Știri
Știri din categoria Externe
Scăderea cu aproape 40% a populației carcerale din Rusia în patru ani indică o presiune operațională a războiului asupra resurselor umane, după ce autoritățile au folosit recrutarea deținuților și munca acestora pentru a susține efortul militar, potrivit Euronews.
În ultimii cinci ani, numărul deținuților din Rusia a scăzut cu peste 180.000, iar o parte din această reducere este pusă pe seama trimiterii condamnaților să lupte în Ucraina. În cei patru ani de război, Moscova le-a oferit deținuților contracte cu armata și posibilitatea de a-și reduce pedepsele dacă supraviețuiesc.
Datele prezentate de Arkadi Gostev, șeful serviciului penitenciar rus, arată că la finalul lui 2021 existau 465.000 de deținuți, iar „acum sunt 282.000”, cifre citate de agenția de stat TASS. Din totalul actual, aproximativ 85.000 sunt în arest preventiv. Gostev a explicat că scăderea este determinată parțial de campania de recrutare a armatei, dar și de creșterea numărului de condamnări cu suspendare și alte forme de pedeapsă.
Materialul notează că întoarcerea deținuților de pe frontul din Ucraina a dus la creșterea criminalității și a tensiunilor sociale în Rusia, un efect secundar al folosirii acestui bazin de recrutare.
În paralel, sistemul penitenciar este folosit și ca resursă de producție pentru economia de război: Gostev a spus că mii de deținuți lucrează în unități de producție care sprijină armata. Tot el a afirmat că „pe parcursul anului” au fost mobilizați suplimentar 16.000 de deținuți pentru astfel de scopuri, în special pentru activități de producție.
În același timp, Vladimir Putin a declarat că războiul „se apropie de un sfârșit” și că ar fi dispus la dialog cu Volodimir Zelenski, cu condiția unui acord de pace convenit în prealabil și a unei întâlniri într-o țară terță, după o întrevedere la Kremlin cu premierul slovac Robert Fico.
„Cred că problema se apropie de sfârșit, dar este încă o problemă serioasă.”
Totuși, la Summitul B9 de la București, discuțiile au vizat agresiunea Rusiei și riscurile pentru flancul estic al NATO, iar atacurile rusești au continuat: chiar în timpul reuniunii, Rusia a lansat unul dintre cele mai ample atacuri asupra Ucrainei, cu peste 800 de drone raportate într-o singură zi.
Recomandate
Europa a ales o formulă de negociere în echipă, nu un lider unic, pentru a-și proteja interesele de securitate în discuțiile de pace privind Ucraina , pe fondul diferențelor dintre state și al limitărilor instituționale ale UE, potrivit Antena 3 . La reuniunea de vineri de la Dublin, liderii europeni au decis ca Europa să fie reprezentată la negocierile de pace de „ grupul E5 ” — Germania, Franța, Polonia, Italia și Regatul Unit — împreună cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Consiliului European. Decizia vine după săptămâni de discuții în care s-a căutat un negociator suficient de influent încât să poată discuta „de la egal la egal” cu Vladimir Putin și Donald Trump, dar concluzia a fost că o astfel de persoană nu poate acoperi singură toate interesele europene. De ce contează: miza nu e doar Ucraina, ci arhitectura de securitate a Europei Dincolo de formula de reprezentare, problema centrală pentru europeni este poziția comună pe care o vor avea în discuțiile cu Moscova. Premierul suedez Ulf Kristersson a rezumat această logică înaintea reuniunii: „Ceea ce spunem efectiv este mai important decât cine se află în sală”. Textul indică faptul că Rusia urmărește nu doar un acord privind Ucraina, ci și schimbarea regulilor de securitate din Europa. Vladimir Medinski, principalul negociator rus, a spus că acest subiect a fost în centrul discuțiilor de la Abu Dhabi, argumentând că sistemul de