Știri
Știri din categoria Externe

Reuniunea de la Berlin pune pe masă noi angajamente financiare și livrări de armament pentru Ucraina, într-un moment în care europenii încearcă să-și consolideze rolul în negocierile de pace și în arhitectura de securitate post-război, potrivit Mediafax. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns joi la Berlin pentru reuniunea „Coaliției de Voință”, la care sunt așteptate în jur de 30 de state, inclusiv România.
Pe agenda întâlnirii se află sprijinul militar și financiar pentru Kiev, dar și garanțiile de securitate care ar urma să fie oferite Ucrainei după încheierea războiului. La reuniune participă și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, iar România este reprezentată de președintele Nicușor Dan.
Într-un mesaj publicat pe X, Zelenski a indicat drept priorități consolidarea apărării antiaeriene, sprijinul energetic și financiar, demersurile diplomatice și „pașii următori către încheierea războiului și garantarea securității”.
„Prioritățile Ucrainei sunt consolidarea apărării noastre antiaeriene, sprijinul energetic și financiar, demersurile diplomatice, precum și pașii următori către încheierea războiului și garantarea securității.”
Un punct major vizează finanțarea Ucrainei. Comisia Europeană a anunțat că va propune statelor membre un nou împrumut de 45 de miliarde de euro (aprox. 224 miliarde lei), pe lângă o sumă echivalentă prevăzută deja pentru anul viitor, conform informațiilor din material.
Separat, Marea Britanie ar urma să contribuie cu încă 25 de miliarde de euro (aprox. 124 miliarde lei).
Pe componenta militară, Ucraina are nevoie în special de interceptoare și rachete americane Patriot, pe fondul atacurilor rusești asupra orașelor și infrastructurii. Guvernul de la Londra a anunțat că va furniza Kievului 1.000 de rachete cu rază lungă de acțiune, unele capabile să lovească ținte aflate la peste 1.000 km.
Reuniunea este găzduită de guvernul german, iar cancelarul Friedrich Merz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Andy Burnham urmăresc să își alinieze pozițiile pentru a deveni un partener relevant la masa negocierilor de pace și pentru a contura garanții occidentale de securitate pentru Kiev, notează AFP, citată de Mediafax.
România, prin președintele Nicușor Dan, urmează să susțină că un acord de pace trebuie să țină cont de interesele legitime de securitate ale Europei și că o pace durabilă presupune „restaurarea deplină a securității la Marea Neagră”.
În același timp, reuniunea are loc pe fondul întâlnirii dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, desfășurată cu câteva ore mai devreme la Shenzhen, existând temeri că deciziile de acolo ar putea afecta interesele europene și ucrainene, potrivit sursei.
Recomandate

Schimbul de prizonieri Rusia–Ucraina intră în faza de execuție , după ce Moscova susține că procedurile de coordonare sunt aproape încheiate, potrivit Mediafax . Kremlinul afirmă că operațiunea ar putea avea loc „în viitorul apropiat”, în timp ce serviciile de informații ale celor două țări verifică listele finale. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat într-o conferință de presă că schimbul se află în „etapele finale de coordonare”. Declarațiile au fost relatate de Kyiv Post și, potrivit agenției ruse de stat RIA Novosti, schimbul este pregătit de structurile de informații ale Rusiei și Ucrainei, care verifică persoanele ce urmează să fie incluse. Dimensiunea schimbului și miza operațională În contextul negocierilor mediate de Statele Unite, desfășurate la Abu Dhabi pe 11 noiembrie, Rusia și Ucraina ar fi ajuns la un acord de principiu pentru un schimb amplu de prizonieri. Pe 13 noiembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că cele două părți au convenit să schimbe între 1.200 și 1.300 de prizonieri de război de fiecare parte. Zelenski a spus că negociatorii încearcă încă să stabilească numărul exact al persoanelor care vor fi eliberate. „Semnalul principal a fost realizarea celui mai mare schimb din tot războiul”, a declarat Volodimir Zelenski. Ce urmează și ce rămâne neclar Potrivit informațiilor prezentate, consultările ar fi continuat ulterior la Moscova, după discuții între Vladimir Putin și trimișii speciali ai SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, iar rezultatul ar fi fost un acord pentru eliberarea a peste 1.000 de prizonieri de fiecare parte. Momentul exact al schimbului și cifra finală nu sunt confirmate în material, însă Kremlinul indică faptul că verificarea listelor este în curs și că operațiunea ar putea avea loc în perioada imediat următoare. Dacă se concretizează, schimbul ar depăși ca amploare operațiunile recente, inclusiv repatrierea din 23 octombrie, când Ucraina a adus acasă 270 de militari și civili. [...]

