Știri
Știri din categoria Externe
Rusia condiționează negocierile de pace de continuarea operațiunilor militare, iar mesajul transmis de Serghei Lavrov indică o linie de negociere care nu include, cel puțin deocamdată, un armistițiu – un element cu impact direct asupra oricărei perspective de stabilizare în regiune. Potrivit G4Media, ministrul rus de externe a spus că discuțiile de pace cu Ucraina se pot desfășura „în paralel și simultan” cu luptele.
Într-un interviu acordat televiziunii de stat de la Moscova, Lavrov a rezumat abordarea prin formula „lupte și diplomație”, susținând că nu există „niciun motiv” ca cele două să nu meargă concomitent, „așa cum s-a întâmplat pe parcursul istoriei”.
Lavrov a legat poziția actuală de ceea ce a numit „înșelăciunea” din 2022: Rusia afirmă că a retras trupele din apropierea Kievului ca „gest de bunăvoință”, în schimbul promisiunii unui acord de pace după negocierile din martie–aprilie 2022, la Istanbul. Conform versiunii Moscovei, un acord ar fi fost aproape convenit, dar ar fi fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului și a premierului britanic de atunci, Boris Johnson.
În contrapondere, versiunea Kievului – redată în articol – este că proiectul de acord includea clauze precum neutralitatea geopolitică a Ucrainei (inclusiv neaderarea la NATO), limitarea capacităților militare și un statut special pentru provinciile din est, condiții față de care președintele Volodimir Zelenski s-a opus categoric.
Lavrov a mai spus că, după respingerea acordului din 2022, Vladimir Putin ar fi decis ca Rusia să nu renunțe la obiectivele militare în eventuale negocieri ulterioare, iar „această politică rămâne în vigoare și astăzi”.
În același context, șeful diplomației ruse a declarat că Rusia va continua discuțiile cu SUA privind o soluționare negociată, susținând că Washingtonul „acceptă realitatea de pe teren” și respinge aderarea Ucrainei la NATO. Lavrov i-a menționat pe Steve Witkoff și Jared Kushner, descriindu-i drept emisari ai lui Donald Trump care ar încerca „să joace un rol constructiv”, după vizite la Moscova și Kiev.
Consilierul Kremlinului pentru politică externă, Iuri Ușakov, a afirmat că Putin și Trump au discutat „cu toată sinceritatea” despre război și că Trump a cerut o încetare rapidă a operațiunilor militare. Ușakov a mai spus că Putin i-a prezentat o „analiză obiectivă și detaliată” a situației de pe front și că liderul rus a dat asigurări că Rusia nu are „niciun plan agresiv” față de Europa.
Zelenski a declarat că negociatori ruși, ucraineni și americani s-ar putea întâlni chiar luna aceasta pentru a discuta o soluționare negociată, însă Rusia este mai rezervată și consideră că este „prea devreme” pentru discuții concrete despre o astfel de reuniune.
În paralel, Putin a susținut în mod repetat că armata rusă înaintează și că ocuparea întregii regiuni Donbas ar fi „doar o chestiune de timp”, potrivit articolului. În acest cadru, mesajul Moscovei rămâne că negocierile pot continua, dar fără ca Rusia să își suspende operațiunile militare pe durata lor.
