Știri
Știri din categoria Externe
Scăderea cu aproape 40% a populației carcerale din Rusia în patru ani indică o presiune operațională a războiului asupra resurselor umane, după ce autoritățile au folosit recrutarea deținuților și munca acestora pentru a susține efortul militar, potrivit Euronews.
În ultimii cinci ani, numărul deținuților din Rusia a scăzut cu peste 180.000, iar o parte din această reducere este pusă pe seama trimiterii condamnaților să lupte în Ucraina. În cei patru ani de război, Moscova le-a oferit deținuților contracte cu armata și posibilitatea de a-și reduce pedepsele dacă supraviețuiesc.
Datele prezentate de Arkadi Gostev, șeful serviciului penitenciar rus, arată că la finalul lui 2021 existau 465.000 de deținuți, iar „acum sunt 282.000”, cifre citate de agenția de stat TASS. Din totalul actual, aproximativ 85.000 sunt în arest preventiv. Gostev a explicat că scăderea este determinată parțial de campania de recrutare a armatei, dar și de creșterea numărului de condamnări cu suspendare și alte forme de pedeapsă.
Materialul notează că întoarcerea deținuților de pe frontul din Ucraina a dus la creșterea criminalității și a tensiunilor sociale în Rusia, un efect secundar al folosirii acestui bazin de recrutare.
În paralel, sistemul penitenciar este folosit și ca resursă de producție pentru economia de război: Gostev a spus că mii de deținuți lucrează în unități de producție care sprijină armata. Tot el a afirmat că „pe parcursul anului” au fost mobilizați suplimentar 16.000 de deținuți pentru astfel de scopuri, în special pentru activități de producție.
În același timp, Vladimir Putin a declarat că războiul „se apropie de un sfârșit” și că ar fi dispus la dialog cu Volodimir Zelenski, cu condiția unui acord de pace convenit în prealabil și a unei întâlniri într-o țară terță, după o întrevedere la Kremlin cu premierul slovac Robert Fico.
„Cred că problema se apropie de sfârșit, dar este încă o problemă serioasă.”
Totuși, la Summitul B9 de la București, discuțiile au vizat agresiunea Rusiei și riscurile pentru flancul estic al NATO, iar atacurile rusești au continuat: chiar în timpul reuniunii, Rusia a lansat unul dintre cele mai ample atacuri asupra Ucrainei, cu peste 800 de drone raportate într-o singură zi.
Recomandate
Vizita „în curând” a lui Vladimir Putin în China poate accelera negocierile energetice ruso-chineze , într-un moment în care Moscova caută să-și majoreze exporturile de petrol și gaze către Beijing, potrivit Agerpres , care citează EFE. Kremlinul susține că pregătirile sunt aproape finalizate. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat, la conferința de presă zilnică, că vizita „va avea loc în curând”, iar partea rusă se află „în faza finală” a organizării. Miza: cooperarea pe petrol și gaze, cu exporturi mai mari spre China Putin a afirmat pe 9 mai că, în timpul vizitei, Rusia și China intenționează să facă „un pas important” în cooperarea din domeniul petrolului și al gazelor naturale, în condițiile în care Moscova urmărește să-și crească livrările către Beijing. „Voi fi foarte mulțumit dacă vom reuși să rezolvăm această problemă în timpul vizitei.” În pregătirea deplasării, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a fost la Beijing la jumătatea lunii aprilie, când a fost primit de președintele chinez Xi Jinping. Context geopolitic: sincronizare cu vizita lui Donald Trump și discuții pe dosare externe Anunțul vine în timp ce președintele SUA, Donald Trump, se află într-o vizită oficială în China. În același registru, Putin a spus că este „foarte important” ca relațiile dintre SUA și China să continue, pe care le-a descris drept „un factor de stabilitate”. În februarie, în ultima lor convorbire telefonică, Putin și Xi au discutat despre tensiunile legate de Iran și au pledat pentru dezvoltarea cooperării cu Venezuela și Cuba. Cei doi lideri s-au întâlnit de peste 40 de ori din 2013, ultima dată în septembrie 2025, la Beijing. [...]
