Știri
Știri din categoria Externe
Reluarea atacurilor asupra Kievului după o „pauză” de trei zile arată cât de fragilă rămâne fereastra diplomatică deschisă de vizitele emisarilor americani, iar riscul operațional pentru capitala Ucrainei revine imediat la nivel ridicat, potrivit News.
Rusia a reluat atacurile asupra Kievului după expirarea unei pauze de trei zile ordonate de președintele Vladimir Putin, pauză care a coincis cu vizitele la Moscova și Kiev ale emisarilor președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, menite să susțină discuții pentru încheierea războiului. Informațiile sunt atribuite Serviciului de Urgență al Ucrainei, iar News notează că relatarea este preluată de France24.
Serviciul de Urgență al Ucrainei a transmis pe Telegram că „rușii au atacat districtele Boryspil și Fastiv cu drone”. Administrația militară a orașului Kiev a anunțat declanșarea unei alerte de raid aerian, invocând amenințarea unui atac cu drone „inamice”, și a cerut locuitorilor să se adăpostească.
Agenția rusă de stat TASS a confirmat, la rândul ei, că pauza în atacuri a expirat.
Jurnaliștii AFP au relatat că marți dimineață s-au auzit la Kiev explozii „puternice”, care au declanșat alarmele mașinilor din centrul orașului, în contextul alertei de raid aerian.
În același timp, Witkoff a vorbit despre progrese în discuțiile cu Ucraina și Rusia, menționând perspectiva reluării negocierilor de pace trilaterale. Reluarea atacurilor imediat după încheierea pauzei subliniază însă că aceste contacte nu se traduc, cel puțin deocamdată, într-o reducere susținută a riscului de securitate pentru capitala ucraineană.
Separat, guvernatorul regional Roman Busargin a declarat că un atac cu drone din partea Ucrainei a lovit infrastructura civilă din orașul rus Saratov (pe Volga) și a rănit „câteva persoane”. News amintește că regiunea Saratov găzduiește o mare rafinărie de petrol operată de compania de stat Rosneft, precum și alte instalații industriale și militare.
Recomandate
Apropierea lui Trump de Putin riscă să schimbe parametrii negocierilor de pace și să împingă Ucraina spre concesii care ar lăsa țara vulnerabilă la o nouă agresiune, pe fondul unor semnale că Washingtonul discută inclusiv stimulente economice pentru Moscova, potrivit Adevărul , care citează o relatare Euronews . Schimbarea de ton a președintelui american a alimentat îngrijorarea în capitalele europene: Trump s-a apropiat de Vladimir Putin, a încheiat un acord privind motorina rusească și a făcut demersuri pentru relaxarea unor sancțiuni impuse Rusiei. În paralel, criticile la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski s-au intensificat. În acest context, Kremlinul a propus proiecte economice comune și ideea unui summit trilateral Putin–Trump–Xi Jinping, pe care Trump a spus că o susține. O astfel de întâlnire ar putea întări poziția internațională a liderului rus, într-un moment în care Moscova urmărește recunoașterea statutului de „mare putere”, notează materialul. Presiune asupra Kievului și riscuri operaționale pe frontul apărării Temerile Ucrainei sunt amplificate de restricții recente privind accesul la comunicațiile prin satelit Starlink și de întârzieri neexplicate în livrarea armamentului produs în SUA. În plus, Ucraina a acuzat Washingtonul că a întârziat livrările de interceptoare Patriot finanțate de aliați europeni, că a întrerupt schimbul de informații despre rachetele balistice rusești și că a restricționat accesul la comunicațiile prin satelit. Casa Albă a negat că ar fi impus restricții din motive politice și a respins acuzațiile că emisari americani ar fi amenințat cu retragerea sprijinului militar și de informații dacă Kievul nu face concesii. În același timp, materialul precizează că sistemul de avertizare a fost restabilit, iar Zelenski a transmis senatorilor americani că „fără America, lucrurile ar fi mult mai dificile”. Europa încearcă să țină Ucraina „în joc” și să evite un acord favorabil Moscovei Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a avertizat în Parlamentul European că negociatorii americani ar încerca de aproape doi ani să împingă Ucraina spre capitulare. „De ce Ucraina nu a capitulat în condițiile lui Putin? Pentru că Europa a sprijinit-o.” Un oficial european de rang înalt, citat sub protecția anonimatului, a descris situația drept alarmantă și