Recomandate
Rusia blochează reluarea coridorului cerealelor pe Marea Neagră , ceea ce menține riscurile logistice și de cost pentru exporturile ucrainene de cereale și îngrășăminte, într-un moment în care rutele maritime rămân un punct sensibil al războiului, potrivit Agerpres . Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Moscova consideră „inacceptabilă și nerealistă” restabilirea Inițiativei privind cerealele din Marea Neagră , acordul care permitea tranzitul navelor cu încărcături din porturile ucrainene. Declarația a fost făcută într-un interviu pe YouTube acordat bloggeriței ruse Iulia Menșova, iar informația este atribuită agenției EFE. De ce contează: presiune pe exporturile ucrainene și pe rutele maritime Inițiativa din Marea Neagră, semnată în iulie 2022 de Ucraina, Rusia, Turcia și Organizația Națiunilor Unite, avea rolul de a asigura exportul „în condiții de siguranță” de cereale, alimente și îngrășăminte din porturile ucrainene. Rusia s-a retras din acord în 2023, invocând, potrivit lui Lavrov, nerespectarea cerințelor ruse incluse în document și atacuri ucrainene cu drone maritime asupra navelor rusești din Marea Neagră. Ce alternativă a fost discutată și de ce o respinge Moscova Lavrov a afirmat că, după intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene din regiunea Odesa – atacuri care „practic” au blocat exporturile ucrainene – Kievul ar fi susținut că „nu va supraviețui iernii” și că „este necesar să se facă ceva”. În acest context, șeful diplomației ruse a spus că Ucraina ar fi propus, cu sprijinul Turciei, un moratoriu ruso-ucrainean privind atacurile asupra navelor care transportă încărcături civile. Moscova respinge însă ideea, argumentând că „este imposibil de controlat ce transportă de fapt aceste nave”. Context politic invocat de Lavrov Lavrov a legat subiectul și de evoluțiile mai largi ale războiului, susținând că atacurile ucrainene asupra unor obiective civile din Rusia, inclusiv rafinării, vor primi un răspuns „mai dureros pentru Ucraina”. Totodată, el a acuzat Occidentul că ar fi împiedicat Ucraina să ajungă la un acord de pace cu Rusia, indicând în mod special luna aprilie 2022 și rolul fostului premier britanic Boris Johnson, afirmații pe care le-a spus că le sprijină cu articole din presa americană. [...]
Rusia ar putea susține financiar și logistic războiul încă doi ani , în pofida slăbirii economice, ceea ce prelungește presiunea asupra sancțiunilor și a bugetelor de apărare din Europa, potrivit G4Media , care citează declarațiile șefului informațiilor militare ucrainene (GUR), Oleh Ivașcenko. Într-o declarație pentru Ukrinform , preluată de BBC, Ivașcenko spune că Rusia este „slăbită din punct de vedere economic”, dar ar avea încă resurse pentru a continua războiul împotriva Ucrainei până în 2027–2028. Evaluarea indică faptul că, în lipsa unor schimbări majore, conflictul poate rămâne unul de uzură, cu efecte directe asupra costurilor de securitate și a riscurilor economice din regiune. Unde se vede presiunea economică în Rusia, potrivit GUR Șeful GUR enumeră trei vulnerabilități principale ale Rusiei: lipsa forței de muncă; deficitul bugetar federal în creștere; deteriorarea sistemului bancar. În același timp, el susține că menținerea resurselor până în 2027–2028 nu este exclusă și leagă explicit reducerea acestei capacități de eficiența sancțiunilor și de coordonarea cu partenerii externi. „Sancțiunile trebuie să aibă efect”, a afirmat Ivașcenko, potrivit aceleiași surse. Semnal politic intern: opoziție față de război și limite de recrutare Ivașcenko mai afirmă că peste 60% dintre cetățenii ruși s-ar opune deja războiului, iar „nemulțumirea va crește”, pe fondul situației economice și al pierderilor. În plus, el apreciază că modelul de recrutare pe bază de contract „și-a epuizat potențialul”. Datele privind opinia publică și recrutarea sunt prezentate ca evaluări ale șefului GUR; articolul nu oferă detalii metodologice despre cum au fost obținute aceste estimări. [...]
Rusia ridică miza disputei cu UE pe tema legitimității alegerilor , după ce ministrul de Externe Serghei Lavrov a acuzat Uniunea Europeană că ar pregăti „observatori speciali” care să urmărească „pe ascuns” alegerile pentru Duma de Stat, programate în perioada 18–20 septembrie, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat proiectului online „Sama Menșova”, iar Lavrov a spus că Moscova primește informații despre o astfel de pregătire. El a fost citat de agenția de presă TASS. Acuzația: „observatori” care ar monitoriza „în secret” scrutinul Lavrov a susținut că UE „începe să pregătească niște observatori speciali” care „vor urmări în secret” desfășurarea alegerilor din Rusia. În materialul citat de news.ro nu sunt prezentate dovezi sau detalii despre cine ar fi acești observatori, cum ar opera sau în ce cadru instituțional ar fi trimiși. Exemple invocate de Lavrov: Ucraina 2004 și România 2025 Pentru a-și susține argumentația, șeful diplomației ruse a invocat două precedente: Ucraina, 2004 : Lavrov a afirmat că „Occidentul a forțat” organizarea unui al treilea tur de scrutin și a pus presiune pe Curtea Constituțională a Ucrainei , deși „nu prevede un al treilea tur”, în urma căruia ar fi ajuns la putere Viktor Iușcenko, nu Viktor Ianukovici. România, 2025 : Lavrov a susținut că, după primul tur, „niciunul dintre observatori nu a remarcat nimic”, iar câștigătorul — descris de el ca nealiniat „ordinelor de la Bruxelles” — ar fi fost ulterior „eliminat din cursă”, deși „nu era nimic de criticat”. Ce urmează Alegerile pentru deputații Dumei de Stat din cea de-a noua legislatură sunt programate în perioada 18–20 septembrie 2026 , iar acuzațiile vin pe fondul tensiunilor persistente dintre Rusia și UE în jurul proceselor electorale și al recunoașterii legitimității acestora. [...]