securitate construit după conferințele de la Ialta și Potsdam „nu mai funcționează corespunzător”. De ce nu există un „supernegociator”: Europa nu poate vorbi cu o singură voce Diplomați și oficiali implicați în discuții au ajuns la concluzia că niciun politician nu poate reprezenta singur toate interesele Europei, inclusiv pentru că deciziile relevante sunt împărțite între state, UE și NATO. Un diplomat european citat de Antena 3 explică explicit limita de fond: „Motivul pentru care Europa nu a găsit o persoană care să o reprezinte în întregime este că Europa nu este un superstat”. În practică, articolul punctează câteva blocaje: Comisia Europeană nu poate negocia singură viitorul sistemului de securitate al continentului; astfel de decizii țin de state și de membrii NATO. NATO sau guvernele de la Paris și Berlin nu pot decide singure asupra sancțiunilor UE împotriva Rusiei sau asupra aderării Ucrainei la UE, care implică instituțiile și procedurile Uniunii. Este greu de imaginat că Germania, Franța și Regatul Unit (E3) ar accepta ca o singură instituție/organizație să negocieze „toate aceste chestiuni” în numele lor. Diplomatul mai ridică și problema angajamentelor concrete: cine poate promite trupe pe teren sau finanțări de ordinul miliardelor „în numele restului Europei”. În ce stadiu sunt discuțiile: deocamdată, nivel tehnic Un alt argument pentru formula de echipă este că negocierile nu au ajuns încă la nivelul liderilor politici. Discuțiile de la Abu Dhabi au fost descrise ca tehnice, între oficiali de rang înalt, fără participarea lui Putin, Zelenski sau Trump. Rusia a trimis un consilier de la Kremlin, iar Ucraina a fost reprezentată de șeful serviciului de informații. Potrivit articolului, dacă apar progrese, liderii politici ar putea intra ulterior în discuții și ar urma să semneze eventualele acorduri. În acel moment, participarea mai multor președinți sau premieri europeni ar fi posibilă, inclusiv ca semnatari sau garanți. Divergențe în UE: când se discută cererile Rusiei despre securitatea europeană O dispută majoră rămâne ordinea negocierilor: când ar trebui acceptată o discuție despre schimbarea sistemului de securitate european, așa cum cere Moscova. Miza ar putea include, conform textului, subiecte precum poziționarea trupelor NATO, prezența militară aliată în anumite state și mecanismele de dialog Rusia–Occident. În interiorul UE există abordări diferite: Kaja Kallas, șefa diplomației europene, susține că viitorul sistemului de securitate al Europei nu trebuie discutat înainte de un acord de pace pentru Ucraina. La Abu Dhabi, oficiali europeni au transmis că ar putea accepta desfășurarea în paralel a celor două procese: negocieri pentru pace și discuții despre securitatea europeană. Ce urmează: participarea Europei rămâne incertă Chiar dacă europenii au stabilit o formulă de reprezentare, rămâne neclar dacă Rusia va accepta participarea lor. Articolul notează că reprezentanții americani au afirmat joi seară că Putin și-ar fi dat acordul pentru implicarea europenilor, dar vineri Kremlinul a pus sub semnul întrebării această informație. În acest context, Jared Kushner, unul dintre reprezentanții americani implicați în negocieri, a sintetizat dificultatea de a obține o voce unică europeană: „Dacă Europa ar reuși să identifice o singură persoană care să vorbească în numele ei, aceasta ar fi o realizare mai mare decât să-i convingem pe ruși să accepte participarea europenilor la negocieri”. Decizia de la Dublin mută accentul de la „cine negociază” la „ce mandat comun are Europa”, însă articolul subliniază că tocmai această poziție comună — mai ales pe cererile Rusiei privind securitatea europeană — rămâne punctul vulnerabil. [...]