a arătat că există îngrijorări legate de idei precum deblocarea activelor rusești înghețate și reluarea livrărilor de gaze rusești către Europa ca stimulente pentru Moscova — propuneri pe care guvernele europene le-au respins. Miza politică din SUA și efectele colaterale în energie Un alt oficial european a pus declarațiile pro-ruse ale lui Trump și pe seama presiunilor politice înaintea alegerilor intermediare din SUA, programate luna viitoare, în condițiile în care republicanii riscă să piardă controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului, iar nemulțumirile alegătorilor sunt alimentate de creșterea prețurilor la energie. Trump a încercat să lege o parte din scumpiri de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, însă experți în energie citați de Euronews indică războiul din Iran drept principal factor al perturbărilor de pe piețele petroliere internaționale. Ce urmează: negocieri sub tensiune și o Europă prinsă între sprijin și pragmatism În timp ce critică abordarea Washingtonului, liderii europeni nu par pregătiți să rupă relația cu administrația Trump și încearcă să rămână la masa negocierilor, pentru a-și păstra influența asupra unui eventual acord. În acest sens, premierul Norvegiei și președintele Finlandei au organizat în grabă o nouă rundă de discuții de pace la Oslo, înainte ca emisarul american Steve Witkoff să plece la Moscova. „Din experiența mea, pacea necesită răbdare. Din păcate, războiul nu așteaptă”, a declarat președintele finlandez Alexander Stubb. [...]
O schimbare de linie la Washington riscă să transforme sprijinul pentru Kiev într-o monedă de schimb , iar Europa ar putea fi împinsă să acopere rapid un posibil gol de securitate și finanțare, potrivit unei analize publicate de Focus . Politologul Thomas Jäger susține că președintele SUA, Donald Trump, „face front comun” cu Vladimir Putin și ar urmări o înțelegere care ar echivala cu o capitulare a Ucrainei. Jäger afirmă că, deși Rusia nu și-ar fi atins obiectivele militare și „ar sta de fapt ca un învins”, Putin ar fi aproape să câștige războiul „pe plan politic”, reușind să-l atragă pe Trump de partea sa. În această logică, Trump ar dori ca Ucraina „să semneze ceva” al cărui conținut nu este clar, dar care ar trebui să fie acceptabil pentru Rusia. Miza pentru Europa: presiune pe bugetele și capacitățile de sprijin pentru Ucraina În lectura lui Jäger, pivotarea SUA ar pune o presiune directă pe statele europene, în special pe Germania, descrisă drept „cel mai important stat din Europa” în sprijinirea Ucrainei. El avertizează că, fără ajutorul german, voința din Uniunea Europeană de a continua susținerea Kievului „s-ar putea eroda”. Analiza mai indică faptul că Putin nu ar urmări „un pace acceptabilă”, ci ar vrea să controleze Ucraina „precum Belarus”, ceea ce ar menține riscurile de securitate la granița estică a UE și ar prelungi nevoia de finanțare și asistență militară. „Mai întâi afaceri, apoi pace”: acuzația de interes financiar Jäger susține că în spatele schimbării de curs ar sta „interese financiare dure” și o inversare a politicii SUA față de Rusia: în loc să insiste pe un tratat de pace, Trump ar vrea „mai întâi să facă afaceri și apoi să vadă dacă se instalează pacea”. El afirmă că Trump ar considera că are „doar doi ani” pentru a „vinde realizări de guvernare” către Rusia și a obține profituri, menționând drept exemple posibile: participații în proiecte miniere, centre de date sau cumpărarea Lukoil. În aceeași cheie, Jäger descrie oferta lui Putin ca fiind tranzacțională: afaceri „în avantajul vostru”, dar cu condiția „să-mi livrați Ucraina”. Ce urmează, potrivit analizei: așteptarea alegerilor din SUA și menținerea sancțiunilor În SUA ar exista „stupefacție”, spune Jäger, inclusiv în Congres și în spațiul public, pe fondul percepției că Washingtonul „trece de partea inamicului”. În paralel, Putin ar avea timp de partea sa și ar putea „duce războiul până la capăt” cu sprijinul continuu al Chinei. În Europa, reacția descrisă de Jäger ar fi una de temporizare: menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei și așteptarea evoluțiilor de după alegerile parțiale („midterms”) din SUA, în condițiile în care continentul ar fi „șantajabil din două părți” – de China, prin dependența de pământuri rare, și de SUA, în zona tehnologiei informației. [...]