Zelenski spune că SUA au venit cu idei „pertinente”, dar fără progres decisiv , într-un moment în care eforturile diplomatice de a opri războiul sunt blocate de luni, iar Kievul încearcă să lege discuțiile de pace de un nou sprijin pentru apărarea aeriană înainte de iarnă, potrivit Agerpres . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au prezentat „câteva idei foarte pertinente și valoroase” în discuțiile despre modalitățile de a pune capăt războiului cu Rusia. El nu a oferit detalii, precizând că Kievul a convenit cu emisarii americani să lucreze mai întâi la aceste idei. Witkoff și Kushner au vizitat în weekend atât Rusia, cât și Ucraina și au avut discuții de câteva ore cu Zelenski și cu președintele rus Vladimir Putin. Întâlnirile nu au adus însă „un progres decisiv” privind încheierea războiului, aflat în al cincilea an. În paralel, Zelenski a spus că intenționează să se întâlnească din nou cu președintele SUA, Donald Trump , mai târziu în septembrie, iar pe agenda sa se află și un pachet de sprijin pentru apărarea aeriană pe timp de iarnă. Mizele rămân neschimbate: teritoriu, cereale, energie, prizonieri Potrivit informațiilor prezentate, Ucraina și Rusia rămân profund divizate asupra condițiilor de încheiere a războiului. Un punct-cheie este soarta teritoriului aflat încă sub control ucrainean în Donbas, revendicat de Moscova, dar necucerit în totalitate după ani de lupte. Zelenski a mai afirmat că reprezentanți ai Ucrainei, SUA și Europei urmează să se întâlnească „în viitorul apropiat” pentru a pregăti o reuniune trilaterală. Următoarea reuniune ar putea fi găzduită de Turcia, Emiratele Arabe Unite, Elveția sau alte țări, iar temele avute în vedere includ: transporturile de cereale; infrastructura energetică; schimburile de prizonieri de război, pe care Kievul vrea să le „intensifice și accelereze”. În acest cadru, Zelenski a spus că Ucraina este pregătită pentru un compromis, insistând însă asupra necesității unor rezultate concrete. „Nu trebuie doar să discutăm, ci să obținem rezultate concrete.” [...]
Ungaria expulzează 10 angajați ai misiunii diplomatice ruse , o decizie cu potențial de a complica relația bilaterală într-un moment în care Budapesta rămâne conectată economic la Rusia prin importuri de energie și proiecte nucleare, potrivit News . Ministrul ungar de Externe, Anita Orban, a declarat că cei zece „colaboratori” ai reprezentanței ruse au desfășurat în Ungaria activități „inacceptabile” pentru diplomați, invocând Convenția de la Viena , cadrul internațional care stabilește regulile și limitele activității diplomatice. Ea a precizat că a cerut informarea ambasadorului Rusiei la Budapesta și că persoanele vizate trebuie să părăsească teritoriul Ungariei. O măsură rară, fără ruperea relațiilor diplomatice Decizia este descrisă ca fiind fără precedent în ultimele decenii, în condițiile în care fostul guvern condus de Viktor Orban a menținut relații cordiale cu Moscova inclusiv după invazia rusă din Ucraina, din februarie 2022. Anita Orban a susținut că măsura are ca obiectiv protejarea „securității și suveranității Ungariei”, dar nu echivalează cu ruperea relațiilor diplomatice cu Rusia. Potrivit declarațiilor sale, Budapesta intenționează să continue „dialogul necesar”, bazat pe respect reciproc și pe respectarea normelor. De ce contează: legăturile economice cu Rusia rămân relevante Chiar și în contextul unei înăspriri a poziției politice și de securitate, Ungaria are în continuare relații economice importante cu Rusia, conform aceleiași surse. Țara importă „cantități semnificative” de gaz și petrol și construiește reactoare nucleare suplimentare la centrala de la Paks cu ajutorul companiei ruse de stat Rosatom. În acest cadru, expulzările pot amplifica riscul de tensiuni în relația bilaterală, fără ca autoritățile ungare să anunțe, deocamdată, măsuri care să vizeze direct cooperarea economică sau proiectele energetice. [...]