Zelenski spune că este avertizat constant despre riscuri de asasinat, dar refuză să-și conducă mandatul „în jurul fricii” , într-un mesaj care țintește direct continuitatea conducerii Ucrainei în plin război, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean afirmă că serviciile de informații și structurile de securitate l-au avertizat în repetate rânduri cu privire la posibile tentative de asasinat atribuite serviciilor secrete rusești. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului american NBC News . Întrebarea a venit în contextul atacurilor ucrainene cu rază lungă de acțiune asupra teritoriului Rusiei, jurnalistul Richard Engel solicitându-i lui Zelenski să spună dacă se teme că Vladimir Putin ar putea ordona asasinarea sa ca represalii. Ce măsuri de securitate spune că i se recomandă Zelenski a precizat că este informat „în mod regulat” despre amenințări de către reprezentanți ai serviciilor de informații, ai structurilor de securitate și de echipa sa de protecție. Potrivit lui, recomandările includ: modificarea programului zilnic și a deplasărilor; sporirea măsurilor de securitate. De ce contează: semnal despre continuitatea conducerii în război Liderul de la Kiev a spus că este conștient de riscurile funcției în timpul războiului, dar a pus în balanță faptul că militarii ucraineni își riscă zilnic viața. În acest cadru, Zelenski a respins ideea de a-și organiza viața în jurul fricii de a fi ucis. „Suntem în război și înțelegem că putem muri. Mulți militari trăiesc și luptă fiind conștienți de acest lucru. Ei luptă pentru țara noastră, pentru viața copiilor și nepoților noștri, pentru viitorul lor.” Întrebat dacă este pregătit să moară pentru ca Ucraina să poată trăi, Zelenski a răspuns că își îndeplinește responsabilitățile de președinte și a concluzionat că miza rămâne „libertatea”, nu supraviețuirea personală cu orice preț. [...]

Kievul așteaptă un briefing al trimișilor SUA despre discuțiile lui Trump cu Putin și Xi, pe fondul negocierilor care pot influența sprijinul militar și energetic pentru Ucraina , potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că informarea va avea loc la Berlin, în marja întâlnirilor din capitala Germaniei. Zelenski a vorbit în ajunul unei reuniuni a „Coaliției celor dispuși”, precizând că Ucraina va primi detalii despre discuțiile purtate de președintele american Donald Trump la Shenzhen, unde acesta participă la primul său summit trilateral cu președintele rus Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping. Întâlnirea SUA–Rusia–China este programată pentru joi, 19 noiembrie, în marja summitului APEC. În mesajul său, Zelenski a insistat asupra principiului de participare directă a Ucrainei și a Europei la deciziile care le privesc: „Noi și europenii avem o poziție comună, clară: chestiunile privind Ucraina trebuie decise cu participarea Ucrainei, iar chestiunile privind Europa trebuie decise cu participarea Europei.” Deși Zelenski nu i-a numit, publicația notează că pista de negociere a Washingtonului cu Kievul și Moscova a fost condusă de trimișii speciali ai lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Cei doi s-au întâlnit cu Putin la Moscova pe 12 noiembrie, după discuțiile trilaterale Ucraina–Rusia–SUA din Abu Dhabi (10–11 noiembrie), prima rundă de acest fel din februarie. Ulterior, au mers la Dublin în aceeași zi pentru a-l informa pe Zelenski. Contextul diplomatic: Ucraina reintră pe agenda discuțiilor de la Shenzhen Kyiv Post arată că, deși Washingtonul a semnalat inițial pe 13 noiembrie că războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu va fi inclus în negocierile de la Shenzhen, Trump a declarat pe 16 noiembrie că intenționează să ridice subiectul în discuțiile cu Putin și Xi. Putin a ajuns la Shenzhen pe 17 noiembrie, în aceeași zi în care Zelenski s-a adresat reuniunii în format Ramstein , cerând mai multe avioane F-16 și rachete interceptoare. Tot la Shenzhen, Trump și Putin au avut un contact scurt în fața lui Xi, înainte de fotografia liderilor APEC, iar cei doi sunt așteptați să aibă și o întâlnire separată după sesiunea plenară din 19 noiembrie. În paralel, Xi a avut peste două ore de discuții cu Putin, după care purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că s-a discutat despre o „soluționare privind Ucraina”, fără detalii. Miza pentru Kiev: pachete noi de sprijin, cu accent pe apărare și energie Zelenski a mai spus că Ucraina pregătește noi pachete de sprijin împreună cu aliații pentru reuniunea „Coaliției celor dispuși” din 19 noiembrie, axate în principal pe apărare și sectorul energetic. Potrivit articolului, apărarea antiaeriană rămâne prioritatea principală, pe fondul deficitului de interceptoare necesare pentru a contracara rachetele balistice folosite de Rusia în campania de iarnă. La reuniunea Ramstein din 17 noiembrie, Marea Britanie a promis peste 1.000 de rachete de apărare antiaeriană cu rază scurtă, iar Germania și Norvegia au anunțat câte 300 milioane dolari fiecare (aprox. 1,38 miliarde lei, la un curs orientativ de 4,6 lei/dolar) pentru un pachet comun de armament produs în SUA, inclusiv interceptoare Patriot. Zelenski a salutat și un plan al Comisiei Europene de a oferi Ucrainei încă 45 miliarde euro (aprox. 225 miliarde lei) anul viitor, despre care a spus că l-a discutat cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. Presiunea din teren: pene de curent și creșterea victimelor civile Ministrul Energiei, Denîs Șmîhal, a raportat că întreruperile de curent au fost cele mai severe în regiunile Harkiv și Sumî, în timp ce forțele ruse au lovit și regiunile Odesa, Nikolaev și Zaporojie. Articolul notează că sistemul energetic rămâne sub presiune, cu atacuri rusești aproape zilnice, care au provocat pene de curent în cascadă cel puțin din octombrie. Separat, Kyiv Post citează un raport al Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMMU), potrivit căruia victimele civile au fost cu 95% mai mari în octombrie 2026 față de aceeași lună a anului trecut: cel puțin 372 de civili uciși și 1.981 răniți, cel mai ridicat bilanț pentru o lună octombrie de la începutul invaziei pe scară largă din februarie 2022. [...]