Ungaria pune capăt stării de urgență și trece măsurile în legislație permanentă , o schimbare cu impact direct de reglementare după patru ani în care guvernul a funcționat pe baza unor decrete emise în contextul războiului din Ucraina, potrivit Agerpres . Premierul ungar Peter Magyar a anunțat pe Facebook că starea de urgență „legată de războiul din Ucraina”, instituită de fostul premier Viktor Orban , se încheie oficial joi. În același mesaj, Magyar a legat decizia de revenirea la un cadru instituțional obișnuit, după o perioadă îndelungată de guvernare prin decrete. „Odată cu aceasta, ne luăm, de asemenea, rămas bun de la șase ani de guvernare prin decret. Ne întoarcem la normalitate.” De la prelungiri succesive la reguli permanente Viktor Orban a declarat pentru prima dată starea de urgență la 24 mai 2022, invocând războiul dintre Rusia și Ucraina. Parlamentul a prelungit-o de mai multe ori, ultima dată până la 13 mai 2026. După victoria electorală a Partidului Tisza, pe 12 aprilie, Peter Magyar a cerut inițial o ultimă prelungire până la 31 mai, pentru a permite „ajustările legale necesare”. Totuși, Parlamentul a adoptat pe 9 mai o nouă lege care transformă decretele de urgență în legislație permanentă, intrată în vigoare odată cu expirarea stării de urgență. Ce se schimbă, concret În ultimii patru ani, în cadrul stării de urgență au fost emise peste 170 de decrete guvernamentale. Noua lege, intrată în vigoare pe 14 mai, „formalizează aceste măsuri”, ceea ce înseamnă că ele nu mai depind de un regim excepțional, ci sunt integrate în cadrul legislativ permanent. Pentru mediul economic și instituțional, miza este trecerea de la un mecanism de decizie rapid, prin decrete, la unul stabilizat juridic, în care regulile rămân aplicabile fără a mai fi justificate printr-o stare de urgență. [...]
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz ține traficul aproape de zero și împinge în sus prețurile la carburanți , pe fondul acuzațiilor reciproce dintre Teheran și Washington privind „blocada” acestei rute-cheie pentru comerțul global cu energie, potrivit Agerpres . Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a declarat că Strâmtoarea Ormuz „suferă acum în primul rând din cauza agresiunii americane și a blocadei” impuse de SUA. El a făcut afirmațiile pentru Press TV, în marja reuniunii miniștrilor de externe ai statelor BRICS de la New Delhi. „Strâmtoarea Ormuz suferă acum în primul rând din cauza agresiunii americane și a blocadei pe care au impus-o asupra ei.” De ce contează: Ormuz, un punct critic pentru energia globală Strâmtoarea Ormuz are un rol central în comerțul global din domeniul energiei, iar deteriorarea situației de securitate a afectat direct fluxurile comerciale. Potrivit informațiilor citate, amenințările, controalele și atacurile asupra navelor au adus traficul prin strâmtoare „aproape de zero”, ceea ce a fost asociat cu o creștere accelerată a prețurilor la carburanți. Ce spune Iranul despre accesul navelor comerciale Din perspectiva Teheranului, calea navigabilă ar rămâne deschisă pentru navele comerciale, cu condiția ca acestea să „coopereze” cu forțele navale iraniene. În același timp, Iranul susține că strâmtoarea nu este blocată, însă companiile de navigație ar trebui să se coordoneze cu puncte de contact iraniene înainte de a folosi un coridor în apropierea coastei iraniene, „în schimbul unor comisioane ridicate”. În material se arată că experți în drept internațional consideră că această practică încalcă dreptul de tranzit. Totodată, surse iraniene afirmă că strâmtoarea ar fi minată. Context: blocada navală a SUA și tentativa eșuată de redeschidere La jumătatea lunii aprilie, SUA au impus o blocadă navală navelor care se îndreaptă spre porturile iraniene, într-un efort de a reduce veniturile Iranului din petrol, conform aceleiași relatări. Săptămâna trecută, președintele american Donald Trump a încercat să redeschidă strâmtoarea prin misiunea militară „Operation Freedom”, însă a oprit-o după două zile, invocând eforturi diplomatice. Ce urmează: risc ridicat de reaprindere a conflictului Deși un armistițiu ar fi intrat în vigoare la începutul lui aprilie, tensiunile militare din Strâmtoarea Ormuz au rămas ridicate, iar atacurile și schimburile de focuri dintre forțele americane și iraniene au alimentat riscul de reizbucnire a conflictului, pe o rută cu impact direct asupra piețelor de energie și a costurilor de transport maritim. [...]
