Știri
Știri din categoria Externe

Liderii UE îl vor presa pe Viktor Orban să deblocheze împrumutul pentru Ucraina, potrivit Mediafax, care citează Reuters. Împrumutul a fost aprobat de liderii Uniunii Europene în decembrie, însă premierul Ungariei a blocat punerea lui în aplicare în februarie, invocând o dispută legată de o conductă avariată în război.
Miza imediată este finanțarea Kievului și coeziunea decizională a UE. Diplomați citați de Reuters spun că, la summitul de joi de la Bruxelles, ceilalți lideri ai blocului vor invoca un acord încheiat în această săptămână de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru repararea conductei, cu sprijin tehnic și finanțare din partea UE, și îi vor cere lui Orban să renunțe la opoziție.
Disputa pornește de la conducta Drujba, care transporta petrol rusesc prin Ucraina către Ungaria și Slovacia și care ar fi fost avariată în ianuarie, în urma unui atac rusesc, potrivit oficialilor. Ucraina susține că reparațiile vor dura, în timp ce Ungaria afirmă că infrastructura este deja gata de funcționare. Orban a condiționat sprijinul pentru împrumut de reluarea livrărilor, afirmând pe X: „Nu se livrează petrol? Nu se dau bani. E atât de simplu”.
Potrivit Reuters, poziția lui Orban a provocat iritare în rândul altor lideri europeni, pe fondul estimărilor că Ucraina ar putea rămâne fără bani în câteva săptămâni dacă nu primește finanțare nouă, iar blocajul pune sub semnul întrebării credibilitatea Consiliului European. Președintele cipriot Nikos Christodoulides a declarat miercuri că decizia politică luată în decembrie trebuie aplicată, avertizând asupra riscului ca o hotărâre agreată de cei 27 să nu fie pusă în practică. În plus, oficiali UE sunt nemulțumiți și pentru că Ungaria a obținut o derogare de la plata costurilor împrumutului, alături de Cehia și Slovacia, însă Orban nu a dat până acum semne că ar ceda.
Recomandate

Sean Penn a ajuns în apropierea liniei frontului din Donețk , potrivit Agerpres , care citează AFP și imagini publicate de Brigada 157 Mecanizată a Forțelor Armate ale Ucrainei. Actorul american, aflat în vizită în Ucraina, s-a întâlnit cu soldați ucraineni și cu un fost oficial prezidențial, reiese din fotografiile distribuite pe canalul de Telegram al brigăzii. Militarii au transmis că Penn și-a exprimat „sprijinul sincer” și „recunoștința” față de cei cu care a discutat. Într-una dintre imagini, Sean Penn apare în fața unei intrări în orașul Sloviansk, localitate situată la aproximativ 20 de kilometri de linia frontului. Prezența sa în estul Ucrainei, într-o zonă apropiată de confruntări, se înscrie în seria de gesturi publice prin care actorul și-a arătat susținerea pentru Kiev după declanșarea invaziei ruse. O altă fotografie îl arată alături de Andriy Yermak, descris în material drept un fost consilier influent al președinției ucrainene, care a demisionat în noiembrie, pe fondul unui scandal de corupție. Brigada 157 a publicat și un videoclip înregistrat înainte de sosirea actorului în Ucraina, în care acesta citește un mesaj la solicitarea prietenului său, Andriy Yermak. În mesaj, Penn aduce un omagiu mai multor soldați ai brigăzii și afirmă că sprijinirea Ucrainei este o „datorie sacră” a Washingtonului, adăugând că, în opinia sa, „majoritatea oamenilor” din Statele Unite sunt de partea Ucrainei. Sean Penn, în vârstă de 65 de ani, este un susținător declarat al Kievului. Agerpres amintește că, în 2022, actorul i-a înmânat președintelui Volodimir Zelenski unul dintre cele două premii Oscar pe care le câștigase până atunci, iar duminică a obținut un al treilea Oscar, pentru rol secundar, pentru interpretarea unui ofițer în filmul „One Battle After Another”, însă a lipsit de la ceremonia de la Los Angeles pentru a se putea întoarce în Ucraina. [...]