Comisia Europeană își centralizează aplicarea sancțiunilor printr-un nou Oficiu dedicat , care ar urma să funcționeze formal din 26 ianuarie 2027, într-o mișcare menită să reducă ocolirea măsurilor impuse Rusiei și să uniformizeze aplicarea lor în cele 27 de state membre, potrivit Kyiv Post . Noul „ EU Sanctions Office ” va concentra expertiza Comisiei pe întreg ciclul sancțiunilor – de la redactare și implementare până la aplicare, prevenirea eludării și cooperarea cu țări din afara UE. În paralel, Comisia l-a numit pe diplomatul suedez Lars Danielsson ca viitor trimis special pentru implementarea sancțiunilor UE, cu preluarea mandatului la 6 februarie 2027. Ce se schimbă operațional pentru statele membre Oficiul este gândit ca un instrument de coordonare și suport pentru autoritățile naționale, cu accent pe aplicare consecventă și mai rapidă. Pentru statele membre, structura ar urma să livreze: îndrumare mai rapidă privind conformarea (respectarea obligațiilor legale); schimb de date mai amplu; analiză economică și tehnică, pentru a susține aplicarea unitară a sancțiunilor în întregul bloc. Conform Comisiei Europene, în noul oficiu vor fi reunite competențe din mai multe direcții care împart în prezent responsabilitățile privind sancțiunile, inclusiv cele legate de servicii financiare, comerț și fiscalitate, precum și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Unde va fi plasat noul Oficiu și cine îl supervizează Structura va funcționa în cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene, iar supervizarea politică îi revine comisarului pentru servicii financiare și uniunea economiilor și investițiilor, Maria Luís Albuquerque. Schimbările ar urma să intre în vigoare la 16 ianuarie 2027, potrivit Comisiei. Într-o declarație citată de publicație, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a argumentat că sancțiunile trebuie nu doar adoptate, ci și aplicate strict, pentru a-și produce efectele. Context: pachetul 22 de sancțiuni și presiunea pentru închidere „portițelor” Decizia vine în timp ce Bruxelles-ul pregătește al 22-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar putea fi adoptat chiar din decembrie, după ce UE a aprobat până acum 21 de pachete de măsuri de la începutul invaziei pe scară largă, în februarie 2022. Potrivit Bloomberg (citat de Kyiv Post), pachetul ar include, între altele, o interdicție de intrare în UE pentru foști soldați ruși care au luptat în Ucraina, măsuri care vizează aproximativ 65 de petroliere suspectate că fac parte din „flota din umbră”, precum și mai multe bănci rusești și furnizori de servicii cripto, plus tranzacții cu anumite porturi și rafinării. Un element care poate întârzia deciziile rămâne regula unanimității: toate sancțiunile UE necesită acordul tuturor statelor membre, ceea ce face ca unele măsuri să rămână în negociere luni la rând. [...]