Atacul cu peste 800 de drone lansate de Rusia în plină zi ridică presiunea de securitate la granița estică a NATO , după ce loviturile au vizat inclusiv regiuni din vestul Ucrainei, aproape de frontierele Alianței, potrivit Libertatea . Conform informațiilor citate, cel puțin șase persoane au murit, iar țintele au inclus infrastructură critică. Atacul a avut loc miercuri și a vizat mai multe regiuni, între care Dnipro, Harkov, Odesa și Poltava, afectând infrastructura rezidențială, portuară și energetică. Libertatea citează The Guardian, care notează că ofensiva a venit la doar câteva ore după un alt atac major, soldat, de asemenea, cu victime. Într-o postare pe rețeaua X, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , aflat în aceeași zi la București, la Summitul B9 , a transmis că atacul era în desfășurare și că drone suplimentare continuau să intre în spațiul aerian ucrainean. „De la miezul nopții, au fost lansate deja cel puțin 800 de drone rusești, iar atacul este în curs, cu drone suplimentare care intră în spațiul aerian al țării noastre” Zelenski a indicat că regiunile vestice, apropiate de granițele NATO, au fost ținte prioritare, un element care amplifică miza de securitate pentru statele din flancul estic, inclusiv prin riscul de incidente în proximitatea frontierelor și prin presiunea pe infrastructura energetică și de transport din zonă. Efecte regionale: măsuri la frontieră și reacții politice Pe fondul reluării loviturilor reciproce dintre Kiev și Moscova după un scurt armistițiu, observatori ucraineni au raportat cel puțin opt salve de drone lansate de Rusia, inclusiv din Belarus, cu obiectivul de a lovi infrastructura critică. În plan regional, Slovacia a anunțat că își va închide punctele de frontieră cu Ucraina „din motive de securitate” până la noi dispoziții. Totodată, ministrul de externe al Ungariei, Anita Orbán, a condamnat atacurile asupra regiunilor din vestul Ucrainei cu populație de etnie maghiară. Context militar: presiune pe infrastructura energetică de ambele părți Pe linia frontului de 1.250 de kilometri, ofensiva Rusiei ar fi încetinit în ultimele luni, iar atacurile ucrainene cu drone și rachete cu rază lungă au început să afecteze instalații energetice și de producție din interiorul Rusiei, potrivit materialului. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a apreciat că Ucraina a reușit să „conteste inițiativa tactică” în mai multe zone, în pofida pierderilor ridicate raportate de partea rusă pentru câștiguri teritoriale limitate. Separat, Ministerul Apărării al Rusiei a susținut că a interceptat 286 de drone ucrainene deasupra teritoriului său, în Crimeea, Marea Azov și Marea Neagră. În paralel, Ucraina continuă să își dezvolte tehnologiile proprii pentru a contracara astfel de atacuri, pe fondul intensificării războiului dronelor. [...]