Ucraina și Rusia au convenit un schimb de până la 1.300 de prizonieri de război de fiecare parte , iar Europa ar urma să intre direct la masa negocierilor în runda următoare, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski din 13 noiembrie. Acordul pentru schimbul de prizonieri – estimat între 1.200 și 1.300 de persoane din fiecare tabără – vine după discuții mediate de SUA, desfășurate la Abu Dhabi și, ulterior, la Moscova. Zelenski a spus că negociatorii încă definitivează cifra exactă, dar „semnalul principal” ar fi realizarea celui mai mare schimb de prizonieri din întregul război. Schimbul de prizonieri: miza operațională și dimensiunea fără precedent Zelenski a precizat că Ucraina a susținut la Abu Dhabi o propunere mai ambițioasă, de tip „toți pentru toți”, însă consultările ulterioare de la Moscova – între Vladimir Putin și emisarii speciali ai SUA Steve Witkoff și Jared Kushner – au dus la un angajament pentru un schimb de peste 1.000 de persoane de fiecare parte. Dacă se concretizează, operațiunea ar depăși semnificativ schimburile recente, inclusiv cel din 23 octombrie, când Ucraina a repatriat 270 de militari și civili, mulți dintre ei ținuți în captivitate din 2022, după asediul Mariupolului. Europa, din „camera alăturată” la masa negocierilor Un element cu impact direct asupra arhitecturii negocierilor este acceptarea participării europene „la aceeași masă” în runda următoare. Zelenski a afirmat că insistența Kievului pentru includerea deplină a Europei a fost acceptată de Washington și apoi agreată de Moscova în discuțiile de la Kremlin. În viziunea prezentată, Europa ar urma să fie reprezentată de o delegație de trei până la cinci oficiali, iar Zelenski le-a cerut aliaților europeni să definitiveze componența până la finalul lunii noiembrie, menționând că Ucraina ar avea ultimul cuvânt asupra configurației. Printre variantele discutate la Abu Dhabi, potrivit lui Zelenski, s-ar fi aflat: lideri de vârf din UE și NATO; sau consilieri de securitate națională din grupul E4 (Marea Britanie, Franța, Germania, Italia), cu posibile participări din Finlanda, Norvegia și Polonia. Ordinea negocierilor: avertismentul Kievului către SUA Zelenski a avertizat și asupra unor demersuri americane de a atrage Rusia în discuții prin prioritizarea unei noi arhitecturi globale și europene de securitate „post-război” înainte de oprirea ostilităților. În opinia sa, o astfel de abordare ar fi „periculoasă”, deoarece Moscova ar urmări rescrierea regulilor de securitate europene în avantaj propriu. Președintele ucrainean a insistat asupra unei succesiuni „stricte” a pașilor: încetarea focului, oprirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și obținerea unor garanții de securitate obligatorii pentru Kiev, abia apoi discuții mai largi despre cadre continentale. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că revizuirea arhitecturii de securitate europene cerută de Kremlin poate alimenta noi războaie , insistând că singurele garanții credibile pentru continent rămân UE și NATO, potrivit Agerpres . Declarațiile președintelui ucrainean au fost făcute vineri, într-o discuție cu jurnaliștii, dar au fost publicate abia sâmbătă, după ridicarea embargoului, notează agenția, care citează AFP. „Este periculos, deoarece, în opinia mea, tocmai astfel de lucruri duc la războaie sau la escaladări.” Miza: cine stabilește „regulile” de securitate în Europa Zelenski a susținut că încercarea Moscovei de a modifica arhitectura de securitate a continentului este „periculoasă” și ar putea duce la noi conflicte. În acest context, liderul ucrainean a prezentat integrarea în structurile occidentale drept singura opțiune viabilă pentru stabilitate. „Singura securitate reală pentru Europa este reprezentată de UE și NATO.” „Asta e tot. Nu există o altă securitate pentru Europa.” În materialul Agerpres nu sunt detaliate care sunt „noile cerințe” ale lui Vladimir Putin la care se referă Zelenski, dincolo de ideea generală a schimbării arhitecturii de securitate europene. [...]