Negarea Kremlinul ui nu oprește exodul preventiv al bărbaților ruși , pe fondul zvonurilor despre o posibilă mobilizare după alegerile parlamentare din 20 septembrie, potrivit Focus . Deși Vladimir Putin respinge public scenariul unei noi încorporări, incertitudinea îi împinge pe unii să plece temporar din țară sau să-și planifice concediile în jurul datei scrutinului. În Moscova, un antreprenor de 36 de ani, identificat doar cu prenumele Eradzh, spune că și-a folosit un asistent bazat pe inteligență artificială pentru a evalua „probabilitatea” unei încorporări și, după ce estimarea a crescut, a decis să cumpere un zbor spre Cipru, unde intenționează să stea cel puțin două luni. Raționamentul lui pornește de la ideea că Rusia „uzează” zeci de mii de voluntari atrași cu prime mari pentru frontul din Ucraina, dar obține câștiguri teritoriale reduse, ceea ce ar putea crește presiunea pentru o nouă mobilizare. Ce spune Kremlinul și de ce negația nu convinge Kremlinul neagă că ar pregăti o mobilizare. Putin a numit relatările despre acest subiect „un nonsens total” și „un atac informațional asupra Rusiei”, afirmând ulterior că Rusia ar avea suficiente trupe și că „în prezent nu există niciun scenariu” care să facă necesară o mobilizare. În același timp, mulți ruși invocă precedentele din 2022, când autoritățile au negat atât intenția de a invada Ucraina, cât și planurile unei mobilizări, înainte ca acestea să se materializeze. În plus, sunt menționate raportări izolate despre tactici de recrutare mai dure în regiunea Pensa și faptul că decretul de încorporare din 2022 ar fi rămas formal în vigoare, ceea ce, în percepția publică, ar permite o mobilizare „mascată”. Miza economică: costul unei noi mobilizări și limitele bugetare Un element-cheie din relatare este argumentul financiar: analistul militar Dmitri Kusnez susține că, spre deosebire de 2022, statului rus i-ar lipsi banii pentru a plăti recruții unei noi mari mobilizări. În evaluarea lui, Rusia ar continua să recruteze mai mult personal decât pierde pe câmpul de luptă, invocând date verificabile din bugetul rus, baze de date notariale și anunțuri de deces. Kusnez adaugă că o mobilizare ar putea permite teoretic formarea de noi unități, dar beneficiul potențial ar fi contrabalansat de riscul unei nemulțumiri sociale masive. Totuși, el avertizează că deciziile lui Putin nu sunt neapărat „raționale” și indică o posibilă problemă de personal specializat, în special piloți de drone. Cum reacționează populația: plecări, planuri de „evitare” și frică Pe fondul zvonurilor, autoritățile încearcă să transmită normalitate, inclusiv prin inițiative publice precum puncte de consultații medicale gratuite în Moscova. Dar pentru o parte a populației, semnalele nu sunt suficiente. Focus descrie mai multe reacții individuale: Alexander, un instructor de fitness de 36 de ani din Moscova, a plecat la final de august în Thailanda împreună cu soția sa, spunând că nu mai suporta nopțile nedormite; ca fost membru al unei unități speciale, consideră riscul de a fi încorporat prea mare. Ivan, un inginer constructor de 24 de ani, afirmă că el și prietenii și-au programat concediul în străinătate astfel încât să acopere perioada dinainte și de după alegerile parlamentare, urmând să monitorizeze știrile din Georgia. În lipsa unei clarități verificabile despre intențiile reale ale conducerii de la Moscova, incertitudinea rămâne, iar comportamentul preventiv al unor cetățeni sugerează că, dincolo de declarațiile oficiale, costul social și economic al zvonurilor este deja prezent. [...]