Volodimir Zelenski a ajuns la Madrid pentru discuții și acorduri de apărare , potrivit Mediafax . Pe agenda președintelui ucrainean figurează și o vizită la compania Sener Aerospace & Defence, unde, conform purtătorului de cuvânt al administrației prezidențiale, Serhii Nykyforov, urmează să fie semnate acorduri de apărare ucraineno-spaniole în prezența lui Zelenski. „Președintele Zelenski inspectează mostre de echipamente și producția la Sener Aerospace & Defence. Acordurile de apărare ucraineno-spaniole vor fi semnate în prezența sa”, a precizat Serhii Nykyforov, scrie Ukrinform. Programul vizitei include întâlniri cu prim-ministrul Pedro Sánchez, cu președinta Congresului Deputaților, Francina Armengol, cu președintele Senatului, Pedro Rollán, precum și cu regele Felipe al VI-lea. Deplasarea are loc la scurt timp după vizita lui Zelenski în Regatul Unit, marți, unde a încheiat un acord de apărare cu premierul britanic Keir Starmer, axat pe dezvoltarea capacităților de apărare, în special în domeniul combaterii dronelor. În același timp, vizita la Madrid are loc pe fondul tensiunilor politice dintre guvernul spaniol și administrația de la Washington. Luni, Sánchez l-a acuzat pe președintele SUA, Donald Trump, că slăbește ordinea internațională prin războiul împotriva Iranului, într-un interviu din podcastul „The Rest Is Politics”, potrivit Bloomberg . Premierul spaniol este prezentat drept unul dintre cei mai vocali critici ai lui Trump în Uniunea Europeană, inclusiv după ce a blocat utilizarea a două baze militare americane în conflictul cu Iranul și pe fondul refuzului de a se angaja la alocarea a 5% din PIB pentru apărare. [...]

Germania respinge implicarea militară în securizarea Strâmtorii Hormuz , într-un moment în care administrația americană încearcă să convingă aliații să contribuie la redeschiderea uneia dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Potrivit Biziday , ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a respins categoric solicitarea lansată de președintele SUA, Donald Trump, afirmând că Berlinul nu va trimite fregate în zonă și că „acesta nu este războiul nostru”. Oficialul german a criticat direct ideea ca statele europene să intervină militar într-o criză declanșată de alți actori. „Ce așteaptă Donald Trump de la o mână, două de fregate europene acolo, în Strâmtoarea Hormuz? Să facă ceea ce puternica marină a SUA nu poate face?”, a declarat Pistorius la Berlin. Guvernul german a subliniat, prin purtătorul său de cuvânt, că nici Statele Unite și nici Israelul nu au consultat Europa înainte de declanșarea conflictului, iar Washingtonul a spus inițial că sprijinul european nu este necesar. Reacții prudente în Europa Mai multe state europene au reacționat cu reținere sau au respins direct ideea implicării militare: Italia – ministrul de Externe Antonio Tajani consideră improbabilă extinderea misiunilor navale ale UE până în Strâmtoarea Hormuz, deoarece acestea sunt concepute în principal pentru operațiuni defensive și antipiraterie. Grecia – a semnalat că nu intenționează să participe la operațiuni militare în zonă. Franța – a respins solicitarea americană, menținând o poziție defensivă, deși portavionul Charles de Gaulle se deplasează spre estul Mediteranei pentru protejarea intereselor europene. Marea Britanie – premierul Keir Starmer a exclus implicarea într-un conflict mai larg, dar analizează măsuri defensive, precum trimiterea de drone sau avioane pentru detectarea minelor maritime. În paralel, șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a insistat asupra unei soluții diplomatice pentru redeschiderea strâmtorii și a discutat cu secretarul general al ONU, António Guterres, despre posibilitatea unui mecanism internațional similar acordului care a permis exportul cerealelor din Ucraina prin Marea Neagră în 2022. Rezerve și în rândul aliaților din Asia-Pacific Reticența față de solicitarea Washingtonului nu se limitează la Europa. Japonia a transmis că nu are în plan trimiterea de nave militare în Orientul Mijlociu. Coreea de Sud analizează situația și se consultă cu aliații. Australia a respins explicit ideea participării navale în Strâmtoarea Hormuz. Miza globală a crizei Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă , iar blocada impusă de Iran a împins deja prețul petrolului la aproximativ 105 dolari pe baril , cu aproape 45% peste nivelul de la începutul conflictului. Donald Trump a avertizat că lipsa sprijinului pentru redeschiderea rutei maritime ar putea afecta relațiile din cadrul NATO și a sugerat că statele care depind de petrolul din Golf ar trebui să contribuie militar la securizarea transporturilor. În ciuda presiunilor americane, reacțiile aliaților indică deocamdată o preferință clară pentru măsuri defensive și soluții diplomatice , nu pentru o implicare directă într-o operațiune militară în Golful Persic. [...]