Donald Trump spune că va interveni personal dacă armata ucraineană rămâne cu acces restricționat la Starlink , un sistem de comunicații folosit pe front, potrivit HotNews . Miza este una operațională: oficiali ucraineni afirmă că limitările încă afectează conexiunile pentru drone, într-un moment în care relațiile Kiev–Washington s-au deteriorat. Trump a declarat la Casa Albă că nu a discutat cu Elon Musk despre subiect, dar că o va face dacă problema nu este remediată. El a spus că a auzit că situația „a fost reparată”, însă a adăugat că va interveni dacă restricțiile persistă. „Dacă există o problemă, o voi repara.” Ce restricții reclamă Ucraina și de când Cinci oficiali ucraineni familiarizați cu situația au declarat vineri că restricțiile de viteză asupra sistemelor Starlink din Ucraina au rămas în vigoare. Potrivit acestora, limitările perturbă conexiunile pentru dronele care zboară cu o viteză mai mare de 160 km/h. Restricțiile ar fi în vigoare din 13 octombrie, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Kiev și Washington. „Discuții cu o companie privată”: răspunsul lui Trump la criticile privind influența lui Musk Președintele american a respins acuzațiile potrivit cărora Elon Musk ar avea prea multă putere asupra unui sistem crucial pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia, insistând că șeful SpaceX „nu ar face nimic rău”. „Elon nu ar face niciodată nimic rău. Îl cunosc foarte bine, este un om corect [...] dar el nu va face nimic care să fie greșit.” În context, HotNews notează că Starlink este serviciul de satelit creat de SpaceX, iar versiunea sa militară este Starshield. Context: relația Trump–Musk și ce urmează Trump a recunoscut că, deocamdată, nu a vorbit cu Musk despre restricțiile invocate de Ucraina, dar a indicat că ar putea face acest pas dacă problema nu se rezolvă. În plan practic, declarațiile lasă deschisă posibilitatea unei intervenții directe la nivel politic într-o chestiune tehnică gestionată de o companie privată, cu efecte imediate asupra utilizării dronelor pe front. [...]
Riscul unei escaladări militare SUA–Iran crește pe termen scurt , după ce un emisar american a spus că un atac ar putea avea loc chiar în acest weekend, potrivit HotNews . Declarația îi aparține lui Tom Barrack, ambasador al SUA la Ankara și emisar special pentru Siria, care a vorbit într-un interviu acordat influencerului Mario Nawfal. Întrebat dacă un atac ar putea avea loc în weekend, Barrack a răspuns: „Ar putea avea loc un atac în acest weekend? Absolut”. În același interviu, Barrack a susținut că președintele Donald Trump „este deschis unui acord” și că SUA ar fi la masa negocierilor „de luni și luni de zile”, în condițiile în care discuțiile dintre Washington și Teheran sunt descrise ca fiind în impas. Context: negocieri blocate și semnale politice contradictorii Potrivit informațiilor prezentate, blocajul în discuțiile SUA–Iran vine la aproape opt luni de la începutul conflictului declanșat de atacurile lansate de SUA și Israel asupra Iranului. În paralel, Trump a spus în mai multe rânduri că va lua „în curând” o decizie privind Iranul, indicând că ar putea alege o abordare „mai blândă” sau „mai dură”. Totodată, el sugerase anterior că o astfel de decizie nu va veni înainte de alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. Poziția Israelului: „răsturnarea” regimului, singura opțiune Pe fondul acestor evoluții, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat miercuri că „răsturnarea” regimului iranian este singura opțiune pentru a elimina amenințarea reprezentată de Teheran, conform relatării citate. Informațiile rămân, deocamdată, la nivel de declarații și evaluări politice, fără un anunț oficial privind o decizie de atac. [...]