Zelenski cere presiune economică SUA–China pentru un armistițiu în Ucraina , susținând că Washingtonul și Beijingul ar putea forța Rusia să accepte oprirea luptelor prin sancțiuni și restricții comerciale, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a spus că a fost o greșeală ca președintele american Donald Trump să se întâlnească față în față cu Vladimir Putin fără participarea Ucrainei și a argumentat că influența economică a SUA și a Chinei ar putea schimba calculul Moscovei. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat la Kiev corespondentului NBC News , Richard Engel, iar relatarea este preluată de Kyiv Post. Ce instrumente invocă Zelenski și de ce contează Zelenski a indicat explicit sancțiunile coordonate și restricțiile comerciale ca pârghii care ar putea opri Rusia, dacă SUA și China ar fi dispuse să le folosească. În această logică, un armistițiu ar deveni posibil nu printr-o concesie militară, ci prin creșterea costurilor economice pentru Kremlin. Liderul ucrainean a afirmat că, dacă Washingtonul și Beijingul ar lua astfel de măsuri sau ar amenința credibil cu ele, „asta ar însemna sfârșitul războiului”. Întrebat dacă absența acestei presiuni ar indica lipsă de voință politică, Zelenski a răspuns: „Exact asta înseamnă”. Contextul: summitul de la Shenzhen, fără Ucraina și Europa Declarațiile vin înaintea summitului de joi, 19 noiembrie, de la Shenzhen (China), unde Trump, Putin și Xi Jinping urmează să discute despre războiul Rusiei fără reprezentanți ucraineni sau europeni, potrivit informațiilor prezentate în articol. Alte mesaje transmise de Zelenski În același context, Zelenski a respins justificarea invocată de Kremlin pentru invadarea Ucrainei – ideea că Rusia ar fi intervenit pentru a proteja vorbitorii de limbă rusă. El a susținut că bombardamentele rusești continuă inclusiv în comunități preponderent rusofone, ceea ce ar contrazice această narațiune. Totodată, Zelenski a vorbit despre amenințările la adresa vieții sale, recunoscând că planurile de asasinat ale Rusiei rămân un risc, dar că frica nu poate dicta modul în care conduce Ucraina. Articolul redă și faptul că întrebările au venit pe fondul intensificării atacurilor ucrainene de la distanță pe teritoriul Rusiei, însă fragmentul disponibil este trunchiat și nu include detalii suplimentare. [...]

Statele Unite iau în calcul o garanție de securitate pentru Ucraina „de tip Articolul 5”, dar condiționată de interesul american , potrivit declarațiilor emisarului Jared Kushner , făcute la Berlin, relatează Agerpres . Mesajul indică o posibilă schimbare de calibru în discuțiile despre arhitectura de securitate post-război, fără a echivala însă cu aderarea Ucrainei la NATO. Ce înseamnă „protecție de tip NATO” și care este condiția-cheie Kushner a spus că acordarea unei garanții de securitate similare cu cea prevăzută în Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord (principiul apărării colective) este „o decizie cu adevărat importantă”. El a precizat că președintele Donald Trump este „deschis acestei idei”, dar numai în măsura în care „trebuie să servească intereselor Statelor Unite”. Declarațiile au fost făcute după participarea lui Kushner, alături de Steve Witkoff, la reuniunea de la Berlin a aliaților Kievului , în prezența liderilor Germaniei, Ucrainei, Franței și Regatului Unit. Unde se leagă discuția: un eventual acord de pace În contextul unui posibil acord de pace, Ucraina cere garanții de securitate suficient de solide pentru a descuraja un nou atac al Rusiei, după invazia începută în februarie 2022. Kushner a susținut că Rusia ar fi acceptat „conceptul” ca orice garanție de securitate pentru Ucraina să se bazeze pe Articolul 5, pe care l-a numit „piatra de temelie” a apărării colective a NATO. Semnal politic către Europa: „nu impunem nimic unilateral” Emisarul american a mai afirmat că Donald Trump i-a sunat pe liderii reuniți la Berlin și că vrea să ajungă la un acord cu Ucraina „cu Europa alături”. În același cadru, Kushner a insistat că Washingtonul urmărește un demers „coerent” și că nu încearcă să impună o soluție unilaterală. În plus, el a spus că pozițiile Statelor Unite și ale Europei privind Ucraina „converg din ce în ce mai mult”, fără a oferi detalii suplimentare despre pașii următori sau despre forma concretă a garanțiilor discutate. [...]