse tipuri de brânzeturi; piei brute; hârtie; anumite piese de mobilier și saltele; anumite metale, inclusiv aluminiu și fier; bărci cu motor; cărucioare de golf; piese și accesorii pentru undițe de pescuit (lista este redată în material ca fiind mai amplă). Următorul pas: risc de noi restricții și blocaj în negocieri Donald Trump a sugerat că ar putea urma și alte restricții comerciale, inclusiv un avertisment către compania canadiană Bombardier , că nu își va mai putea vinde produsele în SUA decât dacă își mută producția acolo. Deborah Elms, expertă în comerț la Fundația Hinrich, a declarat pentru BBC că interdicția ar putea avea un impact „puternic” pentru companiile canadiene cu clienți în SUA, deși estimări preliminare indică un „impact modest”, care ar afecta mărfuri în valoare de aproximativ 1 miliard de dolari. În același timp, ea a atras atenția că tonul acestor măsuri nu ajută la reluarea negocierilor. [...]
Confiscarea unei drone submarine americane în Strâmtoarea Ormuz ridică riscul de escaladare într-un coridor-cheie pentru energie , într-un moment în care Iranul menține strâmtoarea închisă și încearcă să impună un nou regim de control al tranzitului, potrivit News , care citează AFP. Gardienii Revoluției , armata ideologică a regimului iranian, au anunțat că au „capturat una dintre cele mai moderne drone submarine ale armatei americane” la intrarea în Strâmtoarea Ormuz, „marți în zori”. Potrivit comunicatului difuzat de televiziunea de stat, „imagini ale submarinului vor fi difuzate în orele următoare”. Presa iraniană susține că aparatul ar fi folosit în misiuni precum recunoaștere și supraveghere a fundului marin, inspectarea cablurilor și canalizărilor submarine, cartografierea fundurilor marine și detectarea minelor. Strâmtoarea Ormuz, închisă de la începutul războiului Strâmtoarea Ormuz, traversată înainte de război de o cincime dintre hidrocarburile la nivel mondial, este închisă de Teheran de la începutul Războiului din Iran, declanșat la 28 februarie de către Statele Unite și Israel, conform aceleiași relatări. În paralel, Statele Unite impun o blocadă porturilor iraniene, iar Iranul cere ca navele să solicite o autorizație pentru a traversa strâmtoarea, insistând că nu va reveni la regimul de liberă navigație dinainte de război. Miza operațională: control, autorizare și taxe Teheranul vrea să impună taxe de servicii navelor care traversează strâmtoarea, o măsură respinsă ferm atât de Washington, cât și de țări din Orientul Mijlociu. În acest context, incidentul cu drona adaugă presiune pe un punct de tranzit deja blocat și disputat, cu potențial de a amplifica tensiunile militare și de a complica și mai mult regulile de trecere pentru nave. [...]
Rusia ar urma să intensifice atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei în următoarele șase luni , ceea ce ridică riscul unei ierni cu presiune suplimentară pe populație și pe capacitatea de funcționare a economiei ucrainene, potrivit Meduza , care citează surse Bloomberg. Planul descris de sursele Bloomberg ar viza lovituri mai puternice asupra infrastructurii de energie și încălzire, cu scopul de a testa atât rezistența Ucrainei, cât și determinarea aliaților Kievului de a menține sprijinul pe parcursul iernii. Unul dintre interlocutorii agenției spune că Moscova ar încerca „să facă viața oamenilor insuportabilă” prin atacuri asupra acestor sisteme. Presiune pe iarnă: energie, încălzire și „atacuri hibride” în Europa În același interval, Rusia ar urma să își intensifice și acțiunile de tip „hibrid” (operațiuni non-militare directe, precum sabotaj, dezinformare sau influențare politică), precum și ingerința politică în Europa, în încercarea de a submina sprijinul pentru Ucraina, potrivit acelorași surse. Unul dintre interlocutorii Bloomberg apreciază că Vladimir Putin mizează pe o poziție mai puternică în primăvara viitoare. Un altul adaugă că negocieri serioase de pace sunt „puțin probabile” înainte de anul viitor. Misiunea emisarilor lui Trump și reluarea atacurilor asupra Kievului Meduza notează că emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff , și Jared Kushner au fost la Moscova pe 5 septembrie, unde s-au întâlnit cu Putin, iar a doua zi au mers la Kiev. Financial Times, citat în material, arată că în discuțiile de la Kiev părțile au recunoscut, în linii mari, că războiul probabil nu se va încheia până la iarnă, iar cei doi emisari au discutat inclusiv despre modalități de a ajuta Ucraina să treacă printr-o perioadă grea. Pe durata vizitei, Putin ar fi ordonat o pauză de trei zile a loviturilor asupra Kievului, iar Volodimir Zelenski a promis, la rândul său, „funcționarea normală a spațiului aerian rusesc” pentru ca negociatorii americani să poată ajunge în siguranță. Totuși, pe 8 septembrie Rusia a reluat atacurile asupra Kievului, potrivit sursei. [...]