Apelul lui Donald Trump pentru trimiterea unor forțe militare internaționale care să securizeze Strâmtoarea Ormuz este primit cu reticență sau refuz de mai mulți aliați ai SUA , inclusiv din Europa și din regiunea Indo-Pacific. Informația este relatată de Biziday , care citează reacțiile oficiale ale mai multor guverne după solicitarea Washingtonului. Președintele american avertizase anterior că „viitorul NATO ar putea fi foarte rău” dacă aliații nu contribuie la redeschiderea acestei rute maritime strategice, blocată în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Reacții rezervate din partea Europei Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a declarat că securizarea Strâmtorii Ormuz nu intră în mod direct în atribuțiile NATO, subliniind că nu există state membre ale alianței în acea zonă . Totuși, statele Uniunii Europene urmează să discute ce măsuri pot lua pentru menținerea deschisă a rutei maritime, având în vedere importanța acesteia pentru aprovizionarea cu energie a Europei. Mai multe state europene s-au arătat reticente față de ideea unei intervenții navale directe: Marea Britanie analizează opțiuni defensive, precum trimiterea de avioane sau drone pentru detectarea minelor maritime, dar premierul Keir Starmer a respins implicarea militară navală directă. Franța a refuzat explicit solicitarea Washingtonului, afirmând că nu dorește escaladarea conflictului, deși portavionul Charles de Gaulle se deplasează spre estul Mediteranei pentru protejarea intereselor europene. Germania a exprimat scepticism cu privire la eficiența extinderii misiunii navale europene în Strâmtoarea Ormuz. Refuz și din partea unor aliați din Pacific Nici aliații SUA din regiunea Asia-Pacific nu s-au arătat dispuși să participe la operațiuni militare în zonă. Japonia a declarat că nu intenționează să trimită nave militare în Orientul Mijlociu în acest moment. Coreea de Sud monitorizează situația și consultă aliații înainte de a lua o decizie. Australia a respins explicit trimiterea de nave în strâmtoare. Importanța strategică a Strâmtorii Ormuz Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă , iar blocada instituită de Iran a dus deja la creșterea prețului petrolului la aproximativ 105 dolari pe baril , cu circa 45% peste nivelul de la începutul conflictului. Trump a sugerat că aproximativ șapte state ar trebui să participe la operațiunea de securizare , menționând în special țări care depind puternic de petrolul din Golf, precum Japonia, Coreea de Sud sau Marea Britanie. În același timp, liderul american a cerut și implicarea Chinei , avertizând că ar putea amâna o întâlnire planificată cu președintele Xi Jinping dacă Beijingul nu contribuie la redeschiderea rutei maritime. [...]