Apelul lui Marco Rubio către cubanezi să colaboreze în secret cu CIA ridică presiunea operațională asupra regimului de la Havana , pe fondul unei crize interne alimentate de restricțiile impuse de SUA, potrivit Al Jazeera . Secretarul de stat american a cerut „discret” sprijin pentru răsturnarea guvernului cubanez, la scurt timp după ce președintele Donald Trump a amenințat că va trimite nave de război către Cuba, în contextul tensiunilor de după războiul cu Iranul. În materialul video, Al Jazeera notează că apelul lui Rubio vine în paralel cu o blocadă americană de 10 luni, care a contribuit la pene de curent și la penurii de apă în Cuba, amplificând vulnerabilitățile de funcționare ale statului și presiunea socială. Ce schimbă apelul: de la presiune economică la recrutare publică Dincolo de sancțiuni și măsuri economice, mesajul lui Rubio mută accentul pe o dimensiune operațională: stimularea colaborării cu serviciile de informații ale SUA pentru a produce schimbare politică la Havana. În termeni practici, un astfel de demers poate însemna: creșterea riscului de represalii interne și de intensificare a contramăsurilor de securitate în Cuba; tensionarea suplimentară a relațiilor bilaterale, într-un moment în care populația se confruntă deja cu întreruperi de electricitate și lipsuri de apă; escaladarea retoricii și a instrumentelor de presiune ale Washingtonului, pe fondul amenințărilor lui Trump privind o posibilă desfășurare navală. Al Jazeera precizează că apelul lui Rubio a urmat amenințării lui Trump privind trimiterea de nave de război către Cuba, după războiul cu Iranul. Publicația nu oferă, în acest format, detalii despre calendarul sau parametrii unei eventuale desfășurări. [...]
Apelul public al lui Marco Rubio către cubanezi să contacteze CIA ridică miza confruntării Washington–Havana și sugerează o trecere de la presiune diplomatică la încurajarea explicită a cooperării cu serviciile de informații, potrivit News . Secretarul de stat al SUA a transmis vineri un mesaj către „cei care doresc o schimbare pozitivă în Cuba”, îndemnându-i să apeleze la CIA „printr-un parteneriat discret”, fără să ofere detalii despre ce ar presupune concret această colaborare. În material, apelul este descris drept „șocant”, inclusiv pentru că pare să recunoască implicarea agenției americane pe insulă și pentru că face trimitere, mai mult sau mai puțin direct, la o schimbare de regim. Contextul: presiuni crescute ale SUA asupra Cubei News notează că relațiile dintre Statele Unite și Cuba (aflată sub embargo din 1962 ) s-au tensionat puternic, mai ales din ianuarie, când SUA l-au răsturnat pe liderul venezuelean Nicolas Maduro într-o operațiune militară. În acest cadru, Washingtonul ar fi: impus un blocaj petrolier de facto asupra Cubei; adoptat noi sancțiuni împotriva unor companii și lideri cubanezi; pus sub acuzare pe fostul președinte Raúl Castro într-un dosar care datează din 1996. În paralel, administrația americană poartă și o confruntare ideologică, în care Rubio – politician american cu părinți de origine cubaneză – critică dur comunismul și presupusul sprijin al Havanei pentru mișcări extremiste de stânga, inclusiv din SUA. Mesajele lui Trump și reacția Havanei Președintele Donald Trump consideră Cuba, situată la aproximativ 150 de kilometri de Florida, „o amenințare extraordinară” pentru securitatea națională a SUA, mai scrie News. El a amenințat în repetate rânduri că va „prelua controlul” asupra insulei și a făcut vineri, la Fort Myers (Florida), o remarcă ironică pe această temă. Ca reacție, ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodriguez, a respins pe platforma X „orice amenințare” legată de „ambițiile” SUA față de Cuba și a avertizat asupra „setei de dominație” a Washingtonului, potrivit aceleiași surse. De ce contează Prin faptul că îndeamnă public la cooperare cu CIA, Rubio mută disputa într-o zonă cu implicații directe de securitate și contrainformații, într-un moment în care SUA își intensifică instrumentele de presiune asupra Havanei. News indică și un element sensibil: trecutul controversat al CIA în raport cu Cuba, ceea ce face ca apelul să fie cu atât mai încărcat politic. [...]