Refuzul lui Putin de a accepta un armistițiu energetic menține riscul de noi lovituri asupra infrastructurii și prelungește incertitudinea pentru securitatea energetică a Ucrainei, în timp ce Kievul reclamă și un impact operațional direct al restricțiilor impuse conexiunilor Starshield în teritoriile ocupate. Informațiile sunt prezentate de Kyiv Post , pe baza declarațiilor președintelui Volodîmîr Zelenski către jurnaliști, vineri, 13 noiembrie. Zelenski a spus că, în consultările mediate de SUA la Abu Dhabi (detalii în materialul separat al publicației despre consultările mediate de SUA în Abu Dhabi ), delegația rusă ar fi susținut că nu are mandat pentru a agrea un armistițiu și a trimis decizia „direct” la Kremlin. Ulterior, după discuții la Moscova între Putin și emisarii speciali americani Steve Witkoff și Jared Kushner (menționate de publicație într-un material separat, întâlnirea dintre Putin și emisarii americani ), Kievul ar fi primit confirmarea că Moscova a respins armistițiul energetic. Într-o declarație redată de publicație, Zelenski a afirmat că armistițiul „nu este susținut personal de Putin”, sugerând că propunerea nu are, în acest moment, o bază politică la vârful conducerii ruse pentru a fi pusă în practică. „Operațiunea umanitară” din Kostiantînivka , văzută la Kiev ca pretext militar Zelenski a respins și ideea lui Putin privind o „operațiune umanitară” în orașul disputat Kostiantînivka (regiunea Donețk), pe care a descris-o drept o manevră menită să faciliteze capturarea localității și deschiderea unui culoar ofensiv spre Kramatorsk și Sloviansk. Potrivit lui Zelenski, Rusia ar încerca să repete tactici folosite într-un armistițiu localizat anterior în zona Oleshky, unde, susține el, trupele ruse ar fi rotit efective și ar fi adus echipamente grele sub acoperire „umanitară” (publicația trimite la un exemplu de operațiuni similare în satele de lângă Oleshky ). Limitările Starshield în teritoriile ocupate: efect direct asupra apărării antiaeriene Separat, Zelenski a avertizat că o limită de viteză de 161 km/h impusă conexiunilor militare prin satelit Starshield în teritoriile ucrainene ocupate are implicații politice și degradează operațiunile de apărare antiaeriană de pe linia frontului. El a susținut că diferențierea regulilor de conectivitate între teritoriul controlat de guvern și zonele ocupate „sună politic” și ar submina implicit granițele suverane ale Ucrainei. În plan operațional, Zelenski a spus că platforme ucrainene de interceptare – inclusiv drone care se bazează pe Starshield – nu mai pot angaja la timp drone rusești Shahed cu propulsie cu reacție, înainte ca acestea să ajungă la orașe ucrainene. Președintele ucrainean a mai afirmat că restricțiile ar fi persistat timp de cinci zile, deși SpaceX ar fi transmis Ministerului Apărării din Ucraina că nu a implementat schimbări. În același context, Zelenski a indicat o contradicție cu asigurări anterioare ale secretarului de stat american Marco Rubio, potrivit cărora Starshield ar funcționa în principal sub autoritatea guvernului SUA, nu a SpaceX. Presiune politică la Washington: cereri de explicații către SpaceX Pe fondul acestor acuzații, materialul notează o intensificare a controlului politic în SUA. Senatorii democrați Jeanne Shaheen și Chris Coons au trimis o scrisoare către Elon Musk, cerând păstrarea comunicărilor interne, a jurnalelor de rețea, a modificărilor software și a corespondenței cu Casa Albă, Pentagonul și oficiali ruși, începând cu 1 septembrie, cu termen de conformare 30 noiembrie. În plus, congresmenii Gregory Meeks (lider democrat în Comisia pentru Afaceri Externe) și Adam Smith (lider democrat în Comisia pentru Servicii Armate) au criticat noile limitări, susținând că restricții anterioare ar fi contribuit la victime civile în Ucraina și ar fi întărit poziția de negociere a lui Putin, potrivit relatării. În ansamblu, tabloul descris de Zelenski combină două presiuni asupra Ucrainei: lipsa unui acord pentru protejarea infrastructurii energetice și constrângeri tehnice asupra conectivității militare în zonele ocupate, cu efecte imediate asupra apărării aeriene. [...]