Iranul a început să permită unor nave chineze să traverseze Strâmtoarea Ormuz , o relaxare punctuală a restricțiilor care poate influența fluxurile de export de energie din regiune, în condițiile în care ruta este esențială pentru transporturile globale de petrol și gaze, potrivit Agerpres . Decizia vine „în urma unei înțelegeri privind protocoalele iraniene de gestionare” a rutei maritime, conform agenției iraniene semioficiale Fars, preluată de Reuters. Fars își bazează informația pe o „sursă bine informată”, care susține că Teheranul a acceptat tranzitul unor nave chineze în cadrul parteneriatului bilateral, la cererile ambasadorului Chinei în Iran și ale ministrului chinez de externe Wang Yi . Context: restricții după atacuri și blocadă asupra porturilor iraniene Iranul a restricționat sever traficul prin strâmtoare după ce a fost atacat de SUA și Israel începând din 28 februarie, mai arată materialul. Ulterior, Statele Unite au creat o blocadă a porturilor iraniene la câteva zile după ce un armistițiu convenit cu Iranul în aprilie a prelungit criza pe ruta maritimă. Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o arteră pe care, înainte de război, trecea „o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale”, ceea ce face ca orice schimbare de regim al tranzitului să fie urmărită de piețele energetice și de industria de shipping (transport maritim). Ce se vede în teren și ce rămâne neclar Reuters notează că nu este clar în ce măsură decizia recentă a Iranului schimbă situația „de pe teren”. Teheranul indicase deja după începerea războiului că navele neutre – în special cele legate de China – pot traversa strâmtoarea dacă își coordonează deplasările cu forțele armate iraniene. Un exemplu invocat este trecerea, miercuri, a unui super-petrolier chinez care transporta două milioane de barili de petrol iranian, potrivit datelor de monitorizare a navigației. Nava fusese blocată timp de două luni în Golful Persic din cauza conflictului armat. De ce contează pentru economie Pentru companii și investitori, semnalul principal este că Iranul pare să aplice un regim diferențiat de acces în Strâmtoarea Ormuz, favorizând cel puțin parțial nave asociate Chinei. Într-o zonă în care riscul geopolitic se traduce rapid în costuri (asigurări, rute ocolitoare, întârzieri), orice „fereastră” de tranzit pentru exporturi poate avea efecte asupra livrărilor și, implicit, asupra prețurilor și disponibilității pe piața energiei. [...]
Marco Rubio estimează că Rusia pierde lunar 15.000–20.000 de soldați uciși , un nivel al costurilor umane care, în lectura Washingtonului, apasă atât pe capacitatea militară a Moscovei, cât și pe perspectiva reluării negocierilor, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Fox News pe 14 mai, în timpul unei călătorii în China alături de Donald Trump, în care secretarul de stat american a descris războiul drept o sursă de pierderi „enorme” atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina, inclusiv din perspectivă economică, fără a detalia însă cifre sau estimări privind pagubele materiale. Costul uman, în centrul evaluării SUA Rubio a susținut că raportul pierderilor lunare ar fi net defavorabil Rusiei, afirmând că „rușii pierd de cinci ori mai mulți soldați pe lună decât ucrainenii”, în condițiile în care Ucraina „este o țară mai mică și are o armată mai mică”. Tot el a precizat o estimare explicită pentru pierderile rusești: „Rușii pierd între 15 și 20.000 de soldați pe lună – uciși. Nu răniți, ci, exact, uciși.” Implicația politică: negocieri încetinite, dar așteptate să revină În același context, Rubio a spus că „impulsul negocierilor a încetinit” în ultimele luni, invocând o creștere a încrederii ucrainenilor în pozițiile lor pe câmpul de luptă și un „oarecare optimism” al rușilor, pe fondul creșterii prețurilor petrolului. Rubio a adăugat că SUA speră ca atât Moscova, cât și Kievul să revină la masa negocierilor, menționând posibilitatea ca acest lucru să se întâmple „fie datorită declarației lui Vladimir Putin, fie din alte motive”. Context: evaluarea capacității militare a Ucrainei În interviu, Rubio a afirmat și că Forțele Armate ale Ucrainei au devenit „cele mai puternice și mai formidabile” din Europa, atribuind această evoluție atât ajutorului primit, cât și experienței acumulate în luptă. În material este menționat și că Ucraina își împărtășește experiența privind utilizarea dronelor, inclusiv în cadrul exercițiilor militare Aurora 26 din Suedia, unde operatori ucraineni ar fi demonstrat impactul dronelor FPV (drone controlate în timp real prin cameră, „first-person view”) asupra unităților terestre. [...]