Aliații NATO discută redeschiderea strâmtorii Ormuz , după ce Iranul a blocat ruta în urma atacurilor americano-israeliene, potrivit HotNews.ro . Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că există un acord de principiu între aliați că strâmtoarea „trebuie redeschisă” și că se caută „cea mai bună modalitate” de a face acest lucru. Rutte, aflat în nordul Norvegiei pentru exercițiul Cold Response, a afirmat că aliații „colaborează și discută” pașii următori și că NATO lucrează pentru „a găsi o soluție”. Declarațiile vin pe fondul unei crize care depășește rapid zona militară și intră în miezul securității energetice, în condițiile în care, înainte de război, prin Ormuz tranzitau aproape 20% din petrolul brut mondial și din gazul natural lichefiat. Miza politică pentru Alianță este însă și mai sensibilă: președintele american Donald Trump a criticat în ultimele zile refuzul unor aliați-cheie ai Washingtonului din NATO, inclusiv Franța și Marea Britanie, de a sprijini SUA în demersul de redeschidere a strâmtorii, relatează News.ro citând CNN . Trump a cerut luni asistența marilor puteri pentru a garanta securitatea strâmtorii, iar marți a numit refuzul multor țări NATO „o greșeală cu adevărat stupidă”, susținând totodată că, în final, ajutorul lor nu este necesar. În paralel, escaladarea militară continuă: armata americană a lovit cu bombe anti-buncăr depozite iraniene de rachete din apropierea strâmtorii Ormuz. În plan economic, blocajul aproape total al rutei strategice a împins prețurile petrolului în sus în ultimele două săptămâni, amplificând presiunea asupra guvernelor occidentale și accentuând tensiunile dintre SUA și o parte dintre aliații NATO privind împărțirea riscurilor și a costurilor unei intervenții. [...]

Ministrul de Externe al Arabiei Saudite avertizează Iranul că răbdarea în Golf nu este „nelimitată” în contextul atacurilor recente , conform Al Jazeera . Prințul Faisal bin Farhan Al Saud a subliniat că toleranța față de atacurile Iranului asupra Arabiei Saudite și a altor state din Golf este limitată, cerând Teheranului să își regândească strategia. În cadrul unei conferințe de presă susținute joi dimineață, ministrul saudit a menționat că Arabia Saudită și alte state din Golf dispun de capacități semnificative pe care le pot utiliza dacă aleg să facă acest lucru. El a subliniat că Iranul și-a planificat cu atenție strategia de atac asupra vecinilor regionali, în ciuda negărilor din partea diplomaților iranieni. „Nivelul de precizie al unor atacuri – se vede atât în cazul vecinilor noștri, cât și al regatului – indică faptul că acestea au fost premeditate, planificate și bine organizate”, a declarat Prințul Faisal. „Răbdarea care este manifestată nu este nelimitată. Au [iranienii] o zi, două, o săptămână? Nu voi dezvălui asta”, a adăugat el. Avertismentul lui Faisal a urmat unei reuniuni a miniștrilor de externe din țările arabe și islamice, desfășurată în capitala saudită, pentru a discuta despre extinderea conflictului din regiune. Miercuri, atacurile iraniene au vizat situri energetice din Golf, inclusiv facilitățile de gaz Ras Laffan din Qatar și Habshan din Emiratele Arabe Unite. Reacții internaționale și escaladarea tensiunilor Ministerul Afacerilor Externe din Qatar a condamnat ferm atacul iranian asupra orașului industrial Ras Laffan, care este cea mai mare facilitate de producție de gaz natural lichefiat (LNG) din lume. Atacul a provocat daune semnificative, iar Iranul a avertizat anterior că facilitățile petroliere și de gaz din Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite vor fi ținte de represalii pentru un atac israelian asupra câmpului de gaz South Pars din Iran. Ministerul Apărării din Arabia Saudită a anunțat că apărarea aeriană a interceptat patru rachete balistice iraniene care vizau Riadul și alte două lansate spre regiunea estică a țării. De asemenea, apărarea aeriană din Emiratele Arabe Unite a gestionat 13 rachete balistice și 27 de drone, iar operațiunile la facilitățile de gaz Habshan au fost suspendate din cauza incidentelor cauzate de resturile căzute după interceptarea cu succes a unei rachete. Perspectivele relațiilor viitoare Prințul Faisal a subliniat, de asemenea, că, deși războiul se va încheia într-o zi, va dura mult mai mult timp pentru a restabili relațiile cu Iranul, deoarece încrederea a fost „complet distrusă” din cauza tacticii Teheranului de a-și ataca vecinii. El a remarcat că Iranul și-a construit această strategie de-a lungul unui deceniu și mai mult, folosind atacurile pentru a pune presiune asupra comunității internaționale. În concluzie, ministrul saudit a avertizat că, dacă Iranul nu oprește imediat atacurile, va fi aproape imposibil să se restabilească încrederea între cele două națiuni. [...]