Întâlnirea Trump–Xi–Putin de la APEC riscă să rămână fără rezultate concrete pe dosarele cu miză economică , în condițiile în care Casa Albă spune din start că nu se așteaptă la un acord pe un nou tratat nuclear, iar războiul din Iran continuă să țină Strâmtoarea Hormuz închisă și prețurile energiei volatile, potrivit Al Jazeera . Întâlnirea trilaterală – prima de acest tip – va avea loc la Shenzhen, în marja summitului APEC din 18-19 noiembrie, după confirmarea Casei Albe. Discuțiile sunt anunțate ca fiind centrate pe „proliferarea nucleară”, însă vin pe fondul unor crize care apasă direct pe piețe și lanțuri de aprovizionare: războiul Rusiei în Ucraina, războiul SUA–Israel cu Iranul și tensiunile comerciale SUA–China. Dosarele care pot influența energia și comerțul Pe agenda probabilă apar trei teme cu impact economic indirect, dar relevant: Un nou cadru pentru controlul armelor nucleare după expirarea, în februarie, a tratatului New START (semnat în 2010), care limita arsenalele strategice ale SUA și Rusiei. Trump a respins anterior prelungirea și a cerut un acord „nou, îmbunătățit și modernizat” care să includă și China, însă Beijingul este descris ca reticent să intre într-un aranjament pe care nu l-a negociat. Un oficial de rang înalt din administrația Trump a declarat pentru Reuters că subiectul va deschide discuția, dar că „nu ne așteptăm să obținem vreun fel de acord”. Războiul cu Iranul , lansat de SUA și Israel pe 28 februarie, care a intrat într-un blocaj: loviturile la scară largă s-au oprit „deocamdată”, dar Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă după mai mult de 100 de zile, iar prețurile petrolului și gazelor sunt încă volatile, pe fondul atacurilor iraniene și al minelor marine. Înainte de război, o treime din aprovizionarea Chinei cu țiței tranzita strâmtoarea, iar conflictul afectează și cererea pentru exporturile chineze, potrivit articolului. Rivalitatea comercială SUA–China , inclusiv competiția pentru microcipuri folosite în inteligența artificială. Materialul notează că Trump a impus anul trecut o majorare de taxe de 145% pentru China, iar Beijingul a răspuns cu tarife de 125% la importurile din SUA. Ulterior, cele două părți au redus tarifele și au încheiat „mai multe înțelegeri”, dar un scandal recent la Nvidia a reaprins tensiunile, după ce SUA ar fi acuzat China de spionaj asupra directorului general Jensen Huang, acuzație negată de Beijing. Ucraina, probabil în afara discuției Deși contextul geopolitic este dominat de războiul din Ucraina, articolul susține că este „foarte puțin probabil” ca subiectul să fie abordat la trilaterală. Un oficial al administrației Trump a spus că președintele SUA nu va ridica tema, în timp ce China a calificat războiul drept o problemă europeană. Washingtonul ar urmări negocieri de pace pe un canal separat, cu emisari americani care au vizitat în această săptămână atât Ucraina, cât și Rusia. Ce urmărește fiecare lider Al Jazeera descrie obiective diferite, cu accent pe poziționare și imagine, mai degrabă decât pe acorduri rapide: Rusia ar vedea întâlnirea ca pe o oportunitate de imagine și de proiectare a puterii, în timp ce conflictul din Ucraina este „ocolit”. Analistul Alexander Bratersky spune că Putin ar putea folosi formatul pentru a se prezenta intern drept „primul între egali”. China ar urmări o detensionare a războiului cu Iranul, care îi afectează energia, și ar încerca să evite presiunea de a intra într-un tratat nuclear trilateral. Ministerul chinez de Externe a afirmat luna trecută că nu este „nici corect, nici rezonabil, nici realist” să i se ceară Chinei să participe acum la astfel de negocieri. SUA ar avea ca prioritate includerea Chinei și Rusiei într-un nou acord privind reducerea armelor nucleare. Olivia Wales, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, a spus că Trump consideră proliferarea „foarte periculoasă”. În același timp, articolul sugerează că Trump ar putea folosi întâlnirea pentru a proiecta influență diplomatică, în condițiile în care Iranul nu acceptă cererile SUA pentru încheierea războiului. Mai mult „performanță” decât decizii Unul dintre experții citați, profesorul Simon Mabon (Universitatea Lancaster), anticipează „fotografii” și retorică, dar puține rezultate care să închidă conflictele majore. În plus, înfrângerea severă a republicanilor la alegerile de la mijloc de mandat, menționată în articol, ar putea reduce marja de manevră a lui Trump, pe fondul unui Congres condus de democrați, probabil mai favorabil Ucrainei. În Rusia, oficiali au ridicat miza simbolică: Pyotr Tolstoy a vorbit despre posibilitatea unui „nou Ialta”, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a numit întâlnirea „extrem de semnificativă”, avertizând totuși că eventualele înțelegeri nu pot fi impuse altor state. Pentru piețe, semnalul imediat rămâne că dosarele cu impact direct – energia prin Hormuz și comerțul SUA–China – vor fi discutate, dar fără garanția unor rezultate rapide. [...]
Emmanuel Macron avertizează că reducerea ajutorului pentru Ucraina riscă să slăbească pe termen lung securitatea Europei , într-un moment în care tema finanțării Kievului intră direct în campania prezidențială din Franța, potrivit Digi24 . Mesajul vine după ce Marine Le Pen , candidată a extremei drepte și favorită în cursa pentru Élysée, a spus că ar intenționa să oprească finanțarea Ucrainei dacă va câștiga alegerile. Macron susține că limitarea resurselor pentru Kiev ar putea împinge Ucraina să accepte o „pace nedreaptă” și ar crea o vulnerabilitate de durată pentru întregul continent. Într-un mesaj publicat pe platforma X, președintele francez a transmis că o astfel de abordare ar deschide calea unui nou conflict. „Aceasta este o rețetă pentru următorul război. Aceasta nu poate fi poziția Franței.” Ajutorul pentru Ucraina, tratat ca investiție de securitate Președintele Franței leagă explicit sprijinul pentru Ucraina de protecția directă a Franței și a europenilor. El avertizează că, dacă Rusia își impune voința asupra unei țări europene „prin forță”, efectul ar fi slăbirea întregii Europe. „A ajuta Ucraina să se apere înseamnă a proteja Franța și poporul francez.” În același context, Digi24 notează că Marine Le Pen ar urma să oprească ajutorul financiar după o perioadă de grație de șase luni, dacă va fi aleasă. Miza politică internă: finanțarea Kievului devine linie de falie electorală Poziția lui Le Pen a fost criticată de reprezentanți ai guvernului și de candidați din mai multe zone politice, de la social-democrați până la dreapta. În paralel, Jean-Luc Mélenchon (La France Insoumise), cel mai bine plasat în sondaje pentru a o înfrunta pe Le Pen în turul al doilea din mai, este acuzat de adversari că ar avea o poziție favorabilă Rusiei, potrivit aceleiași surse. Macron: Putin „nu dorește să negocieze” Macron afirmă că discuțiile recente cu emisari americani ar fi indicat lipsa de interes a liderului de la Kremlin pentru o soluție negociată. În evaluarea sa, Rusia ar miza pe intensificarea atacurilor asupra civililor și pe provocarea unei crize energetice în Ucraina, pentru a forța capitularea. „Este clar că el pariază pe forțarea Ucrainei să capituleze prin intensificarea atacurilor împotriva civililor și prin încercarea de a arunca țara în întuneric în această iarnă. Responsabilitatea noastră este să dejucăm acest pariu.” Macron mai spune că statele europene trebuie să își definească mai clar obiectivele pentru perioada de după război și să precizeze ce așteaptă de la Statele Unite în privința garanțiilor de securitate pe termen lung pentru continent. [...]
